Cercetasia in Romania

Concursurile cercetasilor la Predeal (1934)

2012-02-01T12:03:00.019+02:00

Cupa ziarului nostru a revenit cohortei din Sinaia

Ieri s’au desfasurat la Predeal concursurile de sporturi de iarna pentru cercetasi, organizate de comandamentul marei legiuni.
Concursurile au loc sub inaltul patronaj al M.S. regelui, comandantul suprem al cercetasilor romani, iar presedinte de onoare este principele Nicolae, comandantul marei legiuni.

Comitetul organizator are ca presedinte pe d. general I. Manolescu. Comisia de arbitri este compusa din d-nii: col. U. Samboteanu, merituosul director al cercetasilor, lt. col Panaitescu si prof. P. Popescu.
Comisia tehnica este prezidata de d. cap. I. Dimancescu, cunoscutul sportiv si comisari generali au fost numiti d-nii avocat D. Savopol si prof A. Stoenescu.

Concursurile s'au desfasurat pe un timp frumos si prielnic, ceeace a atras un numar mare de spectatori.
Timpurile obtinute sunt destul de bune, mai ales la categoriile inferioare.

Desfasurarea probelor
Dimineata a avut loc concursul de tehnica skiului pentru cele 3 categorii.
Dupa amiaza s’a desfasurat concursul de stafeta pe skiuri pentru cupa ziarului “Dimineata”.
Cupa a fost castigata de echipa cohortei din Sinaia de sub conducerea prof. C. Ionescu. Aceasta cohorta a castigat de altfel cele mai multe concursuri.

Programul de azi
Astazi au loc concursurile de saniuta pentru cele trei categorii si concursul de patrule pe ski, cu aplicatiuni cercetasesti, pentru cupa Marei Legiuni.
Dupa amiaza va avea loc distribuirea premiilor.

Rezultate tehnice
Concursul de tehnica skiului
A) Cat. I cercetasi intre 10-13 ani, distanta de parcurs 2 km
1. Mihail G. (coh. Sinaia) 14’22”
2. Eliad Mircea (coh. Sinaia) 14’56”
3. Boteanu D. si Hinoiu I. (coh. Rasnov) 16’30”

B) Cat. A II-a cercetasi intre 14-16 ani, distanta de parcurs 4 km
1. E Vivareli Virgil (coh. Sinaia) 30’25”
2. Kroner Andrei (coh. Sinaia) 32’54”
3. Moldoveanu Stefan (coh. Busteni) 56’03”

C) Cat. A III-a cercetasi intre 17-21 ani, distanta de parcurs 9 km si 200 m
1. Samoila C. (coh. Brasov) 51’19”
2. Adam C. (coh. Sinaia) 57’19”
3. Geman Ion (coh. Sinaia) 58’05”

Concursul de stafeta pe skiuri pentru cupa ziarului “Dimineata”
Au participat sase cohorte
1. Cohorta Sinaia (Adam-Kroner-Gaman) 37’01”
2. Cohorta Predeal (Caladu-Fontareli-Petrison) 37’50”
3. Cohorta Brasov (Samoila-Lita-Loga) 37’51”
4. Cohorta Busteni
5. Cohorta Rasnov
6. Cohorta Sibiu

termik

sursa:
termik, Concursurile cercetasilor la Predeal, Dimineata, 7 ianuarie 1934, colectia Dimancescu

citeste si:

Concursurile de ski ale cercetasilor, 1923

In memoriam Nicolae Decusara

2012-01-17T21:41:00.037+02:00

O veste trista pentru cercetasia noastra.

In aceasta dimineata s-a stins din viata unul dintre ultimii seniori ai cercetasiei traditionale din Romania, domnul Nicolae Decusara.

Nascut in anul 1919, Nicolae Decusara a intrat in cercetasie in anul 1928. Prima uniforma a primit-o de la bunicul sau, care fusese unul din comandantii cercetasilor sanitari din Corpul Cercetasilor de Razboi, in anii primul razboi mondial. Acesta i-a propus: “Mai, daca vrei sa fii om de isprava si stimat de toată lumea, fa-te cercetas ca si mine!”

Tatal sau era si el fost cercetas. In anii primului razboi mondial fusese translatorul generalului Berthelot (seful corpului expeditionar francez care a reorganizat armata romana in timpul retragerii din Moldova – n. red.)

In anul 1932 Nicolae Decusara a participat la a doua Jamboree Nationala de la Sibiu. Intr-un entuziasm specific acelor ani, asemeni altor cercetasi vroia sa faca fapte prin care sa isi dovedeasca curajul. Asa ca a plecat la Sibiu pe bicicleta. Si a si ajuns!

Crescut in valorile cercetasiei, dupa desfiintarea acesteia si dupa schimbarea de regim din Romania, Nicolae Decusara a fost un exemplu de profesionalism, ca inginer constructor, pe santierele hidro-energetice ale tarii (Olt, Sadu si Dunare). Ramanand mai departe cercetas, cu inima.

A facut parte din grupul fostilor membri care se intalneau (clandestin) pentru a mentine vie flacara cercetasiei, in anii in care liderul lor era Alexandru Daia (fost comandant al Cohortei III Bucuresti in perioada interbelica).

Pe 31 martie 1990, vechii cercetasi aveau sa reinfiinteze (dupa o pauza de 53 de ani) Asociatia Cercetasii Romaniei. Nicolae Decusara, impreuna cu alti seniori cercetasi a facut parte din echipa care a reluat aceasta pagina de traditie din istoria Romaniei.

Cu acelasi entuziasm pe care il avea si in anii interbelici, impreuna cu tinerii cercetasi a reluat activitati de traditie, cum ar fi tabere de vara si excursii, plantarea de copaci in Padurea Comana si Branesti. A fost unul din cei care a militat pentru refacerea Statuii Cercetasului de la Tecuci (statuia originala fusese inlaturata si topita in 1954), inaugurarea avand loc in anul 1996.

Prin tot ce a realizat, a inspirat tanara generatie sa faca o fapta buna in fiecare zi.

Sa fim alaturi de familia indurerata, dar mandra de un astfel de roman adevarat!

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Alin Dimancescu

Surse:

Daniel Befu, Cand cercetasii insemnau ceva, Gandul, 13.08.2007
Sheilah Cast, Jim Rosapepe, Dracula is Dead, How the Boy Scouts Survived Communism, 2009

Citeste si:

Despre infiintarea centrelor traditionale cercetasesti (in curand)

_____________________________________________________

Serviciul religios s-a tinut ieri (19 ianuarie 2012) la Biserica Sf. Petru si Pavel din capitala.
Au asistat familia si prietenii, numerosi fosti colegi de la Energomontaj, precum si reprezentanti ai ONCR si seniori ai cercetasiei.
Nicolae Decusara a fost inmormantat simplu si crestineste, avand alaturi o esarfa cercetaseasca si un buchet de crini. Cei prezenti au improvizat un mic cor, care pe ultimul drum i-a cantat Marsul Cercetasilor.

(foto: Liliana Gheorghiu - C.L. Baden Powell - Unitatea Pia Bratianu)

Concursurile de schi ale cercetasilor (1923)

2011-12-03T01:37:00.041+02:00

A treia zi de Craciun s-au tinut concursurile de sky pentru championat, sub conducerea d-lui profesor C. Ionescu, locotenent I. Dimancescu si Decebal Mateescu - student - si cu colaborarea cercului sportiv “Peles” din localitate.

Inaintea amezii au fost curse de alergari pe sky pentru cercetase si cercetasi juniori si seniori. Plecarile au fost date din padure pe teren variat si cu obstacole, sosirea facandu-se pe poiana din fata castelului “Peles”. La juniori, distanta de 3 km a fost parcursa in 8.10 minute de cercetasul Copitz Osvald, care a fost clasat intaiul. A urmat in ordine Brandus E. si Ernest. Iar la seniori, 5 km au fost parcursi in 13.15 minute de cercetasul Calista Toma, Tabaras I. A reusit al doilea si Purcarea I., al treilea. Dintre cercetase, Gatej Valeria a iesit intaia si Gatej Victoria a doua.

La ora 3 dupa amiaza, dupa o demonstratie de propaganda pentru raspandirea sporturilor de iarna si in special pentru dezvoltarea gustului de sky, din partea membrilor clubului sportiv “Peles”, care a constat in minunate jocuri de indrazneala si eleganta, comparabile cu ale renumitilor scandinavi, au inceput probele de stil si sarituri.

Micutii cercetasi au izbutit pe deplin, provocand entuziasmul multimei care asista. S’a facut trecerea printre bete, Christiania, Telemark, diferite franari si ocoliri, sarituri de trambulina etc.

Combinarea rezultatelor de dupa amiaza cu cele de fond au dat urmatorul clasament general:

Cercetasi seniori: 1) Calista Toma, champion si detinator pentru a doua oara a cupei asistentei sociale, daruita Marei Legiuni, 2) Purcarea Ion, 3) Tabaras.

Cercetasi juniori: 1) Copitz Osvald, 2) Tomescu Stefan, 3) Brandus Eugen; la cercetase: 1) Brandus Mimi, 2) Gatej Valeria.

M.S. Regele a facut distributia premiilor si a felicitat pe premianti.

sursa:
Concursurile de sky ale cercetasilor - Sporturile de iarna la Sinaia, Rubrica Sport, Ziarul Universul, 8 ianuarie 1924, colectia Dimancescu

foto:
Ilustratia Saptamanala, februarie 1924

Nota:

Initiativele si calendarul sportiv al Clubului Peles din Sinaia s-au impletit cu activitatile din cadrul Federatiei Romane de Schi, dar si cu actiunile de promovare a cercetasiei.

Membru fondator si presedinte al clubului Sportiv Peles (din anul 1923) era locotenentul de vanatori de munte Ioan Dem. Dimancescu, in acelasi timp si comandant de centurie in Cohorta Spatarul „Mihail Cantacuzino” Sinaia (incepand cu anul 1920) .

citeste si:

La sediul central al Asociatiei "Cercetasii Romaniei"

2011-11-25T01:42:00.049+02:00

Inainte de primul razboi mondial, Comandamentul Marei Legiuni a cercetasilor a functionat la o adresa din strada Alexandru Lahovari, nr.39, intr-un imobil pe locul caruia astazi se inalta o cladire mult mai recenta.

In perioada interbelica sediul central al organizatiei a functionat pe strada Haga, la nr.3.

[foto 1: sediul asociatiei prin fata caruia trece silueta unui automobil de epoca]

Cladirea exista si astazi (localizare) cu cateva mici modificari (ferestrele si balconul etajului 1) si, evident, fara firma de deasupra intrarii si cele doua embleme ale asociatiei de pe fatada principala...

[foto 2, 3]

Imaginile de mai jos surprind cateva secvente din atmosfera pregatirilor celei de-a doua jamboree nationale (Sibiu, 1932).

[foto 4: membri ai comitetului de organizare al jamboreei
lucreaza intr-o incapere in care se observa drapele ale asociatiei si un tablou, acesta din urma putand fi vazut integral in imaginea alaturata [foto 5];
pictura, care evoca tema unei fapte bune - cea mai mare datorie a cercetasului, este realizata de Honoriu Cretulescu si face parte dintr-o serie de patru lucrari care au fost expuse pentru prima data la Expozitia Cercetaseasca din anul 1931; dimensiunile erau de 2,5m x 2m]

[foto 6: lt. col. Ulisse Samboteanu, Directorul Cercetasiei in perioada interbelica, lucrand la biroul sau, flancat de telefon si o statueta cercetaseasca]

[foto 7: membri ai comitetului de organizare intr-o poza de grup in fata intrarii in sediu]

Alin Dimancescu

foto:
documentar din 1932, Arhiva Nationala de Filme (1, 2, 4, 6, 7)
revista Cercetasul, iunie 1931 (5)

La multi ani, Majestate!

2011-10-25T20:56:00.010+03:00

o fotografie inedita cu Regele Mihai la varsta de 13 ani (acum 77 de ani), in anul Jamboreei de la Mamaia (1934)

[Maria Sa Marele Voevod Mihai in mijlocul cercetasilor la Sinaia]

sursa foto: Revista Sanatatea, nr. 1, martie 1934

citeste si:

Cercetasii la parada militara de 10 Mai

Jamboreea cercetaselor (Breaza, 1935)

2011-10-16T01:44:00.038+03:00

Calendarul jamboreelor nationale interbelice (Piatra Neamt - 1930, Sibiu / Dumbrava Sibiului - 1932, Mamaia - 1934, Brasov / Poiana Brasov – 1936) a fost continuat in vara acestui an prin organizarea celei de a V-a jamboree nationale / RoJAM la Saliste, Sibiu. O realizare extraordinara a ONCR-ului, care dupa 75 de ani relanseaza o traditie de succes a miscarii cercetasesti de la noi.

Exista insa si informatii despre o jamboree nationala a cercetaselor, desfasurata in anul 1935, la Breaza.

[foto 1: insigna jamboree]

Infiintata pe 18 ianuarie 1930 (1), Asociatia Cercetasele Romaniei era condusa de Principesa Ileana. Peste numai doi ani (ianuarie 1932) erau inregistrate 23 cohorte, formate din 2078 de cercetase (2) (3).

Grupele de varsta erau:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (4)
Cel putin 36 de cercetase formau 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formau o cohorta (5).

Simbolul cercetaselor era frunza de trifoi (la baieti - floarea de crin).

[foto 2: catarama centura Cercetasele Romaniei]

Am avut surpriza ca la Arhiva Nationala de Filme (ANF), vizionand mai multe bobine cu filme despre jamboreele interbelice, sa descopar cateva minute document de la jamboreea cercetaselor din 1935.

[foto 3: intrarea in tabara jamboreei]

Locatia este cea a centrului de comandanti strajeri de la Breaza, aceeasi cu cea a liceului militar de mai tarziu. Straja Tarii fusese infiintata cu un an in urma (1934), activand, ca si cercetasia, in cadrul Oficiul de Educatie a Tineretului Roman (OETR).
Jamboreea se desfasoara sub deviza: “Gata la datorie. Credinta si munca pentru tara si rege”.

Festivitatea de deschidere cuprinde o slujba religioasa si ceremonia de ridicare a drapelului, fiind onorata de prezenta regelui Carol al II-lea (comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor Romaniei, imbracat in costum de cercetas).

[foto 4: regele Carol al II-lea inspectand tabara]

In film se remarca absenta Principesei Ileana. La scurt timp dupa casatoria cu arhiducele Anton de Habsburg (1931), in urma presiunilor realizate de catre regelele Carol al II-lea, principesa se retrasese la castelul Sonneberg de langa Viena, fiind prezenta in tara numai pe perioade scurte, in timpul verilor, mai ales la castelul Bran. In anul jamboreei (1935) se naste cel de-al treilea copil al principesei, Alexandra.
In anturajul regelui apare generalul Constantin Ilasievici, maresal al palatului si viitor ministru al apararii.

In documentar apar comandanti de cercetasi si strajeri, ambele organizatii coexistand apropape trei ani pana in ianuarie 1937, cand cercetasia este desfiintata prin reorganizarea strajeriei ca unica organizatie de tineret (6). Generalul I. Manolescu, ajutorul comandantului Marei Legiuni, apare imbracat in uniforma de strajer. Insusi regele are un ecuson de Straja Tarii pe camasa.
Comandantele si cercetasele poarta uniforme mixte, cu fuste, camasi, esarfe, centuri si insemne de cercetase, in timp ce ecusoanele si bastile sunt de la Straja Tarii. Salutul era cel cercetasesc.

[foto 5: aspect general al taberei]

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
2 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
3 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
4 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
5 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
6 - prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144

foto:
colectia Iulian Lipovanu (1, 2)
Arhiva Nationala de Filme (3, 4, 5)

Istoria Cercetasiei @ RoJam

2011-10-03T23:44:00.003+03:00

Desfasurat pe 14 august, Targul de educație non-formala din cadrul RoJAM a reunit 20 de organizatii, fundatii si asociatii din tara.
Unul din atelierele TEN a fost cel de Istoria Cercetasiei.

