Marturia unui cercetas erou

Constantin Th. Sapatino (1904-?) a fost un cercetas erou al primului razboi mondial. La numai 13 ani era voluntar sanitar si sofer pe ambulanta la spitalul din Harlau (Iasi), iar mai apoi curier pe front, in timpul luptelor de la Oituz.
A facut parte dintre grupul vechilor cercetasi care au reinfiintat cercetasia la 31 martie 1990, dupa o pauza de 53 de ani.
Este autorul lucrarilor "Trairi, trairi... de-a lungul uni veac" (Editura Romfel, 1994) si "O viata cat un veac" (Bucuresti, Editura Semne, 1998).
La o adunare a cercetasilor traditionali, desfasurata pe 29 noiembrie 1993, Constantin Th. Sapatino si-a rememorat pe scurt experienta traita in anii 1916-1918.

Constantin Sapatino - un cercetas in primul razboi mondial
[inregistrare audio (fragment) prin amabilitatea domnului Nicu Anusca,
senior cercetas, membru de onoare ACT-RO]

“Am inceput activitatea de cercetas la varsta de 12 ani. In primul rand prin exercitii desfasurate pe un teren imens care era umplut de blocuri mari de piatra, pe locul unde urma sa se construiasca Primaria Capitalei, sub indrumrea vestitului arhitect Mincu. Nu s-a facut aceasta constructie, pe terenul repectiv se afla astazi Hotelul Intercontinental si Teatrul National, cu anexele lui.
Dupa intrarea Romaniei in razboi, nemtii au inceput bombardamentele asupra capitalei, cu avioane, dar si cu zeppeline. Nu exista aparare antiaeriana, se tragea mai mult ca sa se faca zgomot, cu tunuri de campanie. Primul meu contact cu ororile razboiului a fost cand un zeppelin a aruncat o bomba pe strada Covaci, producand multi morti si raniti. Ca cercetas am ajutat la transportul ranitilor si am stat la dispozitia lor pe tot timpul cat au fost spitalizati.
Intre timp Romania a fost intr-o situatie foarte proasta, trebuind sa lupte pe doua fronturi. Dupa intrarea triumfala in Ardeal, a inceput ofensiva maresalului Mackensen, cu puternice armate germane, iar pe de alta parte, in sud, cu trupele germane aliate cu cele bulgare, care dadeau atacuri inspre Romania.
In asemenea situatie nu s-a putut rezista si trupele germane se apropiau rapid de Bucuresti. Impreuna cu familia mea m-am refugiat in Moldova, la un conac situat langa Harlau.
Ca cercetas am fost repartizat la Spitalul din Harlau, plin cu trupe romanesti in refacere.


[cercetasi care ajuta la evacuarea ranitilor
sursa: Alexandru Daia, Eroi la 16 ani, 
Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1988]

Am fost sanitar, ajutor la medici. Au fost clipe groaznice. Asistam si ajutam zilnic, vedeam cum se taie cate o mana, cate un picior. Nu existau anesteziante, li se dadea ranitilor cel mult o gura de alcool. 

La un moment dat, pe rute foarte ocolite, au venit niste sanitare (ambulante) Ford din America, repartizandu-se una si la spitalul nostru. 

Iarna 1916-1917 era groaznica. Conacul unde ne aciuisem era la 20 km de spital. Plecam dimineata si eram un sloi de gheata. Numai datorita calutului meu ajungeam la spital si ma intorceam tot datorita lui. Si mai era o nenorocire, tifosul exantematic Nu existau leacuri pe vremea aceea. Se raspandea prin paduchi infestati. Eram la spital, infasurat la toate inchieturile cu tampoane de vata imbibate in camfor.