Pe parcursul intregii zile, intr-un colt de cort care s-a dorit a fi cel mai intunecos (sic!) si pe durata unei prezentari multimedia de 20 minute/serie, participantii au putut sa faca o incursiune printre reperele cercetasiei romanesti din perioada 1913-1937. Si nota bene: RoJam, nu ar fi putut fi a 5-a jamboree fara cele 4 organizate in perioada interbelica.

Reactiile participantilor au fost dintre cele mai diverse.

cercetasi din Deva: De ce nu avem un muzeu al cercetasiei in Romania? (avem totusi un stand al cercetasiei)
cercetasi din Ramnicu Valcea: De ce nu se pomeneste nimic despre cercetasie in manualele scolare?
un grup de cercetasi catolici: Cum au putut niste elevi de liceu, fara ajutorul adultilor sa se organizeze in primele patrule de cercetasi (1913)?
J.V. - comandant, reprezentant al Germaniei si colectionar: Chiar a avut Romania o premiera mondiala prin lansarea unei emisiuni filatelice asociata unei Jamboree (Sibiu, 1932)?
doi comandanti francezi (in discutiile de dupa prezentari): Este extraordinar ca primii cercetasi romani au primit incurajarile capitanului Royet, initiatorul cercetasiei din Franta!
un tanar cercetas din Bucuresti, in contextul in care s-a vorbit ca primii cercetasi (1913) erau entuziasmati de literatura de aventuri si de romanele lui Jules Verne (in special): Doi ani de vacanta??? Cine este Jules Verne, nu figureaza in programa scolara! :-)
altcineva: Poza cu Baden Powell si comandantii romani chiar este autentica?

[grup de cercetasi italieni]

Ca o concluzie de final, a fost o experienta in care tinerii cercetasi au aflat de ce trebuie sa pretuiasca traditia cercetasiei in Romania:

pentru ca este parte din istoria Romaniei; pentru ca avem datoria sa cinstim sacrificiile facute de cercetasi in razboiul pentru intregirea neamului romanesc (1916-1918)
pentru ca trebuie sa intelegem rolul de scoala de caractere pe cercetasia care l-a avut in anii in care a activat
pentru ca ne tragem radacinile din principiile enuntate de Baden-Powell, dar si din onoarea si devotamentul unor generatii de comandanti (militari, profesori) si oameni de cultura care au sprijinit miscarea de-a lungul anilor
pentru ca realizam ca nu suntem doar filiala din Romania a unei organizatii mondiale, ci una din primele organizatii membre, avand in spate o activitate inceputa cu aproape 100 de ani in urma

pentru ca prezentul si viitorul au mult mai multa relevanta daca stim de unde venim!

[RoJam, 14 august 2011]

Alin Dimancescu

Un loc uitat – tabara jamboreei din 1932, Dumbrava Sibiului

2011-09-20T13:05:00.021+03:00

Maine se implineste o luna de la festivitatea de inchidere a celei de a 5-a jamboree nationale, desfasurata la Saliste, Sibiu (11-21 august 2011). Dupa 75 de ani (ultima jamboree a fost la Brasov, in Poiana - august 1936) s-a reluat o traditie fantastica si totodata s-a ridicat o stacheta pentru jamboreele care vor veni.

Pentru cei care nu stiu, Sibiul a gazduit in iulie 1932 a doua jamboree nationala. Mai precis, evenimentul s-a desfasurat pe un platou din Dumbrava Sibiului.

Chiar in ziua de deschidere a jamboreei din acest an (11 august) am vizitat Dumbrava, in cautarea vechiului amplasament. Aveam cu mine cateva poze din 1932.

Pe Calea Dumbravii am parcat masina langa linia de tramvai cu ecartament redus (tramvaiul nu mai circula decat ocazional de la inceputul acestui an) si am vizitat Muzeul ASTRA, intrand dinspre lacul Dumbrava Zoo. Stiam ca la jamboreea din 1932, pe Lacul Dumbrava s-au desfasurat probe de canotaj si banuiam ca locul unde se desfasurasera corturile nu putea fi departe.

Vizualizare hartă mărită

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA s-a deschis pentru public in anul 1967, astfel ca un posibil amplasament al taberei din 1932 ar fi putut fi chiar pe terenul acestuia, pe un platou dintre cele doua lacuri, aflat insa astazi la o cota inundabila.

La muzeu nimeni nu a putut sa ne dea relatii, astfel ca am verificat aceasta ipoteza la Ocolul Silvic Sibiu (din cadrul Directiei Silvice Sibiu), situat in apropiere, tot pe Calea Dumbravii. Domnul Radu Corvin, seful ocolului, a avut amabilitatea sa se uite pe pozele interbelice si pe baza unor indicii (teren, liziera padure si linie alimentare electrica)

ne-a sugerat ca un foarte probabil amplasament al taberei ar fi putut fi de cealalta parte a gradinii zoologice, pe Valea Aurie, flancata astazi de un cartier rezidential.

Acum cateva saptamani, intr-un film documentar interbelic, pus la dispozitie de catre Arhiva Nationala de Filme, am descoperit un cadru care prezinta un panou cu o harta a amplasamentului.

Suntem inca in asteptarea unui punct de vedere al Ocolului Silvic Sibiu, pe baza acestei noi informatii.

Orice indiciu ramas dupa vara lui 1932 (troita, placa comemorativa etc.) a fost macinat de ploi, timp si uitare. Sunt sigur ca cercetasii sibieni vor afla intr-o zi locatia exacta a taberei din 1932 si o vor include in circuitul lor de repere de suflet.

Alin Dimancescu

Marsul Cercetasilor

2011-08-09T01:26:00.025+03:00

update 22.08.2011:

Marsul Cercetasilor a rasunat pe 11 august la festivitatea de deschiderea a RoJam 2011. Tot cu aceasta ocazie s-au proiectat documentare inedite din Arhiva Nationala de Filme (ANF), intr-o evocare care a prezentat aspecte de la Jamboreele interbelice de la Sibiu (1932), Mamaia (1934) si Brasov (1936).

Pe versuri compuse de Cincinat Pavelescu si muzica lui Alfonso Castaldi, Marsul Cercetasilor se canta la festivitati, in excursii si tabere, la jamboree.

Domnul Nicu Anusca, comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu, a avut amabilitatea sa ne puna la dispozitie o inregistrare din 1993 a marsului, cantat la o aniversare a zilei de 1 Decembrie.

Cu acel prilej, celor prezenti li s-a adresat cercetasul erou din primul razboi mondial - Constantin Sapatino, care la numai 13 ani a fost sanitar, sofer pe ambulanta si luptator cu arma in mana pe frontul din Moldova.

Marsul Cercetasilor merita sa rasune si la Jamboreea de la Sibiu. Mai sunt numai doua zile pana la deschidere!

Alin Dimancescu

Sondaj - vizionare la ANF

2011-07-26T23:31:00.030+03:00

La sediul Arhivei Nationale de Filme (ANF), la cererea Istoriei Cercetasiei s-au vizionat mii de metri de pelicula.

Ce crezi ca s-a cautat in arhive?

Vino la RoJam ca sa vezi daca ai ales varianta corecta!

update 11.08.2011:

Raspunsul corect: c)
In cadrul festivitatii de deschidere a RoJam s-au proiectat documentare inedite din Arhiva Nationala de Filme (ANF), intr-o evocare care a prezentat aspecte de la Jamboreele interbelice de la Sibiu (1932), Mamaia (1934) si Brasov (1936).

Micii Dorobanti

2011-07-21T12:12:00.027+03:00

In anul 1905 apare Manualul Micului Dorobant, realizat de C. St. Justin si tiparit la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Bayer - Bucuresti. Lucrarea era pentru “uzul claselor primare, urbane si rurale” si cuprindea zicatori, proverbe si poeme patriotice in versuri.

In cuvantul introductiv, dedicat A.S.R. principele Carol, autorul prezinta pe scurt aparitia primei companii de mici dorobanti. Initiatorul acestui demers este capitanul Ioan Chiritescu, din Regimentul 4 Ilfov No.21. Acesta a dorit “sa invete pe roman, ca de mic copil sa stie sa tina o pusca in mana, sa creasca manuind’o, si sa-si formeze astfel educatia, in cat la epoca intrarii in armata el sa fie cu trupul si cu sufletul un ostean deosebit”.

Dupa multe “cheltuieli si straduinte”, la parada de 10 Mai 1905, prin fata regelui Carol I a defilat “o ceata de copilasi imbracati in traditionalul costum al vechiului dorobant, viteazul si neintrecutul dorobant care a luptat la Grivita, Plevna, Opanez si Smardan”

Inca sub auspiciile evenimentului major care marcase ultima parte a secolului trecut (castigarea independentei), oameni vizionari isi dadeau seama de rolul pe care o organizatie de copii si tineret il putea avea pentru desavarsirea educatiei “trupului” si “sufletului”. La parada mentionata mai sus suntem cu doi ani inainte de primul eveniment cercetasesc organizat de catre generalul locotenent Baden Powell la Brownsea Island.

Intr-o perioada de emancipare si de orientare puternica catre valorile occidentale, copiii nu se mai regasesc in instructia facuta la contingentele de mici dorobanti, stabilite pe langa scoli. Modelele din literatura de aventuri (Jules Verne la loc de cinste) si incurajarile primite de catre Dimitrie Dimancescu de la cpt. Royet (initiatorul cercetasiei franceze), creaza premisele organizarii spontane, fara sprijinul adultilor, a primele doua patrule de cercetasi: fratii Dimancescu (Dimitrie si Ioan), fratii Berindei (Ion, Bebe, Emil si Vlad), Sandel Bogdan si Ionel Andronescu. Era vara anului 1913.

Intorsi la scoala in toamna aceluiasi an, primii cercetasi se vor organiza la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti si vor beneficia de simpatia si sprijinul directorului scolii - prof. Marin Dumitrescu. In acelasi timp profesorul universitar Gheorghe Murgoci tinea prima comunicare asupra cercetasiei, iar profesorului Gabriel Giurgea edita si distribuia in scoli prima brosura de popularizare a cercetasiei.

Alin Dimancescu

citeste si:

Istoricul Cercetasiei (II) - Introducerea cercetasiei in Romania

Istorica: Cercetasia - Straja Tarii - Pionierii

2011-07-12T19:45:00.017+03:00

Ultima editie Istorica, difuzata in data de 11 iulie a.c. la Radio Romania Actualitati i-a avut ca invitati pe prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Universitatea Bucuresti si prof. dr. Aurel Soare, director adjunct al Colegiului Militar “Dimitrie Cantemir", Breaza.
Pe parcursul a 55 de minute, realizatorul George Popescu a moderat interventiile invitatiilor sai intr-un demers menit sa reconstituie aparitia cercetasiei la noi in tara, precum si sa ofere o valoroasa decantare a strajeriei lui Carol al II-lea. S-a incercat sa se inlature falsa teza a pionierilor romani ca si continuatori ai strajerilor, in conditiile in care organizatia comunista trebuie privita ca un produs de export al defunctei URSS.

Emisiunea a inclus si un interviu ([29:02-34:36], transcrierea mai jos) realizat in redactia Istoria Cercetasiei de catre Mirela Bazavan, redactor Radio Romania Actualitati.

Pagina emisiunii si inregistrarea audio integrala se gasesc aici.

Alin Dimancescu

[29:02]
George Popescu: Ioan Dimancescu este cel mai statornic organizator si comandant al cercetasilor, ulterior al strajerilor. Nepotul sau, domnul Alin Dimancescu, a fost de acord, la cererea colegei mele, Mirela Bazavan, sa povesteasca succint cateva din momentele organizatiei Cercetasii Romaniei din timpul bunicului sau.

Alin Dimancescu: Bunicul meu, Ioan Dimancescu, a fost unul din primii cercetasi, impreuna cu fratele sau, Dimitrie Dimancescu. Erau o generatie care vroia altceva, experientele cu Micii Dorobanti in contextul in care se lectura Jules Verne si alta literatura de aventuri nu mai aveau relevanta. A fost un gest spontan al fratilor Dimancescu care s-au organizat in aceste prime doua patrule, dupa care si-au cumparat uniforme, comandandu-le din Franta, de la un magazin de efecte cercetasesti. In acelasi timp un profesor Giurgea distribuia in scolile din Bucuresti o brosura, prin care populariza fenomenul cercetasiei, asa cum il descoperise in afara.

Mirela Bazavan: Dumneavostra ati staruit mult cercetand documentele bunicului asupra fenomenului cercetasiei in Romania. Pana la urma ce ii mana in lupta pe cercetasi?

AD: O suma de principii frumoase: Sa-ti servesti regele si tara, sa faci fapte bune, sa-ti ajuti aproapele, sa fii disciplinat, sa iti respecti colegii si comandantii. Trebuie sa luam in considerare si un context local, premergator intrarii Romaniei in primul razboi mondial, unde pe un fenomen de patriotism real, atat generatia matura cat si generatia tanara vroiau sa faca ceva pentru tara, si acestea nu sunt cuvinte mari, ca sa le spunem noi acum.

MB: Am vazut ca aveti foarte multe documente, foarte multe fotografii, insemne si insigne pastrate de la bunicul dumneavoastra. Poate ne spuneti ceva si despre uniformele cercetasilor.

AD: Ele in linii mari urmau specificatiile scoutismului englez, adica exista un standard legat de vestimentatie. Am avut placerea sa le vad la Muzeul Militar National, unde exista singura uniforma cercetaseasca completa, din cate cunosc. A apartinut lui Ulisse Samboteanu, directorul cercetasiei in perioada interbelica. Uniforma era intradevar de culoare kaki, cu centura cu pafta avand crinul si deviza “Gata Oricand”, palaria cu boruri si pantaloni trei-sferturi. Cravata – de culoare rosie, cu un inel de prindere.

MB: Exista si un insemn distinctiv pentru fiecare cohorta?

AD: Erau chiar la nivelul grupelor. Exista traditia ca fiecare grupa sau centurie, unitatea superioara, sa aiba ca emblema un animal, stilizat. Aparea pe steagul unitatii respective si unitatea se mandrea ca este reprezentanta acelui animal, de la care cauta sa ia calitatile pozitive.

MB: Asadar aveau uniforma, steag, o lege, cantece…

AD: Cantece si cred ca aveau, mai presus de toate, principii si onoare. Comandantii lor veneau din zona militara sau din zona pedagogica, si poate ca acest nivel de competenta, de oameni seniori, a asigurat din primul moment o consistenta miscarii cercetasesti.
In jurnalul bunicului meu am o consemnare a unei conferinte tinuta la Fundatiile Carol I, acolo unde Nicolae Iorga a conferentiat catre tinerii cercetasi si el le-a dat cateva sfaturi. In momentul in care calatoresc, fac excursii, fac tabere, sa fie preocupati de ceea ce vad si sa-si noteze in mod ordonat in carnetelele lor, sa faca schite ale bisericilor pe care le intalneau, intr-o biserica sa vorbeasca cu preotul si sa vada daca mai sunt alte obiecte care sa poata fi interesante si valorificate intr-un circuit public.

MB: Mi-ati vorbit mult despre ce insemna spiritul cercetasesc. S-a transmis mai departe si in organizatiile strajerilor? Pentru ca, inteleg, bunicul dumneavoastra a trecut in ’37 in organizatia de atunci.

AD: Exista toata componenta de traditie cercetaseasca vis-a-vis de activitati si de organizare desi unele unitati fusesera rebotezate. Majoritatea cadrelor fusesera preluate de la cercetasie. Ulterior s-au facut doua centre (de comandanti) - Breaza si Predeal.
O caracteristica a strajeriei este ca a fost o miscare de tineret obligatorie. Totul se subjuga personalitatii marcante a regelui Carol al II-lea.

MB: Noi, cei care am cunoscut inainte de 1989 ceremonialul acela prin care deveneai pionier, putem face o asemanare?

AD: Putem sa facem, dar cred ca nu ar fi in avantajul pionerilor, ca sa spun asa. Daca maximum de atmosfera la pionieri era sa fi primit in organizatie la inchisoarea Doftana, la cercetasie si la strajerie festivitatile de initiere in organizatie aveau un caracter mult mai national, erau facute in anumite zile legate de sarbatori romanesti, de multe ori in prezenta membrilor casei regale, si prin acest lucru lucru, un cu totul alt prestigiu.
Cel mai frumos lucru pe care l-am descoperit e legat de crezul care l-au avut acele generatii, legat de ce pot sa ofere ei tarii. Promovarile si functiile veneau in contextul in care iti ajutai tara si ajutai societatea.

GP: Alin Dimancescu – curantul istoriei miscarii cercetasilor din Romania.

O excursie la Comana

2011-06-06T02:41:00.026+03:00

Doua marturii inedite, vechi de 95 de ani:

-un articol publicat de profesorul Constantin Nedelcu, unul dintre primii instructori ai cercetasiei, cadru didactic la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti (leaganul cercetasiei din Romania), membru marcant al miscarii in perioada interbelica
-relatarea excursiei, asa cum a fost notata in jurnalul sau (1915-1916) de catre tanarul cercetas Ioan Dem. Dimancescu, initiator al primei patrule de cercetasi (1913, alaturi de Dimitrie Dimancescu, fratele sau), comandant al Cohortei I Galben si al Legiunii Bucuresti in perioada interbelica.

Intr-o postare viitoare urmeaza reeditarea excursiei, cu plecarea din Bucuresti, cu masina. Trenul nu mai trage de mult timp pe peronul Garii Filaret, statie care a decazut la statutul de autogara si care inca mai asteapta promisiunea transformarii intr-un muzeu al cailor ferate.

Alin Dimancescu

Excursiunea de la Comana

Congresul instructorilor cercetasi din acest an si-a inceput lucrarile cu o proba practica, in cadrul unei excursiuni cercetasesti la Comana.
Excursiunea a fost aranjata de cohorta “Pastorul Bucur” cu o centurie formata din cercetasii cei mai harnici ai tuturor centuriilor din Capitala, repartizati in trei grupe de cate 30 de cercetasi. Fiecare grupa a fost condusa de catre un instructor asistat de catre doi consilieri tehnici. A fost deci, o stare ideala, cum, pana acuma, numai in putine locuri si la prilejuri rare se realizeaza.

Doua patrule au fost trimise inainte, dimineata, ca sa pregateasca locul bivuacului. Insasi centuria, cu toti participantii a plecat cu trenul de amiazi, in vagoane rezervate ce au fost puse la dispozitie de directia c.f.r.
In acelas tren au luat loc Alteta Sa Regala Principele Carol, comandantul Marei Legiuni, urmat de intreg Comandamentul si de biuroul congresului.

[Cercetasii imprejurul instructorului lor]

Cercetasii din Bucuresti mai facusera drumul acesta. Regiunea li era cunoscuta; multi au recitit in carnete observatiile ce si-au fost insemnat; dar n’au lipsit nici de aceia, cari n’au mai stiut ca langa Vidra se trece peste Sabar, langa Gradistea peste Arges si ca pe sub Comana curge Neajlovul. Li s’a spus din nou acuma. Cercetasii nu s’au dat jos in statii.

In gara Comana a asteptat una din patrulele trimise inainte si o grupa de onoare a cercetasilor din Giurgiu, impreuna cu d-l Iuca, prefectul judetului Vlasca unde ne aflam.
S’a format coloana de mars. Cercetasii s’au oprit la monumentul din sat si au ascultat descoperiti cuvintele rostite de d-l V. Suteu, comandantul Cohortei, intru comemorarea eroilor cazuti pentru Patrie la 1877 si la 1913.

[Vedere din curtea Manastirei]

Aci, toti instructorii au fost repartizati pe langa cate una din cele trei grupe ale centuriei, care acuma s’au despartit, avand sa execute, fiecare aparte, dupa ordinea de rotatiune fixata inainte, programa, care prevedea: 1) vizitarea Manastirei, cu explicari de istorie si archeologie; 2) o halta de popas pe marginea baltii, cu explicari din domeniul stiintelor naturale si higienei, si 3) vizionarea unei gospodarii taranesti, cu explicari de ordin national-economic.
Altetea Sa Regala Principele Carol a asistat rand pe rand, la o parte din exercitiile fiecarei grupe, si in acelasi timp s’a intretinut cu mult interes cu satenii.
Apoi centuria s’a adunat in fata Manastirei si a plecat spre locul bivuacului, la “Putul lui Sobaru”, urmand soseaua principala a Comanei. A fost de rara frumusete aceasta defilare a cercetasilor prin mijlocul satenilor gatiti in straie de sarbatoare si care aclamau cu nespusa dragoste pe inaltul lor oaspete, A.S.R. Principele Mostenitor. Toate casele erau impodobite cu drapele tricolore. Cercetasii constatau cu bucurie aspectul casutelor curate ce se insirue dealungul strazei principale si urmele de stare buna ce se zareau in fiecare ograda.
Ici si colo gaseam semnele lasate de patrulele trimise inainte.

Pe platoul de deasupra Comanei d-l colonel Popescu, dela Marele Stat Major, face o foarte instructiva expunere despre cetirea hartilor, cu exemple practice. De aci nu mai aveam departe. Intr’o poenita, iata corturile bivuacului. Cercetasii se instaleaza veseli, isi depun echipamentul, isi consuma merindele, si se odihnesc, ceea ce a dansii se manifesta in forma de jocuri.
Alaturea, in padure, Alteta Sa ia loc cu instructorii la o gustare cercetaseasca, servita cu indemanare de cercetasii din Giurgiu. Fiind ziua de Sf. Gheorghe, sunt aclamati d-nii Mugur, Adamescu, Murgoci si instructorii care poarta numele acestui patron. O echipa din centuria a V-a felicita deosebit pe d-l Murgoci, pentru interesul special ce a arata d-sa acestei centurii.
Dealtcum masa se termina iute, caci cercetasii si-au inceput sezatorile, si Alteta Sa asista.

Cand a dat sa se insereze, a trebuit sa gandim la plecare. Cantand a plecat centuria, si cu parere de rau, ca ziua s’a sfarsit atat de iute. Am ramas in urma cu grupa care avea sa adune corturile; cercetasii nu se indurau sa le ridice. “E atat de frumos aici; si macar o singura noapte sa fim dormit in corturi”… Plouase undeva, si adierea vantului aducea miros de livada frageda. O privighetoare incepu sa cante in crang, chiar langa noi; - dintre baieti, unii nu mai auzisera cantec de privighetoare in liber -; toti ascultam fermecati.

Trecand din nou prin sat, departe in urma coloanei principale, gasim oamenii vorbind in grupuri, spunandu-si reciproc impresiile zilei, cari le va ramane si lor neuitata. Ceeace se repeta in toate partile era multumirea lor de o fi vazut, acasa la ei pe Printul Tarii, ceeace i-a minunat, a fost bunavointa cu care s’au vazut agraiti si considerati de Alteta Sa Regala, si interesul personal ce a aratat Principele Mostenitor pentru tot ce priveste viata lor de sateni romani.
In gara, pana la sosirea trenului, se improvizeaza o a doua sezatoare, comuna din cercetasi si sateni, imprejurul Altetei Sale, cu cantece din fluer, cu doine.
Trenul pleaca, insotit pana departe de ovatii.

A doua zi, la congres, urma sa se discute excursiunea, sa se faca critica. Intr’adevar, era cate ceva de intregit, si de observat, de explicat. Dar, mult peste toate celelalte impresii a stapanit la toti participantii, multumirea profunda ce a adus fiecare din escursiunea aceasta, impreuna cu marturisirea sincera, ca fiecare a vazut ceva ce l-a interesat si a invatat ceva nou. Iar cand discursurile incepeau sa fe lungi, multi congresisti gandeau in sine, ce bine ar fi fost in fiecare zi cate o proba practica, ca cea de la Comana.

Prof. Const. Nedelcu

Excursia de la Comana

23 Aprilie 1916

La Congresul Cercetasilor din anul acesta s-a hotarat sa se faca o escursie model dimpreuna cu toti domnii instructori. Escursia a fost hotarata sa se faca la Comana.
Plecarea se hotareste pentru 1½ p.m. din gara Filaret.
Suntem repartizati toti cercetasii din Bucuresti in 3 mari grupuri. Grupa din care fac parte este sub comanda D-lui Profesor Const. Nedelcu. Instructorii din toata tara, precum si A.S.R. Principele Carol merg cu noi. Ajunsi la Comana vizitam monumentul din mijlocul satului, ridicat in amintirea celor cazuti la 1877. Grupa mea merge la Manastirea Comana unde domnul Nedelcu ne vorbeste cateva cuvinte: Aceasta manastire a fost intemeiata la 1462 de catre Vlad Tepes si reintemeiata la 1588 de Radu Serban Voda care a fost si este considerat adevaratul ei ctitor. [???]
Manastirea s-a tot stricat, pana cand Serban Paharnicul, Radu Voda Serban de mai tarziu s-a hotarat s’o ia sub ocrotirea sa si o modifica in 1700.
Calugarii greci pe mana carora incape mai tarziu o adusera intr-o stare de plans.
Dupa aceasta ocolim manastirea pe dinafara si ne oprim in fata locului din dosul manastirii unde un consilier tehnic ne vorbeste cateceva despre botanica si vietuitoarele ce traiesc pe marginea lacurilor. Vizitam apoi o gospodarie taraneasca de unde luam drumul spre padure. Aci fu asezat in graba un bivuac. A.S.R. si tuturor instructurilor li se serveste o gustare de catre cercetasii din Giurgiu. Dupa sezatoare ne indreptam spre gara Comana de unde luam cu totii trenul spre Bucuresti.

Ioan Dem. Dimancescu

Surse:
1 - Prof. Constantin Nedelcu, Excursiunea la Comana, Cercetasul, Nr. 5, Mai 1916
2 - Ioan Dem Dimancescu, Jurnal de Cercetas, 1915-1916

Cercetasii la parada militara de 10 Mai

2011-05-10T14:43:00.028+03:00

Data de 10 Mai marcheaza juramantul principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen catre tara in anul 1866, ceremonia de incoronare a acestuia ca regele Carol I in anul 1881, dar si declaratia de independenta a Romaniei fata de Imperiul Otoman (1877).

Pana la abdicarea fortata a Regelui Mihai din 1947, ziua de 10 Mai - Ziua Regelui a fost sarbatoarea noastra nationala.

Incepand cu anul 1915 si pana in 1936 (inclusiv), cercetasii au fost nelipsiti de la paradele militare care s-au tinut pe 10 Mai.

Destinul cercetasiei in Romania este influentat decisiv de-a lungul anilor de catre institutia regala.

In vara lui 1914 colonelul Grigore Berindei a fost primit de catre regele Carol I intr-o audienta la care a fost de fata si principele Ferdinand. S-a prezentat situatia miscarii cercetasesti, care incepuse sa se organizeze. In contextul izbucnirii primului razboi mondial, regele a oferit tot sprijinul cercetasilor. La 18 aprilie 1915, Asociatia “Cercetasii Romaniei” avea sa fie recunoscuta de catre Corpurile Legiuitoare ca persoana “morala si juridica”.
Chiar din anul 1914, principii regali Carol si Nicolae se implica activ in viata cercetasiei. Incepand cu anul 1929, principele Nicolae devine comandant al Marei Legiuni a cercetasilor. (1)

Regele Carol al II-lea sustine dezvoltarea cercetasiei, dar tot el este cel care va infiinta Straja Tarii. Prin reorganizarea acesteia din 24 ianuarie 1937, Strajeria devine singura organizatie nationala (avand si caracter obligatoriu) pentru copii/tineret (7-18 ani), consfiintind astfel sfarsitul cercetasiei.

Alin Dimancescu

asculta imnul Regal al Romaniei:

Imnul Regal al Romaniei - "Traiasca Regele"

pregatiri pentru defilarea cercetasilor in anul 1915:

Duminica 10 Maiu
Vin cu totii 55 de cercetasi care sunt asezati de mine in felul urmator:
1 tobosar in frunte
6 muzicanti
6 biciclisti
6 biciclisti
1 sef de grupa
6 cercetasi
6 cercetasi
1 sef de grupa
6 cercetasi
6 cercetasi
6 cercetasi
2 sanitari cu cainii
2 calareti

Dl. Raileanu da ordin ca pana la 9½ sa fac cu cercetasii marsul de defilare si darea onorului. La 9½ plec cu toti asezati in ordine acasa la dl. Raileanu unde trebuie sa luam steagul. Ajunsi la dansul facem ocolirea la stanga ramanand in linie. Patrula steagului merge de ia steagul. Cercetasii la comanda dau onorul si apoi plecam la liceu. Asez in linie cercetasii si asteptam pe dl. Raileanu. Dau onorul, ma duc sa dau raportul si apoi plecam sa ne asezam pe Bd. Scoalelor. Suntem trecuti in revista si apoi plecam de aici spre a ne aseza la randul nostru la defilare. Noi defilam dupa scoli, inaintea trupelor. Defilarea a iesit destul de bine, starnind multa admiratie in randul privitorilor. Asistam apoi la toata defilare si la 12½ ne imprastiem in liniste.
I.D. Dimancescu

Seara, retragerea cu torte e facuta de trupele din garnizoana.

fragment din Jurnal de Cercetas

surse:
1 - Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2, 1930

foto:
Ilustratiunea Romana, 16 mai 1934

Cercetasii Romaniei la Zilele Muzeului Militar (7-8 mai 2011)

2011-05-03T21:10:00.060+03:00

actualizare dupa eveniment (8 mai):

A fost un eveniment de exceptie, un act de educatie si cultura, pentru care Muzeul Militar National merita toate felicitarile! Aprecieri deosebite asociatiilor si grupurilor de traditie militara!
Pozele inserate mai jos vorbesc de la sine despre "desfasurarea de forte" de pe parcursul celor doua zile.

La standul ONCR copii si parinti au cerut informatii despre organizatie si despre conditiile de inscriere. Au participat la eveniment grupuri organizate de cercetasi (lupisori, temerari si exploratori) si leaderi din Bucuresti (Cl Dimancescu-organizatori, Cl Baden-Powell, Cl Aurel Vlaicu) (vezi si video la 1:20!) si Ramnicu Valcea (Cl Mircea cel Batran).

Cercetasii Romaniei si armata romana sunt uniti printr-o traditie istorica. Cadre din armata au contribuit la infiintarea si la conducerea organizatiei intre anii 1913-1937. Intre anii 1916-1919 miscarea cercetaseasca este integrata in efortul de razboi al Romaniei prin Corpul Cercetasilor de razboi. Cercetasii sunt prezenti si in prima linie, dar in mod special in serviciile auxiliare din spatele liniilor, ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc. generand indirect un surplus pretios de soldati combatanti.

Pe 7 si 8 mai 2011, Cercetasii Romaniei participa cu un stand de prezentare materiale si cu un punct de informare la Zilele Muzeului Militar National, eveniment al carui program detaliat poate fi urmarit mai jos.

In sectorul Primului Razboi Mondial (corpul central) poate fi vizitat si standul de cercetasie, unde sunt prezentate obiecte din Colectia Muzeului Militar National.

Alin Dimancescu

OSTASUL IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE

Zilele Muzeului Militar National
7-8 mai 2011

In perioada 7-8 mai 2011, intre orele 10.00-14.00, Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I” organizeaza cea de-a XI-a editie a evenimentului devenit deja traditional, intitulat “ Zilele Muzeului Militar National”, la care va invitam sa participati. Tema aleasa de noi, pentru anul 2011, este “OSTAŞUL IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE” si va propune sa retraiti, in curtea muzeului, aspecte interesante din cele doua conflagratii mondiale.