Va spuneam ca ni s-a repartizat o sanitara cu emblema Regina Maria. Era un Ford cu “mustati”. Erau foarte putini soferi pe vremea aceea, fiindca erau si foarte putine masini. Unul s-a imbolnavit de tifos exantematic si dus a fost. Transportul ranitilor cu carutele din gara CFR pana la spital era groaznic de complicat. Atunci m-am prezentat la comandantul spitalului si i-am spus ca stiu sa conduc masina. S-a uitat cu neincredere la mine, fiindca aratam mai tanar decat cei 13 ani pe care ii aveam. M-a pus la incercare, treaba a mers si de atunci s-a schimbat activitatea mea. Nu mai asistam la scenele groaznice, cu amputari. Conduceam raniti de la gara la spital. Trebuia sa ma feresc de carutele cu cai care nu erau obisnuiti cu acesti monstri de fier.

[ambulanta Ford T folosita in primul razboi mondial
sursa:
The Virtual EMS Museum]

A trecut timpul si la conacul nostru venise Regimentul 23 de artilerie, in refacere. Erau ofiteri, majoritatea rezervisti, cu studii in strainatate. Stateam tot timpul in mijlocul lor si le ascultam povestile. A inceput ofensiva nemtilor, iar atunci regimentul a plecat spre Oituz si m-au luat si pe mine cu ei. Faceam legatura pe jos, cu bicicleta sau calare intre diverse comandamente. 

In fine, din pacate, asa era situatia, s-a facut pacea de la Buftea

Ne-am intors in Bucuresti, ocupat inca de nemti. A inceput ofensiva armatelor franceze si trupele germane au inceput sa se retraga. Atunci noi, mana de cercetasi care eram in Bucuresti, impreuna cu studentii am cautat sa ocupam Cercul Militar, astazi Casa Armatei, unde se afla comandamentul trupelor germane. Erau pe terasa Cercului Militar 2 posturi de mitraliere, si de cate ori eram mai indrazneti, trageau cate o rafala. 

Peste putin timp s-a terminat razboiul si am asistat la intrarea trupelor nostre in Bucuresti.”


citeste si:


O harta a Bucurestiului, excursii cercetasesti si un jurnal (1916)

Prima luna de primavara inseamna si iesirea cercetasilor in teren, dupa ore de sala sau excursii izolate pe timpul iernii.

Pe o harta a Bucurestiului din anul 1916 am identificat destinatiile descrise in jurnalul sau de cercetas de Ioan Dem. Dimancescu (1898-1951), bunicul meu.

[click pentru zoom - necesita Flash!]

Locurile de intalnire (pentru cei din centuria I, II si III, cohorta Pastorul Bucur) erau Liceul "Gheorghe Lazar" (recunoscut oficial in materialele Asociatiei Cercetasii Romaniei ca leaganul cercetasiei noastre) sau alte puncte din oras (Piata Victoriei, rondul de la Bufet - Soseaua Kiseleff, terenurile Federatiei Sportive (actualul Stadion National de Rugby “Arcul de Triumf”, fostul Stadion al Tineretului).

Atunci cand plecau in afara capitalei, cercetasii se adunau direct la gara (Bucuresti Nord, Obor sau Filaret - astazi autogara). Excursiile se faceau in preajma Bucurestiului (Buftea, Mogosoaia, Cernica, Catelu) sau pe distante mai mari (Budesti, Comana, Giurgiu, Moroeni-Pietrosita, Oltenita, Slatina, Turtucaia, Vidra etc.). 

Activitatile erau conduse de profesori (se remarca prof. Constantin Nedelcu, dascal de latina la liceul Lazar, ajuns in perioada interbelica Instructor sef al Cercetasilor Romaniei) si cadre militare (tineri ofiteri).

Ultimele activitati mentionate in jurnal se petrec in august si septembrie 1916. Jurnalul poate fi citit in forma transcrisa

Intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta (1916-1918) a prilejuit si aportul cercetasilor la efortul general de razboi (vezi Eroi la 16 ani, prof. Alexandru Daia).
Harta de mai sus este tiparita la 31 VIII 1916, dupa o gravura realizata (1903-04) de Rudolf Roscsak (renumit pentru proiectele cartografice la care a participat, dar mai ales pentru activitatea sa de expert filatelist si mare colectionar in perioada interbelica).