Ca in fiecare an, ne vor fi alaturi, prietenii nostri din grupurile de reconstituire istorica: Asociatia “Datina Strabuna” (Oradea) care va reconstitui un post de prim ajutor cu infirmiere in uniforma de epoca si voluntari ardeleni din Regimentul 3 “Avram Iancu”, din perioada Primului Razboi Mondial;

-Asociaţia “Traditia Militara” (Bucuresti) va surprinde publicul prin prezentarea unor uniforme de infanterie, vanatori de munte si garda regala din al Doilea Război, demonstraţii de exercitii tactice si manuire de arme conform regulamentelor militare ale vremii, reconstituirea unei batalii contra trupelor germane;

-Asociatia “6 Dorobanti” (Bucuresti), in uniforme de infanterie, escorta regala si copii de trupa, va reconstitui un campament de la 1917, in cadrul astfel amenajat prezentand armamentul din dotare, demonstratii de instructie de front, prepararea “ratiei de hrana”;

-Societatea “Traditsia” (Bulgaria) va prezenta uniforme ale armatei bulgare din Primul Razboi Balcanic (1912-1913) si din Primul Razboi Mondial (1915-1918), demonstratii de tragere cu munitie de manevra;

-Asociatia Nationala a Colecţionarilor de Arme (A.N.C.A.), din Ploiesti, prezinta demonstratii de tragere cu un tun de munte si cu un mortier de transee german (tip Lanz) din Primului Razboi Mondial;

-Grupul “Deutsche Freikorps” aduce in atentia publicului uniforme si manuiri de arma conform regulamentelor militare germane din timpul celui de- al Doilea Razboi Mondial;

Alaturi de grupurile de reconstituire istorica isi va aduce contributia la desfasurarea acestei manifestari Muzeul Transmisiunilor Centrului 48 Comunicatii si Informatică – Filiala a M. M.N. prin amenajarea unui punct de transmisiuni militare utilizat în Primul Razboi Mondial, prezentand publicului si aparatura de transmisiuni specifice celor două conflagratii mondiale;

un stand tematic “Cultul Eroilor” in cadrul caruia va fi amenajata o fotoexpozitie si se va desfasura un concurs scolar cu premii. In anumite puncte din curtea muzeului publicul va putea vedea o serie de afise din epoca celor doua razboaie mondiale aflate in patrimoniul institutiei noastre.

Cei interesati vor putea descoperi in curtea muzeului standuri ale colectionarilor de militaria, lucrari interesante aparute sub egida Editurii Militare,

iar cei pasionati de tehnica militara vor putea admira o motocicletă ZUNDAPP, utilizata de armata germana dar si romana in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, restaurata partial, aflata in patrimoniul muzeului si considerata o adevarata “bijuterie” de catre cunoscatori.

Pe parcursul celor doua zile, vor mai avea loc ceremonii omagiale de depuneri de coroane de flori la monumentele ridicate in memoria generalului I. Em. Florescu si a ostasilor din Regimentul 21 Infanterie “Ilfov”, aflate in incinta muzeului.

Nu in ultimul rand, gratie Serviciului Muzicilor Militare, publicul va fi delectat cu muzica militara si de promenada specifica epocilor evocate.

Bucataria de campanie, amenajata in aer liber, va oferi gratuit publicului vizitator traditionala fasole la cazan, aceasta activitate fiind sustinuta financiar de unul dintre sponsorii fideli ai muzeului.

Va aşteptam sa ne treceti pragul si sa traiti alaturi de noi momente interesante din epoci de mult apuse.

(sursa: Muzeul Militar National)

Activitati cercetasesti de primavara

2011-04-13T20:42:00.059+03:00

1933

Cohortele de cercetasi si cercetase din Bucuresti au sarbatorit duminica 9 aprilie 1933 (de Florii) sosirea primaverii si Unirea cu Basarabia printr-o grandioasa serbare a sadirii pomilor in comuna Pasarea, din judetul Ilfov.
Conducatorii au aratat in cuvinte impresionante insemnatatea acestei zile pentru poporul romanesc si dupa oficierea unei slujbe religioase, cercetasii si cercetasele au procedat la sadirea pomilor. (1)

[foto 1: cercetasele indreptandu-se catre Padurea Cercetasilor,
a carei plantare a inceput inca de anul trecut (1932)]

[foto 2: un grup de cercetasi plantand pomi
sub conducerea profesorilor si a sefilor de cohorte]

[foto 3: cercetase frigand miei pentru masa tuturor cercetasilor]

[foto 4: masa cercetasilor in bivuac]

1936

In ziua de Duminica Floriilor, un tren special compus din 19 vagoane a transportat cercetasi si oaspeti la locul unde a inceput sa se infiripe Padurea Cercetasilor, langa localitatea Pasarea.
Aici, an de an, incepand din 1932, cercetasii muncesc o zi plantand o suprafata de 5.000 mp cu 5.000 puieti. Alaturi de vlastarele anilor trecuti care se ridica viguroase in soare, se adauga in fiecare an noi mladite de viata tanara, spornica in nadejdi.
Serbarea s'a desfasurat in prezenta A.S.R. Principele Nicolae, Comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor. Au luat parte d-l Subsecretar de stat Cancicof din partea ministerului de domenii, d. prof. universitar Simion Mehedinti, d. prof. Universitar Dracea, d. Dr. Stefan Soimescu reprezentand pe d. Ministru al Instructiunii, d. inginer Marin Radulescu, precum si toti functionarii superiori din ministerul de domenii si dela C.A.P.S. (Centrul de exploatare a padurilor statului, n.r.).

La sosirea pe teren, A.S.R. Principele Nicolae, insotit de domnul Colonel Samboteanu Ulisse, a primit raportul dat de d-l Maior Ioan Dimancescu, comandantul legiunii "Pastorul Bucur". Apoi a trecut in revista unitatile cercetasesti. S'a procedat la solemnitatea ridicarii pavilionului national in cantecul Imnului Regal, intonat de 1.200 de cercetasi si 200 cercetase. A urmat apoi un serviciu divin oficiat de parintele Macarie Bradet dela Manastirea Cernica. [...]

S'a rostit apoi deviza cercetasului strajer *, legea micilor cercetase, legea cercetaselor, legea puilor de soim, legea cercetasilor. A luat cuvantul d-l ministru Cancicof care a spus ca [...] anul trecut (1935) 500.000 tineri au plantat 5.000.000 de copaci, iar anul acesta se vor planta 30.000.000 [...].
Au vorbit d-l St. Soimescu, d-l Simion Mehedinti si A.S. Regala.
Dupa cuvantari s'au plantat pomii. Alteta sa a plantat primul puet [...] A inceput munca cercetasilor si cercetaselor care au rasadit toti puetii. Cercetasilor li s-a servit o masa gustoasa de catre C.A.P.S.
Intreaga manifestare a fost deosebit de inaltatoare [...]. (2)

[foto 5: A.S. Regala Principele Nicolae sadind primul pom]

[foto 6, 7: A.S.R. Principele Nicolae participa la serbarea sadirii pomilor]

1931

Activitati ca cele de mai sus au fost posibile ca urmare a parafarii unui acord (mai, 1931) intre societatea "Progresul Silvic" si Marea Legiune a Cercetasilor. In baza acestuia, cercetasii vor colabora cu agronomi si silvicultori, pentru ca impreuna, sub auspiciile asociatiei Prietenilor Padurii, sa se ocupe de sadirea si ingrijirea pomilor.
Au fost revitalizate sarbatori ca: ziua arborilor, ziua primaverii, ziua muncii si sadirea "Stejarului Unirei".
"Legatura dintre padurari si cercetasi este una dintre cele mai stranse; intre om si natura este indisolubila, atunci cand cresc laolalta, cand el i-a legat ranile si a sadit cu mana sa un pom ce va creste odata cu sine" - A.S.R. Principele Nicolae.
Se urmareste formarea unei "noui mentalitati silvice" si constiinte forestiere. (3)

Alin Dimancescu
Iulian Lipovanu

* cercetasul strajer = suntem in 1936 cand cei doi termeni (cercetas si strajer) coexista la nivel de organizatii, uniforme si activitati distincte, producand insa si alaturari ca cea de mai sus, sau confuzii prin care uniforma de strajeri afisata pe timbre postale este confundata cu uniforma de cercetasi marinari.

foto:
-Realitatea Ilustrata, aprilie 1933 (1-4)
-Cercetasii la sadirea pomilor, Cercetasul, aprilie 1936 (5)
-Ilustratiunea Romana, 16 aprilie 1936 (6,7)

surse:
1 - Cercetasii Romaniei intampina primavara, Realitatea Ilustrata, aprilie 1933
2 - Cercetasii la sadirea pomilor, Cercetasul, aprilie 1936
3 - ing. Cezar Gr. Cristea, Cercetasii, Dinastia si Padurile, Cercetasul, nr. 18, octombrie 1931

Cercetasia in filatelie

2011-04-06T02:41:00.042+03:00

Prezenta cercetasiei noastre in filatelie trebuie sa constituie un real motiv de mandrie. Detinem o premiera mondiala la nivelul jamboreelor!
Cu prilejul Jamboreei de la Sibiu (1932) s-a tiparit o serie de marci postale comemorative care se constituie in prima emisiune filatelica asociata unui astfel de eveniment. (1)
Era cu un an inainte ca Ungaria sa lanseze o emisiune pentru Jamboreea internationala din 1933.

Romania interbelica este considerata ca fiind tara cu cea mai buna reprezentare filatelica pe tematica cercetaseasca. (2)
Succesul acestor emisiuni a avut doua explicatii:
1. la fel ca si in alte tari, seriile emise au avut un caracter semi-postal, in sensul ca o parte din banii incasati din vanzare se intorcea catre cercetasie
2. in mod special, trebuie luata in considerare implicarea personala in cercetasie a regelui Carol al II-lea, el insusi un mare pasionat si colectionar.

Dupa emisiunea tiparita in anul 1931, cu ocazia Expozitiei Cercetasesti (x5),

[foto 1]

au urmat seriile lansate cu ocazia jamboreelor:
Sibiu (1932) (x6),

[foto 2]

Mamaia (x6) (practic imaginea de la seria Sibiu plus supra-imprimare),

[foto 3]

si Brasov (x3)

[foto 4]

Seria jamboreei de la Mamaia este celebra datorita existentei unui numar extrem de redus de exemplare la care imprimarea a fost facuta invers. [foto 5]
Se pare ca aceste raritati, au facut parte din colectia de timbre a regelui Carol al II-lea, plecat in exil in anul 1940.

In 1935 s-a emis o serie (x5) prin care se marca includerea cercetasiei in Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR) (realizata cu un an in urma).

[foto 6]

Apar pentru prima data si imagini de strajeri, alaturarea celor doua uniforme producand confuzie. Intr-o revista americana interbelica, uniforma strajerului este identificata in mod eronat ca fiind a unui cercetas marinar. (3)

La 24 ianuarie 1937, se desfiinteaza OETR-ul (implicit Cercetasia) si se reorganizeaza “Straja Tarii”. In anumite clasificari, seriile aparute intre anii 1937 si 1940 (sporturi, monumente, voievozi etc.) sunt considerate la modul fortat ca fiind cercetasesti.

Ar mai trebui amintite si emisiunile de carti postale cercetasesti auto francate.

[foto 7, 8]

Am lasat la urma o referinta cu care, cronologic, ar fi trebuit sa incep.
In mai multe numere din prima editie a Revistei Cercetasul (anii 1915-1916) apare anuntul de mai jos.

[foto 9]

Din pacate nu am gasit nici un indiciu in legatura cu ce ar fi putut reprezenta aceste "timbre cercetasesti", editate in acei ani. Sper ca la un moment dat sa pot reveni cu precizari. Daca cineva are informatii, este binevenit sa le impartaseasca!

Alin Dimancescu

Update (07.04.2011):
Prin amabilitatea domnului Iulian Lipovanu, un entuziast colectionar si consultant al site-ului nostru, am aflat ca "timbrele cercetasesti" mentionate in revistele Cercetasul (1915-1916) au fost editate in anul 1914 si sunt de fapt viniete, fara o valoare postala. Rolul lor era de a raspandi ideea cercetasiei prin expeditiile postale, dar si de a aduce venituri asociatiei, prin comercializare. Cronologic, le putem considera precursoarelor seriilor cu tematica cercetaseasca ce vor veni abia in perioada interbelica. Ii multumim domnului dr. Adrian Popovici, care ne-a pus la dispozitie 3 exemplare din seria respectiva.

[foto 10]

surse:
1 - W. Arthur McKinney, Scouts on Stamps, Boy’s Life, Nov 1959
2 - W. Arthur McKinney, Scouts on Stamps, Boy’s Life, Aug 1958
3 - Franklin R. Bruns, Stamps, Boy’s Life, Feb 1938

foto:
-colectia Dimancescu (1, 2, 4)
-Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal (3, 5)
-Harry D. Thorsen Jr., The intriguing Designs of Scout Stamps, SOSSI Journal (6)
-Free franking, Romania, SOSSI Journal (7, 8)
-revista Cercetasul, nr. 14-15, august-septembrie 1915 (9)

Jamboreea de la Brasov (1936)

2011-03-24T21:40:00.063+02:00

A patra jamboree nationala s-a desfasurat intre 9 si 27 august 1936 la Brasov (Poiana Brasov). La buna desfasurare a evenimentului au contribuit autoritatile locale (primaria si prefectura) si cercetasii brasoveni (Legiunea Brasov si comandantii de legiune si cohorta, dr. Sterie Stinghe si Stefan Furnica). (1)

Festivitatea de deschidere a fost onorata de prezenta regelui Carol al II-lea.

[foto 1: Suveranul sosind la deschiderea jamboreei;
in stanga regelui: Nissa Camarasescu, ajutoarea Comandantei Marei Legiuni]

Instantanee de la jamboree, reconstituite din presa vremii sau din colectii cercetasesti:

[foto 2: vedere generala a taberei]

[foto 3: intrarea in tabara]

[foto 4: infrumusetarea portalelor]

[foto 5: umplerea saltelelor cu paie ]

[foto 6: pui de soimi in fata corturilor]

[foto 7: la bucatarie, curatand zarzavaturi ]

[foto 8: ora mesei]

[foto 9: concursuri]

[foto 10: lucrari in tabara]

Cu ocazia jamboreei de la Brasov s-a tiparit o emisiune filatelica compusa dintr-o serie de 3 timbre (2) [foto 11 ]

si au fost realizate insemne personalizate.

[foto 12, 13: insigna de baston si detaliu de baston]

[foto 14: ecuson]
[foto 15: esarfa]

Dupa ce din 1934 Cercetasia fusese inclusa in Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR), jamboreea de la Brasov precede cu numai cateva luni desfiintarea acestuia (implicit si a cercetasiei) si inlocuirea cu Straja Tarii (reorganizata in ianuarie 1937).

Practic, in anul 1936 putem sa vorbim despre coabitarea strajeriei cu cercetasia. Notiunea de strajer incepe sa fie folosita din ce in ce mai des, apar noi uniforme si insemne, se organizeaza evenimente separate.
La Serbarile Restauratiei din acelasi an (8 Iunie 1936) regele Carol al II-lea apare in uniforma de strajer, iar principele Nicolae in uniforma de cercetas.

[foto 16: serviciul religios la Serbarile Restauratiei, in prezenta M.S. Regelui Carol, A.S.R. Principelui Nicolae
si a inaltilor demnitari (in randul doi, in centru: patriarhul Miron Cristea
si prim-ministrul Gheorghe Tatarascu]

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - Cercetasul, februarie 1936
2 – Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1936 Scout Set, SOSSI Journal

foto:
Ilustratiunea Romana, miercuri 17 iunie 1936 (16)
Ilustratiunea Romana, miercuri 19 august 1936 (1, 10)
Ilustratiunea Romana, miercuri 26 august 1936 (2, 4, 5, 7, 8, 9, 10)
colectia Muzeului Militar National (15)

colectia Iulian Lipovanu (12, 13, 14)
colectia Ovidiu Gheorghian (3, 6)
colectia Dimancescu (11)

Trecut si prezent

2011-03-12T15:13:00.008+02:00

Jamboreea de la Mamaia (1934)

2011-03-05T23:43:00.049+02:00

A treia jamboree nationala s-a desfasurat intre 5 si 30 iulie 1934 la Mamaia, sub patronajul principelui Nicolae.
Din comitetul de organizare au facut parte primul ministru Gheorghe Tatarascu, prefecti, primari, membri ai guvernului, profesori universitari, generali si ofiteri. (1)

[foto 1: viligeaturistii si localnicii asistand la deschiderea jamboreei cercetasesti]

In presa vremii (2) erau prezentate aspecte de la eveniment:
La Mamaia a rasarit un oras de corturi ingrijite si artistice. E asezarea cercetasilor adunati in jamboree, la care participa si cercetasii francezi, cehoslovaci, olandezi, unguri, turci etc.

[foto 2: A.S.R. Principele Nicolae (1) asistand la solemnitatea
deschiderii jamboreei, impreuna cu gen. I. Manolescu (2)
si lt. col. Ulisse Samboteanu (3)]

[foto 3: cercetasi la lucru]

[foto 4: aspect general al taberelor, la marginea marii,
cu corturile intinse]

[foto 5: Suveranul (regele Carol al II-lea), felicitand pe comandantul
cercetasilor (gen. I. Manolescu) pentru reusita jamboreei de la Mamaia]

S-au emis insemne personalizate (plachete si insigne).

[foto 6: placheta, foto 7: esarfa]

[foto 8, 9: insigna si insigna de baston]

Cu aceasta ocazie nu s-a lansat o serie dedicata de timbre, fiind utilizata emisiunea jamboreei precedente (Sibiu, 1932) supra-imprimata cu “Mamaia 1934” plus logo eveniment. S-a emis un total de 50,000 de seturi.

[foto 10]

Seria este celebra datorita existentei unui numar extrem de redus de exemplare la care imprimarea a fost facuta invers [foto 11]. Se pare ca aceste raritati au facut parte din colectia de timbre a regelui Carol al II-lea. (3)

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com
2 - Ilustratiunea Romana,18 iulie si 15 august 1934
3 - Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal, 1997, Scouts on Stamps Society International

foto:
-Ilustratiunea Romana (1-5)
-colectia Muzeului Militar National (6-7)
-colectia Iulian Lipovanu (8-9)
-Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal (10-11)

A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)

2011-02-13T18:26:00.055+02:00

A doua Jamboree nationala s-a tinut in vara anului 1932 (5-30 iulie), pe un platou de langa Dumbrava Sibiului.

Conducerea jamboreei a fost asigurata de un comisar general, in persoana lt-col. Ulisse Samboteanu, Directorul Cercetasiei, ajutat de un comitet de comandanti.

Au participat 2500 de cercetasi si comandanti, membri ai Marei Legiuni, cat si reprezentanti ai organizatiilor din strainatate.
Lord Baden-Powell a transmis salutul sau celor prezenti, fiind reprezentat de catre sir Hubert S. Martin, Directorul Biroului International al Cercetasiei.

[foto document: sir Hubert S. Martin (1) impreuna cu lt.col. Ulisse

Samboteanu (2) incadrati de comandanti si cercetasi, romani si straini;

comandant polonez (3), prof. Constantin Nedelcu (4)]

[foto: salutul comandantilor cercetasi din Polonia (stanga);
comandant francez langa cort (mijloc si dreapta)]

Pe perioada jamboreei s-a inaugurat un curs pentru comandanti, tinut de prof. Mihail Iacob, cpt. Ioan Dimancescu si cpt. Marin I. Georgescu. Au luat parte majoritatea comandantilor veniti in Dumbrava Sibiului. (1)

[foto: prof. A. Goia si cpt. I. Dimancescu (in
centru) impreuna cu alti doi comandanti]

Fiecare cohorta a cautat sa se diferentieze printr-un aranjament original (portaluri realizate din trunchiuri de lemn cioplite cu maiestrie, inscriptii trasate cu crengi, cetina, muschi si pietris) sau prin sugestii de elemente locale.

[foto: urarea cercetaseasca “Sanatate” si steagul tricolor
incadrate de inscriptiile “Traiasca Romania Mare”, “Vivat!”]

[foto: Cohorta “Grivita” din Ploiesti, in dreapta portalului este amplasata
o macheta economica (vezi sonde in miniatura) a judetului Prahova]

[foto: butaforia Bricului Mircea realizata de cercetasii marinari
ai Cohortei “Ovidiu” din Constanta]

[foto: portalul de la intrare, realizat din lemn de mesteacan si cortul cu o panza de pe terenul central al Cohortei “Surul” Racovita Olt]

[foto: portalul Cohortei I Galben “Mircea cel Mare” din Bucuresti, realizat in forma de arc de triumf. Sub arcada de intrare sunt adaptate cuvintele Domnului: Lasati copii sa vina la noi ("la mine" - in original). Imediat dupa intrare este reprodusa stema cu pajura cercetaseasca]

Pe data de 24 iulie, jamboreea a fost onorata de prezenta M.S. Regele Carol al II-lea si a Marelui Voievod de Alba Iulia.

Activitatile cercetasesti au inclus campare, excursii, concursuri, sezatori si festivitati.

[foto: desfasurare concursuri si festivitate de premiere cu lt.col. Ulisse Samboteanu, gen. I.Manolescu – ajutorul Comandantului Marei Legiuni si cpt. Ioan Dimancescu in juriu]

Masina comisariatului a fost asigurata de catre profesorul Aurel Florian (comandantul cohortei Surul si ajutorul secretarului general al jamboreei). (2)
(in foto alaturi de lt.col. Ulisse Samboteanu, lt. Victor Gutulescu - viitorul atasat militar al Romaniei la Tokyo in guvernarea Antonescu - si cpt. Ioan Dimancescu)

In excursii, cercetasii au facut cunostiinta cu oamenii si traditiile din zona.

Cu prilejul Jamboreei de la Sibiu s-a lansat o serie de marci postale comemorative (6 piese). Aceasta emisiune se constituie intr-o premiera mondiala la nivelul jamboreelor (internationale sau nationale). (3)
Tot cu aceasta ocazie se pune in circulatie un ecuson al jamboreei (foto stanga) in completarea celorlalte elemente: insigna si insigna de baston (foto mijloc).

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:

1 - cpt. Marin I. Georgescu, Note culese de la Jamboreea de la Sibiu, Cercetasul nr. 29, septembrie 1932, pag. 2-9

2 - cpt. Marin I. Georgescu, Note culese de la Jamboreea de la Sibiu, Cercetasul nr. 30-31, octombrie-noiembrie 1932, pag. 3-15
3 - W. Arthur McKinney, Scouts on Stamps, Boy’s Life, noiembrie 1959

foto: colectia Dimancescu

Colectii cercetasesti - Muzeul Militar National

2011-01-26T23:37:00.077+02:00

Pentru cei care nu au ajuns inca, o vizita la Muzeul Militar National inseamna un obiectiv de pus in agenda. Este o incursiune fascinanta in timp si un prilej de a-ti redestepta un sentiment de mandrie nationala.

Standul cercetasiei este inclus in sectiunea primului razboi mondial.
M-as fi asteptat la ceva mai multe exponate, dar se pare ca spatiul nu a permis o desfasurare mai mare.
A fost prima data ca am vazut "pe viu" o uniforma de cercetas aproape completa. Senzatia este coplesitoare. Omul invizibil care pare sa o poarte este fostul Director al Cercetasiei din perioada interbelica, Ulisse Samboteanu, fiindca costumul a fost al lui. La fel si cateva din decoratiile si insignele din vitrina.

Uniforma de cercetas, md. 1916 (nr. inv. 1.346) este compusa din
-bluza kaki, inchisa in fata la un rand de nasturi, cu gulerul rasfrant si prins in nasturi; are epoleti din acelasi material si doua buzunare aplicate; bluza este prevazuta cu 11 nasturi din os
-pantalonii sunt scurti, confectionati din postav kaki;
-palarie din fetru gri-inchis, cu boruri mari, iar calota este inconjurata de o curea din piele, maron; in partea din fata a calotei, are un crin metalic; are aparatoare de mesina maro

-centironul este din piele maro, cu catarama metalica de arama, avand in mijloc un crin si de jur-imprejur inscriptia "Cercetasii Romaniei. Gata oricand"; are doua aparatori metalice
-fularul este din panza rosie, imprimata cu flori de crin albe si garnitura din panza abastra (1)

Este expus un drapel al Asociatiei Cercetasilor din Romania (+ element varf, separat).

Mai sunt prezente doua fanioane ale unor grupe de cercetasi, cu simbolurile distinctive (o vulpe si un caine), precum si doua esarfe ale jamboreelor nationale de la Mamaia/1934 si Brasov/1936.

Alin Dimancescu

vezi si:

alte colectii

descriere costum:
1 - Camelia Cristea si Tudorita Toader, Cercetasia - trecut si prezent in colectiile Muzeului Militar National, Buletinul Muzeului Militar National "Regele Ferdinand I", nr. 4, 2006, Bucuresti

foto stand cercetasie - cu permisiunea Muzeului Militar National
foto Ulisse Samboteanu - povesteaunuicercetas.ro

Cercetasele Romaniei

2011-01-19T13:05:00.052+02:00

Infiintarea organizatiei. Primii ani

La 8 Aprilie 1915 (data la care "Razboiul cel Mare" incepuse) Asociatia “Cercetasii Romaniei” era recunoscuta ca “persoana morala si juridica” de catre Corpurile Legiuitoare. Romania era inca in neutralitate.

Intrarea Romaniei alaturi de Antanta a prilejuit integrarea miscarii cercetasesti in efortul de razboi (1916-1918) prin Corpul Cercetasilor de razboi. Cercetasii sunt prezenti in prima linie, dar si in serviciile auxiliare din spatele frontului, unde activeaza ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc. (1)

Imediat dupa razboi (1919-1923), pe fondul unei lipse de cadre de conducere, se refac structurile organizatiilor cercetasesti. Intre anii 1924 si 1928 miscarea stagneaza.
La 1 august 1928 cercetasia este trecuta ca directie la Oficiul National pentru Educatie Fizica (ONEF). In anul 1929 principele Nicolae devine comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor Romaniei si organizatia cunoaste un nou avant. (2)

La inceputul anului 1929 existau grupuri distincte de cercetase, constituite separat, dar incadrate in Marea Legiune a Cercetasilor. Zilnic se primeau cereri ale fetelor care vroiau sa devina cercetase. (3)
Erau “urmasele” unei cercetase, sora medicala pe front si mai apoi luptatoare in prima linie - Ecaterina Teodoroiu. In anul 1914, fiind eleva in Bucuresti, se inrolase in Cohorta "Pastorul Bucur". Revenita la Targu-Jiu a activat in Cohorta "Domnul Tudor". In vara anului 1916 (august) a participat impreuna cu toti cercetasii cohortei la ingrijirea ranitilor. (11)

Constituirea Cercetaselor Romaniei ca organizatie separata de Cercetasii Romaniei este urmarea unui cumul de factori:
1. Influenta externa - aparitia miscarilor de Girl Guides / Scouts (prima in Anglia, 1910)
2. Emanciparea statutului femeii in Romania dupa primul razboi mondial. Ca exemplu, in anul 1919 se inregistreaza Asociatia Crestina a Femeilor (ACF), filiala cu personalitate juridica a organizatiei YWCA (echivalentul feminn al YMCA). ACF era patronata de Regina Maria (initiatoarea demersului si presedinta de onoare pana in 1938). Scopul asociatiei era integrarea femeii in societate pe baza unor norme de morala crestina si prin activitati specifice, orientate catre trup, minte si suflet.
3. Implicarea directa a Principesei Ileana care va deveni autoritatea morala si decizionala a organizatiei. La studiile facute in Anglia (Colegiul din Heathfield-Ascot), Domnita luase contact cu "fenomenul" Girl Guides.

In primavara anului 1929, Principesa Ileana convoaca la Palatul Cotroceni un grup numeros de persoane pentru a discuta despre oportunitatea infiintarii unei miscari de cercetase.

Se stabileste un comitet restrans (A.S.R. Principesa Ileana, Nissa Camarasescu si cpt. I Dimancescu - comandantul cohortei I Galben) care va conlucra cu Ministerul Scoalelor.

La 8 iunie 1929 are loc la Ministerul Instructiunei o conferinta a directoarelor de scoli secundare

Comitetul de initiativa a fost largit prin cooptarea doamnelor O. Ionescu (directoarea liceului de fete “Domnita Ileana”), E. Monroe (directoarea scolii normale de fete “Elena Doamna”) si a domnului profesor V. Suteu (directorul liceului de baieti “Cantemir Voda”, fost comandant al Cohortei "Pastorul Bucur" in primii ani ai cercetasiei)

La inceputul anului scolar (septembrie) se organizeaza un sediu (un birou in cladirea ONEF-ului) de unde se va coordona activitatea de dinaintea lansarii (redactarea statutului si a regulamentelor) si de dupa.

Lansarea Asociatiei Cercetasele Romaniei va avea loc pe 18 ianuarie 1930, la Palatul Cotroceni in prezenta Domnitei Ileana si a colaboratorilor sai. Tot atunci se constituie legal si Biroul Central al Marei Legiuni. (4)

In februarie 1930 se infiinteaza primele patru centurii: Centuria I Marele Voevod Mihai, Centuria a II-a Domnita Ileana, Centuria a II-a Regina Maria si Centuria a IV-a Elena Doamna. (4)

Primele comandante si conducatoare depun legamantul pe 6 septembrie 1930.

Cercetasele cohortei Domnita Ileana din Bucuresti depun juramantul pe stadionul ONEF la 21 noiembrie 1930, in fata M.S. Regina Maria si a A.S.R. Principesa Ileana, Comandanta Marei Legiuni a Cercetaselor Romaniei. (5)

Conducerea Asociatiei Cercetasele Romaniei era urmatoarea:

-Domnita Ileana – comandanta Marei Legiuni
-Nissa Camarasescu – ajutoarea comandantei Marei Legiuni
-Biroul Central, format din Viorica Litzica - directoarea generala, ajutata de domnisoarele I. Cernatescu si O. Cosco. (6)

Grupele de varsta sunt:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (7)
Cel putin 36 de cercetase formeaza 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formeaza o cohorta. (8)

La inceputul anului 1931 Marea Legiune a cercetaselor cuprindea 11 cohorte (Bucuresti+10 orase). (8)
In octombrie 1931 se inregistrau 20 de cohorte, pentru ca in ianuarie 1932 sa existe 23 cohorte formate din 2078 cercetase. (9) (10)

Desi separata ca structuri, organizatia a pastrat o legatura stransa la nivel de activitati si informare cu Cercetasii Romaniei.

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - Activitatea cercetasilor Romaniei dupa inceperea rasboiului, Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916
2 - Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.11
3 - N. Camarasescu, Privind inapoi, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.2
4 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
5 - Legamantul cercetaselor din cohorta “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.9 - decembrie 1930, pag.11
6 - Ion Tik, Cercetasele Domnitei, Ilustratiunea Romana, joi, 30 aprilie 1931, pag . 6-7
7 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
8 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
9 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
10 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
11 - Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu, Muzeul Gorjului - Targu-Jiu

foto: Cercetasul, Ilustratiunea Romana, povesteaunuicercetas.ro

Primele cercetase

2011-01-19T11:09:00.023+02:00

Infiintata in 1907 de catre generalul Robert Baden-Powell, cercetasia era o organizatie gandita exclusiv pentru baieti.

In anul 1909, are loc la Crystal Palace, Londra o prima mare adunare cercetaseasca, considerata ca precursoare a jamboreelor. Participa 11,000 de cercetasi.
B-P remarca un grup de tinere in uniforme. Intrebandu-le ce cauta acolo, acestea ii spun ca doresc sa devina cercetase. Raspunsul generalului este aproape instantaneu: "Nu se poate, este numai pentru baieti!" (vezi video)
Intr-o perioada dominata inca de conservatorism, Baden-Powell se temea ca primind fetele in cercetasie ar fi indepartat baietii.