Realizata la o scara de 1:75.000, harta este o editie tradusa in germana (legenda si unele denumiri) si reprezinta orasul si imprejurimile, linia forturilor, drumuri de acces (auto, cai ferate), cursuri de apa si curbe de nivel.


In coltul din dreapta jos exista o semnatura si o data: Otto, 5-9.12.16. Pe verso mai sunt cateva insemnari in germana.
Harta o am de la un colectionar care mi-a prezentat-o ca fiind folosita de un ofiter german din trupele de cavalerie care au ocupat Bucurestiul pe 6 decembrie 1916.


Alin Dimancescu



citeste si:

Despre infiintarea centrelor traditionale cercetasesti

Cercetasia romaneasca si-a reluat activitatea la data de 31 martie 1990, dupa o pauza de 53 de ani. Dupa ce s-au rezolvat aspectele administrative, din anul 1992 au demarat si activitatile cohortelor, denumite mai tarziu centre traditionale.

La propunerea vechilor cercetasi, dintre care ii amintesc in principal pe Alexandru Daia (foto dreapta), Anton Constantinescu, Nicu Decuseara, Victor Dobre, Andrei Nadolu, Margareta Tutoveanu, Constantin Sapatino, Iulian Capatana, Boris Boronavschi, Iosefina Cheller, Constantin Banner, Virgil Pusca, Corneliu Şandru si Nicolae Octav Cernescu, primele structuri infiintate in Bucuresti au primit denumiri cu rezonanta cercetaseasca.
Asa au aparut cohortele (Victor) Panaitescu, (Ulisse) Samboteanu, General (Ioan) Dimancescu, Baden-Powell, Ecaterina Teodoroiu, Nissa Camarasescu. Alte cohorte din acei primi ani au fost Calugareni, Gheorghe Lazar, Hermann Oberth (la liceul German) si Aurel Vlaicu.




Cele de mai sus le cunosc ca participant la varf in reorganizarea miscarii cercetasesti de-a lungul anilor ‘90. In primii trei ani (1990-1993) am avut sansa sa ma aflu in colectivul de comandanti din preajma prof. Alexandru Daia (decedat in 1993), cel care in anii comunismului era considerat liderul fostilor cercetasi. In anii ’80 Alexandru Daia publicase cartea “Eroi la 16 ani”, legata de contributia cercetasilor la efortul primului razboi mondial. In perioada interbelica fusese comandantul Cohortei III Bucuresti, in timp ce colonelul Ioan Dimancescu era comandantul Cohortei I si al Legiunii Bucuresti. In aceeasi perioada Ulisse Samboteanu era Directorul Cercetasiei, iar Victor Panaitescu perfectiona un sistem de semnalizare care ii va purta numele. Nissa Camarasescu era din anul 1930 ajutoarea comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor Romaniei (Principesa Ileana a Romaniei).


05 sep. 2011

Nicu Anusca
Comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu – Bucuresti


foto: cercetasia.ro, mai putin Ecaterina Teodoroiu (wikipedia)


citeste si:

Indemn catre cercetase


Un cuvant peste ani de la A.S. Imperiala Arhiducesa Ileana de Habsburg (Principesa Ileana), comandanta Marii Legiuni a Asociatiei "Cercetasele Romaniei" (1930-1936).
O primavara frumoasa doamnelor si domnisoarelor cercetase & ghide, oriunde* v-ati afla!

Alin Dimancescu


* asociatie



Priviti sus si nu jos, priviti inainte si nu inapoi,
in inima purtati un cantec voios, in suflet credinta
si in mana dreapta dragostea de bine!

Ileana
1931


foto: Cercetasul nr.21 - ianuarie 1932, pag.1


citeste si:

lista postari (144)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (13)