In anul 1910 Baden-Powell infiinteaza o organizatie separata pentru fete - Girl Guides – a carei prima presedinta va fi Agnes Baden-Powell, sora sa.
Numele organizatiei era inspirat de cel al unui regiment britanic de graniceri care activa in India, vestit pentru tehnicile sale de patrulare si supravietuire.

Dupa ce activeaza ca leader al Girl Guides in Anglia si Scotia, Juliette Gordon Low va infiinta in 1912 American Girl Guides, denumire schimbata ulterior in American Girl Scouts. In anii urmatori miscarea se va raspandi si in alte tari.

Temele abordate de Girl Guides vor fi impartite intre activitati de practica/teren si consiliere in cariera.

In Romania, Asociatia Cercetasele Romaniei se infiinteaza in anul 1930. Domnita Ileana devine comandanta Marei Legiuni.

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - Girl Guides, wikipedia
2 - 1909 Crystal Palace Scout Rally, wikipedia
3 - Agnes Baden-Powell, wikipedia
4 - Juliette Gordon Low, wikipedia

foto: BP's Story, CHSSCOUT.NET, YouTube

Tabara de cercetasi - Sinaia, 1929

2011-01-09T15:41:00.021+02:00

Tabara Cohortei I Galben Bucuresti
Sinaia, 1-30 VII 1929

"Se spune despre tabere ca ele ar fi laboratorul de lucru cel mai bun prin care s’ar putea intregi educatia tineretului, intrucat pe un timp mai indelungat (1-2 luni) cercetasii traesc laolalta in mijlocul naturii, avand ocazia ca din greutatile vietii zilnice sa poata trage invatamintele cele mai bune, care ii vor conduce apoi in viata.
De la inceputurile cercetasiei la noi, taberele au jucat un rol important in activitatea cercetaseasca, ele insemnand incununarea muncii de puse in intervalul unui an. Cercetasii au tinut tabere atat la munte cat si la mare. Totdeauna insa cele de la munte au oferit cercetasului locul cel mai prielnic dezvoltarii acestor insusiri prin varietatea terenului si posibilitatea organizarei de excursii instructive etc. [...]
Taberele cercetasesti sunt caracterizate prin voie buna si spiritul de prietenie si ajutor al aproapelui care domneste in viata de toate zilele din tabara.

Cercetasii isi construesc singuri adapostul, isi prepara mancarea, aprind focul si isi intocmesc mijloacele de trai cele mai convenabile prin tot felul de lucrari facute de mana lor.

Trebuie iarasi adaugat ca un cercetas care a trait intr’o astfel de tabara nu poate uita niciodata: spalatul cu apa rece dimineata, exercitiile de inviorare, diferitele jocuri si sporturi cu mingea, baia zilnica, innotul, canotajul, sezatorile de seara in jurul unui foc etc."

fragmente din cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930

foto: colectia Dimancescu

citeste si:

Tabara cercetaseasca

Despre cercetasie in raport cu educatia fizica

2011-01-09T12:27:00.028+02:00

D. Capitan I. Dem. Dimancescu ne vorbeste
"Despre cercetasie in raport cu educatia fizica (jocurile educative, sporturile, escursiile si turismul, taberele de vara, etc.)"

Solicitand o convorbire in legatura cu cercetasia d-lui capitan I. Dem. Dimancescu, comandantul tineretului cercetasesc, d-sa ca intotdeauna s’a aratat de o extrema bunavointa, dandu-ne pentru cetitorii “Gazetei Sporturilor” lamuriri ample asupra acestui subiect de ordin principal.

-Puteti sa ne dati oarecari lamuriri asupra cercetasiei?
Da, primesc cu placere sa dau aceste lamuriri, cu nadejdea ca aceste informatiuni ar putea lamuri mai bine felul in care se cauta a lucra la cercetasie, pentru binele tineretului.
Cercetasia are ca scop, potrivit principiilor de educatie ale lui Baden-Powell, sa desvolte in toti tinerii insusiri individuale ca: vigoare, indemanare fizica, initiativa, curaj, demnitate si onoare, precum si insusiri sociale ca solidaritate, patriotism si altruism.

-Care este scopul cercetasiei?
In chipul acesta, Cercetasia e o scoala de energie fizica si morala, o scoala de hotarari si fapte, inchinate tarii, poporului, omenirii intregi.
Si mai bine este definit acest scop in noul regulament al cercetaselor: cercetasia contribue la armonizarea educatiei nationale, morale si fizice a fetelor din orice clasa sociala, pregatindu-le mai bine pentru viata, prin indrumari practice.

-Ce este cercetasia?
Nu este o scoala; este gresita aceasta teorie. Ea e ceva care vine sa completeze scoala. Cercetasia bine indrumata, inseamna viata in aer liber, in mijlocul naturii, unde copiii pot pipai singuri ceeace invata in scoala si unde li se da posibilitatea prin jocuri si diferite execitii practice sa-si dezvolte in mod natural calitatile lor.

-Cine intra la cercetasie?
Copii intre 7-11 ani, ca pui de soimi sau la fete, micile cercetase; intre 11-18 ani ca cercetasi sau cercetase si peste 18 ani ca cerceasi seniori sau cercetase calauze. Dupa cum se vede, varstele categoriilor de cercetasi corespund cu varstele tineretului din scoli: primar, liceal si universitar.

-Are cercetasia vre’o legatura cu educatia fizica?
Mare si indisolubila. Sunt nenumarate avantagiile pe cari le pot avea copii la cercetasie, insa voi insista putin asupra urmatoarelor puncte: jocurile educative, sporturile, escursiile si turismul precum si taberile de vara.

Jocurile educative
Este bine cunoscuta tuturora influenta pe care o au jocurile in formarea caracterului copiilor si ajutorului pe care ele il dau unei cresteri firesti a copilului. Desi ar parea ceva de mica importanta, totusi este unul din capitolele cele mai de seama ale carectasiei. Spiritul de observatie, spiritul de cercetare, spiritul de judecata, (intr’o situatie grea) se pot castiga mai lesne prin jocuri cercetasesti decat prin lecturi sau sfaturi date la sezatori cercetasesti. In toate tarile, conducatorii carcetasiei au dat o deosebit de mare importanta jocurilor si sunt foarte multe brosuri de tot felul de jocuri, cari sunt socotite de toti ca un auxiliar puternic in educatia care se incearca a se da copiilor.

Sporturile
Trebuie sa se stie ca cercetasul este un prieten al sportului. Aproape toate sporturile sunt practicate de cercetasi si ei mai bine decat altii stiu a le folosi la vremea lor; adica obisnuies a juca football, a face curse de cross-country si rugby in timpul toamnei; a face ski, sporturi de iarna si diferite sporturi de interior in timpul iernii; atletism, volley-ball, oina pe timpul primaverii; sporturi de apa si excursii de lunga durata pe timpul verii.
La cercetasie se pune mare baza pe foloasele cari pot rezulta din practicarea sportului pe echipe. Cred ca e bine a mentiona ca cercetasii stiu intotdeauna sa respecte spiritul adevarat sportiv care ar trebui sa caracterizeze orice competitie sportiva. Cercetasul stie sa asculte totdeauna de regulele arbitrului si nu este galagios. Deasemenea trebuie sa se stie ca printre diferitele specialitati cercetasesti figureaza: atlet, inotator, calauza, arbitru etc. si pentru a face parte din aceste categorii, individul trebuie sa dovedeasca anumite aptitudini fizice necesare practicarii si cunostintii lor.
Serbarile cercetasesti au totdeauna in programul lor un loc de frunte rezervat sporturilor.

Escursiile si turismul
Cercetasii nu uita ca mersul pe jos este unul dintre cele mai bune exercitii fizice.
De mic, cercetasul este invatat cum sa mearga intr’o escursiune ca sa se poata folosi cat mai mult de tot ceea ce natura ii pune cu atata darnicie la indemana. Din primele zile, cercetasul capata indrumari practice de felul cum trebuiesc respectate anumite reguli de higiena si de aceea nu-i de mirare ca in toate escursiunile sale este atat de voios.
La cercetasie exista o progresie bine stabilita in ajungerea scopului cautat prin escursii. Cercetasii incepatori fac mai intaiu plimbari si vizite scurte in oras si in imprejurimi, ca dupa cateva luni de zile sa mearga intr’o escursie mai mare de o zi sa doua in imprejurimile orasului sa uneori la departari ceva mai mari.
Muntele in special este mult pretuit de catre cercetasi, cari cauta sa faca intr’un an cel putin 2-3 escursii, oricat de departe s’ar gasi cohorta lor de regiunea muntoasa.
Cercetasii din regiunile muntoase sunt foarte bine organizati si de multe ori sunt calauze pretioase nu numai pentru cercetasi dar si pentru diferitele grupuri de escursionisti cari vin pe timpul verii la munte.
S’ar putea spune chiar ca avem cercatasi de munte cari cunosc in parte alpinismul si skiul. Cei mai buni skiori-calauze in munti au fost dati de cohorta din Sinaia.

Taberele de vara
Se spune despre tabere ca ele ar fi laboratorul de lucru cel mai bun prin care s’ar putea intregi educatia tineretului, intrucat pe un timp mai indelungat (1-2 luni) cercetasii traesc laolalta in mijlocul naturii, avand ocazia ca din greutatile vietii zilnice sa poata trage invatamintele cele mai bune, care ii vor conduce apoi in viata.
De la inceputurile cercetasiei la noi, taberele au jucat un rol important in activitatea cercetaseasca, ele insemnand incununarea muncii de puse in intervalul unui an. Cercetasii au tinut tabere atat la munte cat si la mare. Totdeauna insa cele de la munte au oferit cercetasului locul cel mai prielnic dezvoltarii acestor insusiri prin varietatea terenului si posibilitatea organizarei de excursii instructive etc.
Tabara in cercetasie nu a fost confundata cu o colonie unde se obisnuiesc a se trimite copii debili pentru intremare si unde nuiaua d-lui Pedagog joaca un rol de seama.
Taberele cercetasesti sunt caracterizate prin voie buna si spiritul de prietenie si ajutor al aproapelui care domneste in viata de toate zilele din tabara. (Cercetasii isi construesc singuri adapostul, isi prepara mancarea, aprind focul si isi intocmesc mijloacele de trai cele mai convenabile prin tot felul de lucrari facute de mana lor).
Trebuie iarasi adaugat ca un cercetas care a trait intr’o astfel de tabara nu poate uita niciodata: spalatul cu apa rece dimineata, exercitiile de inviorare, diferitele jocuri si sporturi cu mingea, baia zilnica, innotul, canotajul, sezatorile de seara in jurul unui foc etc.
Cercetasia a gasit un puternic sprijin in Oficiul National de Educatie Fizica care si-a luat asupra sa in mod efectiv partea educatiei fizice, punand la dispozitia cercetasilor, instructori, terenuri si dand indrumarile necesare unei bune orientari in aceasta directie.

-Ce s’a realizat pana acum in cercetasie?
Asa cum a fost condusa aceasta miscare la noi, ea s’a afirmat ca o institutie educativa necesara tineretului si prin felul in care s’a lucrat, ea a dat dovada tuturora de forta pe care o reprezinta. In anul acesta se implinesc 16 ani dela recunoasterea ei oficiala. In acest timp au fost perioade cand activitatea ei a fost mai redusa. Totusi, datorita programului sau, ea a putut trece usor peste aceste crize.
Astazi sunt in Romania aproape 10.000 de cercetasi si prin noua indrumare speram ca numarul cercetasilor va spori.
Printre cauzele de seama cari au slabit pe ici, pe colo, cercetasia s’ar putea enumera: lipsa de conducatori bine pregatiti; lipsa de sprijin din partea autoritatilor (scoala, stat); lipsa de manuale cercetasesti.
Privitor la conducatori s’ar putea spune ca cercetasii nu au nevoe de comandanti de cercetasi, ci de cercetasi conducatori, adica de conducatori cari mai intai sa fie ei cercetasi. Nici cercetasia nu a scapat de boala entuziasmului care se stinge repede si la cercetasie sunt conducatori care din diferite motive nu pot face fata imprejurarilor si cari foarte repede parasesc cercatasia. Conducatorii cercetasilor sunt voluntari si foarte greu se gasesc persoane pricepute cari de buna voie sa-si dea timpul lor, cel putin o jumatate de zi pe saptamana pentru educatia fizica si morala a tineretului. Atunci cand cercetasia va putea rezolva aceasta chestiune, ea va putea fi sigura de o dezvoltare excelenta.

Si acum incheiu prin cuvintele d-lui general Manolescu, care intre altele aratand ce vrem noi prin cercetasie spune:
“Vrem sa invingem toate greutatile din drumul vietii noastre si sa ne pregatim prin cat mai mult contact cu natura. Noi iubim cerul, pamantul, apa, aerul si toate frumusetile lor. Noi iubim familia, neamul, omenirea si credem in Dumnezeu care le-a creat pentru bucuria si folosinta noastra.
Idealul nostru este sa biruim, sa fim curagiosi, entuziasti, cinstiti, muncitori, pregatiti si gata oricand”.

sursa: cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930

Meniu de cercetasi la jamboree

2011-01-06T21:52:00.023+02:00

Cum au trait cercetasii Cohortei I Galben la Jamboreea Nationala 1930 Piatra-Neamt

Bucatarie proprie. Centuria I Cohorta I Galben Bucuresti

5 august
Ora 8.30 dim. Ceai de siminichie cu mana
" 10 " - Paine cu unt din timpul ocupatiei
" 1 " - Mamaliguta cu branza
" 4 " - p.m. Branza cu mamaliguta
" 8 " - Amandoua felurile

6 august
Ora 8.30 dim. Ceai muiat in apa fiarta
" 10 " - Orez cu lapte impartit cu bobul
" 1 " - Salata cu scrumbii pescuite pe vremuri in Bistrita
Mancare de ardei umpluti cu furnici.
" 4 " p.m. - Paine cu salam taiat milimetric
" 8 " - Intentie de crenvusti

7 august
Ora 8.30 dim. Ceai de tei
" 10 " - Snitel sa tot tragi de el
" 1 " - Salata cu castraveti tineri cu vechime de un an si mancare de pui de soim
" 4 " p.m. - Paine cu vant si cu sare
" 8 " - Sunca de tantari
Desert: clatite cu magiun, clatite in apa de vase

Celelalte zile nu am mancat fiindca "cercetasul este econom"

Sanatate!

Vulcanescu Gh. Mihail

citeste si:

Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)

Din meniul primilor cercetasi

sursa:
Vulcanescu Gh. Mihail, Cum au trait cercetasii Cohortei I Galben la Jamboreea Nationala 1930 Piatra-Neamt, Cercetasul nr.8 - noiembrie 1930, pag.4

foto: Cercetasul nr.7 - octombrie 1930

Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)

2011-01-03T14:56:00.072+02:00

La Congresul general al Cercetasilor (Arenele Romane, Bucuresti, 23-27 Aprilie 1930) lt. col. Ulisse Samboteanu prezenta un raport detaliat despre participarea Romaniei cu o delegatie la a 3-a jamboreea internationala de la Birkenhead/Marea Britanie – 1929 (un foarte mare succes de participare: 50,000 de cercetasi) (1).

Congresul prefateaza hotararea Principelui Nicolae, comandantul Marei Legiuni, de a se organiza jamboree nationale din 2 in 2 ani.

Prima jamboree nationala se desfasoara la Piatra Neamt intre 5 si 25 august 1930, pe un platou aflat in vecinatatea orasului Piatra Neamt, la poalelel muntelui Carlomanul (617m).

Audienta totala a fost estimata la 2,000 de participanti (27 de cohorte si 7 legiuni reprezentate). Pe langa cercetasii si comandantii romani au fost prezenti comandanti si cercetasi din Germania si delegati din Ungaria, Franta, Polonia si Cehoslovacia.

Conducerea Cercetasiei a fost reprezentata de A.S.R. Principele Nicolae - comandantul Marei Legiuni, generalul I.Manolescu - ajutorul comandantului Marei Legiuni, col. Ulisse Samboteanu - directorul Cercetasiei, lt. col. Panaitescu - comisarul general al jamboreei. Autoritatile locale au fost reprezentate de d-l N. Ioaniu - primarul orasului Piatra Neamt.

Comisarul general al jamboreei a fost ajutat de un secretariat general si 5 directii (administrativ; tehnic; organizarea si supravegherea taberei; excursii, cazare si transport; sport si concursuri).

Programul jamboreei a inclus: instalarea taberei, festivitatea de deschidere, excursii si tabara, concursuri si acordarea premiilor, festivitatea de inchidere, ridicarea taberei si plecarea.

Toti participantii au primit contra cost insigna, insigna pentru baston si o diploma. A fost primul eveniment cercetasesc din tara la care s-au emis insemne personalizate.

S-au acordat urmatoarele premii: cupa A.S.R. Principele Nicolae, statueta O.N.E.F., cupa "Cartea Romaneasca", statueta "Asociatia fostilor cercetasi din rasboi", statueta "Socec", cel mai frumos si util lucru de mana, cel mai frumos aranjament de corturi, cel mai frumos baston cercetasesc, cea mai frumoasa melodie cercetaseasca, topografie si semnalizare.
S-au mai acordat premii pentru concursuri de atletism, volei si tir, precum si numeroase mentiuni.

Fanionul de onoare al Marei Legiuni a fost castigat in urma clasarii pe primul loc in clasamentul general de catre Cohorta "Fantanele" din Cluj-Napoca, formatiune aflata sub comanda prof. A.I. Goia.

La festivitatea de inchidere s-a anuntat data si locul urmatoarei jamboree nationale: Dumbrava Sibiului, 1932.

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - Congresul general al Cercetasilor, Cercetasul nr.3 - mai 1930, pag.8
2 - Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.1
3 - Vasile Militaru, Impresii de la Jamboreea Nationala de la Piatra Neamt, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.12

insigna si insigna baston: colectia Iulian Lipovanu
foto: Cercetasul

A 3-a Jamboree Internationala. Participarea Romaniei

2010-12-31T06:05:00.031+02:00

A 3-a jamboree internationala (Arrow Park, Birkenhead, Marea Britanie, 29 iulie-12 august 1929) a reprezentat a 21 aniversare (“majoratul”) a miscarii cercetasesti si a aparitiei primei carti despre cercatasie (Scouting for Boys).
A fost prima jambore internationala care a avut o tema: Coming of Age.
Au participat 50,000 de cercetasi din 35 de tari. S-a apreciat ca au fost prezenti si 300,000 de vizitatori. A 3-a jamboree internationala este considerata cea mai mare manifestare din istoria cercetasiei.

Lord Baden-Powell a primit de la regele George al V-lea titlul onorific de Baron Baden-Powell of Gilwell. Gilwell Park era considerat cel mai important centru de instructie pentru cercetasi si comandanti, rolul sau in titulatura nobiliara a lui B-P fiind unul pur simbolic. De-a lungul timpului Baden-Powell nu l-a folosit ca resedinta, ci numai pentru campare, cursuri si intruniri, proprietarul domeniului fiind Boy Scout Association in urma unei donatii din anul 1919 (3).

Pe durata jamboreei, intre 7 si 9 august s-au desfasurat si lucrarile celei de a 5-a Conferinte Internationale a Cercetasiei.

Mai jos avem o relatare din presa vremii despre participarea Romaniei la aceasta manifestare. Trebuie scuzat autorul, care confunda denumirea de Jamboree cu un ipotetic tinut exotic din Anglia :-)

In bogatul tinut Jamboree din Anglia, in mijlocul unei naturi luxuriante, s’au sarbatorit intre 30 Iulie si 22 August crt., 21 de ani de la infiintarea cercetasiei.

“Boy-Scouts"-ii Angliei, au dat primul semnal pentru desteptarea tineretului, sub conducerea lordului Robert Baden Powell.
Pe langa rolul educativ pe care-l are cercetasia, - regenerand trupurile tinere inobiland sufletele, intrucat ea se practica numai in aer liber, - a adus mari si insemnate servicii tuturor statelor care au inteles sa dea acestei institutiuni adevarata insemnatate, pe care o are. Sunt, inca, recente, in mintile tuturor, sacrificiile făcute de cercetasi in decursul razboiului, - cand au luptat vitejeste cot la cot cu soldatii pe toate fronturile sau au indeplinit functiuni civile si militare, ajutand prin aceasta statele combatante in operaţiunile lor, - iar in timpul marilor greve din occident, cercetasii au fost aceia cari au asigurat circulatia si functionarea fabricilor si uzinelor de prima necesitate.

La Jamboree s'au adunat anul acesta peste 50 mii de cercetasi din intreaga lume, participand si detegatiuni din China, Japonia şi Havay - si adunarea a fost onorata de vizitele membrilor familiei regale engleze, precum si a multor ministri.
Printre putinele tari care n'au trimis delegatiuni de cercetasi la aceasta Olimpiada, se numara si Romania, care a trimis numai o delegatiune de comandanti ai cercetasiei noastre.

Fotografia de mai sus reprezinta pe lordul Robert Baden Powell intemeietorul cercetasiei si seful suprem al cercetasilor din lumea intreaga, in mijlocul delegatiei trimise sa reprezinte Romania.
In randul intai dela dreapta spre stanga sunt: Locot.-colonel Ulisse Samboteanu, directorul cercetasiei si seful delegatiei, lordul Baden Powell, d-l profesor Const. Nedelcu, atasat pe langa delegatia oficiala.
In randul al douilea, dela dreapta spre stanga: Capitan Ioan Dimancescu, comandantul cohortei 1 Bucuresti; d-l profesor Goia, comandantul cohortei Cluj si d-l Alex. Daia, comandantul cohortei III Bucuresti, - toţi membrii oficiali ai delegaţiei. (4)

La Congresul general al Cercetasilor (Arenele Romane, Bucuresti, 23-27 Aprilie 1930), lt. col. Ulisse Samboteanu a prezentat un raport detaliat in legatura cu participarea Romaniei alaturi de alte 42 de tari la congresul de la Birkenhead, in Anglia (5).

Congresul prefateaza hotararea Principelui Nicolae, comandantul Marei Legiuni, de a se organiza jamboree nationale din doi in doi ani, prima dintre ele peste numai cateva luni (Piatra Neamt, 5-25 august) (6).

Alin Dimancescu

citeste si:

surse:
1 - 3rd World Scout Jamboree, wikipedia
2 - World Jamborees, ScoutBaseUK
3 - Gilwell Park, wikipedia
4 - Olimpiada Cercetaseasca, Realitatea Ilustrata, 31 august 1929
5 - Congresul general al Cercetasilor, Cercetasul nr.3 - mai 1930, pag.8
6 - Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.1

logo: World Organization of the Scout Movement, wikipedia
foto si invitatii: Povestea unui cercetas

Jamboree internationale. Prima Jamboree. Participarea Romaniei

2010-12-30T20:11:00.030+02:00

In cercetasie, o jamboree reprezinta o adunare mare de cercetasi care are loc la nivel national sau international.
Baden Powell a ales acest termen pentru ca alte cuvinte (adunare, intalnire, multime) nu puteau reda esenta noului concept al acelor ani (1).

Ideea de a organiza periodic jamboree internationale, o data la 4 ani (intervalul de succedare a olimpiadelor), a fost prezentata lui Baden-Powell de catre comandantul Cercetasiei din Grecia, Konstantinos ("Kokos") Melas in anul 1918, la o intalnire internationala cercetaseasca din Anglia (2).

O Jamboree Internationala (World Scout Jambore) este o jamboree organizata de catre World Organization of the Scout Movement (WOSM), organizatie fondata in 1920 la Geneva/Elvetia, avand ca misiune educarea tineretului printr-o Promisiune si o Lege (3).

Prima Jamboree s-a tinut in anul 1920, in Marea Britanie, la centrul expozitional Olympia din Londra. Au participat 8,000 de cercetasi din 34 de tari.
Audienta foarte mare a determinat organizatorii ca pentru jamboreele urmatoare sa nu mai ia in calcul locatii de tip “inchis” (indoor).
La sfarsitul manifestarilor (foto) Baden Powell a fost aclamat spontan de catre cercetasi ca Chief Scout of the World (4).

Romania participa cu o delegatie de 58 de cercetasi, sub conducerea prof. univ. Gheorghe Murgoci (foto).
Suntem inscrisi la cinci concursuri (foto: antrenament la proba de franghie), din care castigam trei. Per ansamblu, delegatia noastra face o impresie deosebita.

Urmatoarele jamboree s-au tinut la
Ermuleden, Danemarca, 1924
Birkenhead, Marea Britanie, 1929
Gödöllő, Ungaria, 1933
Vogelenzang, Olanda, 1937
Dupa o pauza de 10 ani, jamboreele au fost reluate la Moisson, Franta, 1947, manifestarile avand tema Jamboree of Peace (2), (5).

citeste si

A 3-a Jamboree Internationala. Participarea Romaniei

surse:
1 - Jamboree (Scouting), wikipedia
2 - World Scout Jamboree, wikipedia
3 - World Organization of the Scout Movement, wikipedia
4 - 1st World Scout Jamboree, wikipedia
5 - World Jamborees, ScoutBaseUK

logo: 1st World Scout Jamboree, wikipedia

foto:
The Jamboree Book, 1920, Boy Scout Association, The Pine Tree Web (1)
A. S. Goia, Romanii la I-a Jamboree Internationala la Londra 1920, Cartea cercetasului Practic, decembrie 1933 (2, 3)

Despre activitatile cercetasilor

2010-12-28T03:40:00.050+02:00

Aparuta in anul 1913 din actiunea simultana a trei factori

1. comunicarea profesorului Gh. Murgoci intr-o sedinta a Asociatiei Sportive
2. infiintarea primelor patrule de cercetasi pe langa Liceul Lazar din Bucuresti (fratii Dimancescu, fratii Berindei, Taranu, Mortun, Nistor, Babes, Bogdan si altii)
3. promovarea sistemul de educatie scoutist prin publicatiile domnului Giurgea,

cercetasia din Romania reuseste sa capteze entuziasmul col. Berindei (care preia conducerea la nivel de structuri), a lui Vladimir Ghidionescu si a ofiterilor Manolescu, Uica, Samboteanu, Panaitescu si Manicatide. Acestia, impreuna cu dl. Giurgea si prof. Murgoci pun bazele primului comitet, for de conducere ce va pune miscarea sub tutela Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice.

In vara anului 1914 miscarea cercetaseasca obtine sprijinul regelui Carol si al viitorului rege Ferdinand. Principii Carol si Nicolae vor activa ca tineri cercetasi.
Miscarea devine nationala si in aprilie 1915 se publica un Regulament de administratie si un Regulament al cercetasilor. Acestea urmareau sa “potriveasca regulile si intocmirile cercetasesti cu faptele ce se petrec in diferitele parti ale tarii”.
La 8 Aprilie 1915 asociatia “Cercetasii Romaniei” a fost recunoscuta ca persoana morala si juridica de catre Corpurile Legiuitoare, scopul asociatiei fiind de a asigura "educatia fizica si morala a tineretului".

Primele forme de manifestare prin care structurilor create (patrule, centurii, cohorte, legiuni) si-au desfasurat activitatile au fost:
-intalniri/adunari la sediul organizatiei (scoala sau liceu) constand in ore de pregatire teoretica sau fizica (jocuri)
-participari la evenimente publice (conferinte, parade sau intreceri sportive).
Activitatea in teren a cercetasilor presupunea excursii si tabere organizate de catre comandanti.
Depunerile de juramant aveau caracter festiv si se desfasurau adesea in prezenta A.S.R. principii Carol si Nicolae.

Asociatia hotareste ca in fiecare an sa se tina un congres al comandantilor.
In martie 1915 s-a desfasurat la Bucuresti primul Congres. Al doilea Congres se desfasoara in 1916, tot la Bucuresti. Cu acest prilej s-a organizat si un mare bivuac cercetasesc la Sosea (Stadionul Kiseleff).

Intre anii 1916-1918 miscarea cercetaseasca este integrata in efortul militar al Romaniei prin Corpul Cercetasilor de razboi. Cercetasii sunt prezenti in prima linie, dar si in serviciile auxiliare din spatele liniilor ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc.

Imediat dupa razboi (1919-1923), pe fondul unei lipse de cadre de conducere, se refac structurile organizatiilor cercetasesti. Intre anii 1924 si 1928 miscarea stagneaza.

La 1 august 1928 cercetasia este trecuta ca directie la Oficiul National pentru Educatie Fizica (ONEF). In anul 1929 principele Nicolae devine comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor Romaniei si organizatia cunoaste un nou avant.

Intre 23-26 aprilie 1930, pentru a comemora 15 ani de la infiintarea Asociatiei Cercetasii Romaniei si de la primul Congres se organizeaza la Bucuresti un Congres al Comandantilor si un bivuac cercetasesc.
Urmare a participarii Romaniei cu o delegatie la jamboreea internationala de la Birkenhead/Marea Britanie – 1929 (un foarte mare succes de participare: 50,000), in anul 1930 se hotareste introducerea unor jamboree nationale.
Acestea vor fi tinute din 2 in 2 ani: Piatra Neamt (1930), Sibiu (1932), Mamaia (1934), Brasov (1936).

Romania va participa la Jamboree internationale si la alte evenimente cercetasesti tinute peste hotare.

Incepand cu 1934, Cercetasia este inclusa in Oficiul de Educatie a Tineretului Roman (OETR), introducandu-se notiunea de "strajer".
La 24 ianuarie 1937, prin reorganizarea “Strajii Tarii” ca unica organizatie de tineret, se desfiinteaza OETR-ului (implicit Cercetasia) . Noua organizatie il avea in frunte pe Marele Strajer (regele Carol al II-lea), iar ca si comandant suprem pe colonelul Teofil Sidorovici.

Alin Dimancescu

surse:
1. Activitatea cercetasilor Romaniei dupa inceperea rasboiului, Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916
2-Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.11

3 - Congresul general al Cercetasilor, Cercetasul nr.3 - mai 1930, pag.1
4 - Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.1
5 - prof. dr. Nicu Alexe şi colectiv, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144

ilustratie: Cercetasul

Despre organizarea cercetasilor

2010-12-27T19:50:00.035+02:00

Grupele de varsta ale cercetasilor/cercetaselor sunt:
-pui de soimi, micile cercetase (7-11 ani)
-cercetasi, cercetase (11-18 ani)
-cercetasi seniori/roveri, calauze (18 ani+) (13)

Organizarea cercetasilor
O patrula este formata din 6 cercetasi. Patrula este condusa de un sef de patrula, care are un ajutor. Primele doua patrule din Romania s-au format in vara anului 1913, membrii lor fiind inspirati de un articol citit despre cercetasii francezi in “Lectures pour tours”.
La nivelul unei scoli/liceu, patrulele se vor organiza in centurii. O centurie este condusa de un comandant/adult (profesor, cadru militar, functionar etc.) Mai multe centurii formeaza o cohorta, iar mai multe cohorte formeaza o legiune.
In anul 1915, Cercetasii Romaniei numarau 34 legiuni, 58 cohorte, 192 comandanti, 12,966 cercetasi (1), pentru ca in 1929 situatia sa fie urmatoarea: 19 legiuni, 120 cohorte, 22 cohorte in organizare/reorganizare, 9,076 cercetasi (2).
Inainte de primul razboi mondial activitatile cercetasesti erau orientate pe patrule. Dupa razboi, din lipsa de comandanti, activitatile s-au orientat spre centurii, insa in anul 1930 se discuta reintoarcerea la sistemul de patrule (3).

Organizarea puilor de soimi
Este aprobata prin regulament in martie 1930. Pana la acea data puii de soimi erau recunoscuti ca grupa de varsta, dar integrati in structurile cercetasilor, fara a a avea structuri independente.
O echipa este formata din 3 pui de soimi. Sase pui de soimi formeaza o patrula, condusa de un sef de patrula. Doua sau mai multe patrule alcatuiesc 1 grupa de pui de soimi.
Grupele sunt atasate pe langa centuriile de cercetasi, sau formeaza centurii de pui de soimi, conduse de comandanti (4).

Organizarea cercetasilor seniori/roveri
Primele incercari de organizare si activitati pe centurii se fac inca din 1929, dar fara rezultate notabile. In anul 1931 se hotareste ca activitatea seniorilor sa se faca numai la nivel de patrule (tot de 6) (5).
Seniorii dintr-o cohorta se constituie intr-o centurie. Mai multe patrule se organizeaza in grupe, in functie de institutia/organizatia pe langa care functioneaza (6).

Organizarea cercetaselor
Marea Legiune a Cercetaselor se infiinteaza la 18 ianuarie 1930 (7). Primele comandante si conducatoare depun legamantul pe 6 septembrie 1930, iar primele cercetase in octombrie si noiembrie (8).
Cel putin 36 de cercetase formeaza 1 centurie, fiind conduse de o comandanta.
La inceputul anului 1931 Marea Legiune a cercetaselor cuprindea 11 cohorte (Bucuresti+10 orase). Activitatile erau coordonate de Biroul Central (9).
In octombrie 1931 Marea Legiune a Cercetaselor numara 20 de cohorte (10).
Se introduce sistemul patrulelor si la cercetase.
In ianuarie 1932 erau constituite 23 cohorte ingloband 2078 cercetase (11).

Incepand cu 1934, Cercetasia este inclusa in Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR), introducandu-se notiunea de "strajer".
La 24 ianuarie 1937, se reorganizeaza "Straja Tarii" si se desfiinteaza OETR-ul (implicit Cercetasia) (12).
Straja Tarii il avea in frunte pe Marele Strajer (regele Carol al II-lea), iar ca si comandant suprem pe colonelul Teofil Sidorovici.

Alin Dimancescu

surse:
1 -Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.11

2 - Situatia Marei Legiuni a Cercetasilor Romaniei, Cercetasul nr.1 - martie 1930, pag.17
3 - cpt. Marin Georgescu, Sistemul patrulelor, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.7
4- cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Puii de soim, Cercetasul nr.11 - februarie 1931, pag.2
5- Petre Rosca, Pareri asupra seniorismului, Cercetasul nr.20 - decembrie 1931, pag.11
6 - Proiect de regulament al cercetasilor seniori, Cercetasul nr.21 - ianuarie 1932, pag.17
7 - N. Camarasescu, Privind inapoi, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1931, pag.2
8 - Legamantul cercetaselor din cohorta “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.9 - decembrie 1930, pag.11
9 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
10 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
11 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
12 - prof. dr. Nicu Alexe şi colectiv, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România, Editura Aramis, Bucureşti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144
13 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930

ilustratie: Cercetasul

Bivuacul Marei Legiuni (1916)

2010-12-22T21:37:00.009+02:00

La 8 Aprilie 1915 asociatia “Cercetasii Romaniei” a fost recunoscuta ca persoana morala si juridica de catre Corpurile Legiuitoare, scopul asociatiei fiind de a asigura "educatia fizica si morala a tineretului".
Asociatia hotareste ca in fiecare an sa se tina un congres al comandantilor.
In martie 1915 s-a desfasurat la Bucuresti primul Congres. Al doilea Congres se desfasoara in 1916, tot la Bucuresti. Cu acest prilej s-a organizat si un mare bivuac cercetasesc la Sosea (Stadionul Kiseleff).
Ioan Dem. Dimancescu de la Centuria a III-a, Cohorta Pastorul Bucur isi noteaza in jurnalul sau de cercetas cum decurge participarea grupei sale la aceasta manifestare.

Alin Dimancescu

Joiu 19 Maiu. Adunarea la 8½ la liceu. Vine si Dl. Director. Face apelul chiar domnia sa. Cercetasii sub conducerea mea pornesc spre Piata Victoriei unde ne intilnim cu Dl. S-lt Beldiceanu. De aci impreuna cu domnia sa mergem la parcul sportiv unde ni se da locul destinat pentru centuria noastra. Adunam paie si fan. O parte din cercetasi raman pe teren, iar ceilalti ne intoarcem in oras pentru a ne aduce hrana pentru 3 zile. Dupa masa ma duc la Batalionul 2 Vanatori cu un docar al cercetasului Constantiniu de unde iau 20 de foi de cort. La 3 p.m. sunt inapoi la Bivuac. Aci avem si corturile noastre. Sase corturi. Centuria noastra are loc in fata Comandamentului.
De acum incepe viata adevarata de bivuac. Facem santuri in jurul corturilor. Ne pregatim focul. Ne caram pae pentru asternuturi in corturi, lemne. La fiecare jumatate de ceas sosesc cohorte din toata tara. Cercetasii sunt voiosi si plini de insufletire.
La 8 luam masa. De la 8½ - 10 sezatoare. La 10 se suna stingerea. Sunt primul de planton.

Liniste pretutindeni. Ici si colo cate un planton la lumina rosie a focului se zareste. Deasupra corturilor pluteste lumina stinsa a lanternelor ce pare a motai de somn. Cate un hornait prelung tulbura linistea bivuacului. Din timp in timp apar somatiile plantoanelor facute umbrelor mergatoare, ce nu sunt altceva decat domnii de la Comandament.
Ceasul e 12. Gornistul de la Comandament suna. Felinarul e ridicat sus. Plantoanele se schimba. Ma schimb si eu. Odata cu zgomotul facut de schimb adorm si eu.
I.D.

Vineri 20 Maiu. In afara de viata de bivuac, la ora 9 dimineata toti cercetasii merg la parcul calaretilor unde fac exercitii sub comanda A.S.R.
Dupa amiaza cercetasii din provincie viziteaza orasul. Spre seara un cercetas ne aduce veste trista in bivuac. Cercetasul Hartescu din Centuria a V-a voind sa salveze de la inec pe un copil de la lacul de la Herastrau, isi gaseste moartea, incurcandu-se in niste bradis. Pana seara la culcare gandul mi-a fost numai la moartea lui.
I.D.

Sambata 21 Maiu. La ora 10 se serbeaza patronul nostru in parcul calaretilor.
In sunetul imnului regal si al uralelor nesfarsite, M.S. Regele si Regina si A.S.R. Principele Carol trec in revista coloanele nesfarsite de cercetasi.
Incepe apoi slujba religioasa, dupa care se citeste de catre A.S.R. legea cercetasilor si ordinea de zi. D-l Colonel Berindei tine un mic discurs oferind A.S.R. Virtutea Cercetaseasca. Se distribuie Virtutea de catre M.S. Regina catre mai multi instructori si cercetasi. Eu sunt citat printr-un ordin de zi pe Marea Legiune pentru activitate deosebita.

Mai stau in bivuac pana spre seara pentru a strange cu cercetasii mei cortul. Parte din cercetasii din provincie ce pleaca asta seara au inceput a-si strange lucrurile.

Ionel D. Dimancescu

Din meniul primilor cercetasi

2010-11-04T10:56:00.063+02:00

Inca de la infiintare (1913), primele patrule de cercetasi organizau excursii in imprejurimile orasului sau pe distante mai mari (vezi harta). Odata ajunsi la destinatie, masa se lua in mijlocul naturii, la focul de tabara din fata corturilor.

E foarte probabil ca, in lipsa unui Lion, Joe sau a unui Baton cu rom, primii cercetasi sa fi avut si ei optiunile lor pentru o gustare “din mers”. Almanahul Ziarului Universul pe anul 1915 ne da cateva raspunsuri posibile.

In marsurile spre Pipera sau padurea Tunari, ar fi putut manca din "deliciosii" biscuiti Iosiek, avand specialitati pentru toate gusturile: Petit Beurre, Albert etc.

Sau poate ca cei mai patrioti dintre ei ar fi cautat sa obtina ceva energie in plus dintr-o ciocolata cu lapte Ideal, de “cea mai buna fabricatiune romaneasca”.

In excursiile cu trenul, plecati din Gara de Nord, gara Obor, dar si din uitata gara Filaret, cercetasii si-ar fi putut indulci orele de stat in vagon cu Ciocolata calatorilor, de la Fabrica Berindei, “renumita prin produsele sale”.
Nu in ultimul rand, “mancaciosii” ar fi ascultat de "sfaturi", “gustand” dintr-o "chocolat" Nestle.

Alin Dimancescu

reclame: Almanahul Ziarului Universul, Bucuresti, 1915
ilustratie: Ioan Dem. Dimancescu, Jurnal de cercetas, 1915-1916

Tabara cercetaseasca (III)

2010-11-04T08:37:00.010+02:00

de G.M. Murgoci

Instalarea si randuiala taberei

După alegerea locului si facerea tuturor demersurilor, venim in camp sa ne instalam:
Nu e loc aci sa descriem toata desfasurarea instalarei si randuiala vietei intr’o tabara.
Trimitem la manualele lui Baden-Powell sau a Colonelului Royet. Vom aminti aci numai in treacat lucrurile si masurile cele mai importante:
Pentru alcatuirea unei tabere trebuiesc patru lucruri: a) Adapost, b) Ustensile, c) Provizii si d) Randuiala.

a) Adapostul
l. Cortul, de orice model ar fi, este adapostul cel mai potrivit taberei.
2. Se recomandă deasemenea facerea colibelor de craci (cu lemne sau scanduri) mult mai poetice si mai higienice. Cand poti sa faci coliba nu e nevoe de cort, dar sa o faci larga si inalta.
3. In noptile frumoase sa se doarma sub cerul liber (,,a la belle etoille") sau numai sub un adapost ingust pentru cap, contra rouei, etc.; atunci pui foaia de cort pe un strat de fan sau cetina. Sa nu dormiti nici pe fan prea aromatic, nici pe muschiu moale, dar umed. Hamacul e tot ce-i mai placut in asemenea cazuri.
4. In regiunile calde si uscate este bine de facut cortul pe o groapă de vreo l/2 m. adancime (bordei acoperit cu cort) care tine racoare si da inaltime cortului.
5. In locurile cu tantari, luati poloage, iar in regiunile de camp sau balta, cu ploi rari, pologul este chiar adapostul complect. Daca sunteti cu luntrea, intindeţi pologul chiar in luntre; e mai sanatos decat pe malul umed al apei.
6. Nu e nevoe ca asezarea corturilor sa fie in linie, ci dupa configuratia terenului, cautandu-se ca fiecare cort sa aiba locul cel mai bun (aplicatia principiului primului ocupant). Dacă terenul e uniform de bun, se pot aseza corturile in cerc cu deschiderea spre centru, unde va fi batatura, parul cu steagul, clopotul, vatra focului de seara si sezatoarea.
7. Sa se faca cu pricepere santurile si baterea tarusilor de sprijin si intindere, si sa se controleze mereu in timpul si dupa furtuna sau ploaie.
8. In regiunile cu nopti racoroase se poate pune cortului captuseala pe dinauntru (strat de aer, vezi Royet); iar daca pamantul are cat de putina umezeala, iti faci pat de pae sau fan, de cetine (cu cracute prinse putin in pamant) sau frunzis vested, asezat intre tarusi ca o saltea. Din pamantul santului faci loc ridicat, unde-ti incropesti o perna din ranita, o camasa sau pantaloni umpluti cu pae.
9. In jurul corturilor sa fie curat şi plăcut; nu batatura uscata ci o brazda-doua de floricele, iarba cosita marunt, o movilita, carari innisipate, anumite inscriptii de petricele, etc. Sa fie semnul in satucul pasager de locuitori cu gust si sentiment.
10. Nu inchideti noaptea corturile, decat cand va ploua; iar ziua aerisiti-le ridicand o aripa. Scoateti tot tarhatul la soare si scormoniti paele din pat sa le ia soarele.
11. Noaptea nu esiti desculti si desbracati afara din cort (mai ales spre ziua).
12. Mai la o parte de corturi faceti-va parcul de vehicule ce aveti (caruta, roaba, cotiga, etc.) precum si staulul de animale (cal, magar, caini, etc.).
Luati neaparat un caine de paza.

b) Ustensile
1. Aranjati odata pentru totdeauna ustensilele mari ce va trebuie pentru bucatarie si
masa (caldari, ciaoane de tuciu, tingiri, tigai (de arama), frigari, gratare, castroane si strachini mari, cofe sau galeti, etc. cutite si furculite de bucatarie, etc., precum şi topor, cazma, lopata, ferestrau mare, etc.) cari raman averea cohortei; se iau cu
inventar si se dau asemenea complecte si nestricate.
Se face un bordei (magazie) cu polite pentru pastrarea lor, cand nu sunt in uz. In bordei se tin in curatenia cea mai perfecta, spalandu-se politele cu lesie.
3. Fiecare cercetas sa-si aiba ustensilele lui si vesela de masa. Pe cat se poate cercetasii sa aiba lucrurile si instrumentele prescrise in echipamentul lor de patrula: o funie, un topor, o lopată, un tarnacop, un ferastrau, un felinar, etc.
4. Să se injghebeze cum se poate mai bine si mai frumos o „sala de mancare" sub un stejar batran, pe o piatra sau stanca potrivita, pe o terasa sau o taetura de pamant, ca ,,masa lui Traian". lmprovizati scaune din lemne, butuci, pietre, etc.
5. Faceti instalatie proprie (masa, scaune sau mobile, polite, etc.) Dupa fiecare masa sa se spele vasele si mesele. Curatenie, curatenie si iar curatenie!
6) Ingrijiti de un felinar mare, de clopot (o toba, o goarna, etc.), un par si scripeti pentru steag, etc.

c) Proviziile de alimente
1. Fiecare cercetas sa-si aduca cat mai mult de acasa, caci pentru timpurile de acum cred ca nu scapati nici cu 40 lei de cercetas hrana pe zi. Ce se aduce se socoteste
in bani si se tine seama la contul fiecaruia.
2. Dela instalare aduceti in tabara un sac cu malai, unul cu cartofi, unul mai mic cu fasole, roate de cascaval, un burduf de branza, o bucata de slanina, costite afumate si toate de ale bacaniei. Zilnic sa va cumparati numai lucrurile ce nu tin si cari trebue sa fie totdeauna proaspete.
3. Serviciul de bucatar se face de cineva priceput la gatit (ce se va schimba cu un altul in anumite zile, odata pe saptamana), dar aprovizionarea o va face un instructor sau un sef de grupa. Alergatura după provizii se va face de cercetasi trepadusi) cu schimbul. Pe langă bucatar în fiecare zi sa fie cu schimbul 2-3 ajutoare.
4. Proviziile se tin aşezate cu randuiala la racoare pe polite, in beciul-magazie. Acolo se va pastra si mancarile ce raman dela o masa la alta. Bordeiul sa aiba use buna: sa fie un metru in pamant, sa nu fie accesibil cainilor si animalelor rapitoare cu doua sau patru picioare.

5. In anumite zile de post se face o raita de toti cercetasii pentru adunarea buruenilor bune de mancare: stevie, urzici, macris, papadie, susai, ciuperci (atentie la cele veninoase), ciuciuleti, minatarci, bureti. Se va manca post cel putin de doua ori pe saptamana.
6. Bucataria să fie mai la o parte de corturi. Pentru usurarea la gatit, luati o carte de gatit sau invitati cate o ruda sa vie sa va arate. Curatenie si iar curatenie!
7. Aprovizionarea cu pae sau fan si lemne din apropiere. Sa nu se tae padurea verde, sa nu se strice lucrurile facute si sa nu se arda paele sau fanul. La lemne, daca nu esti in padure, sa se faca economie; focul sa tie cat sezatoarea.

d) Randuiala.
In tabara sa domneasca ordinea, activitatea, disciplina si curatenia.
a. „Ordinea si buna tinuta a taberei trebue sa stea in altceva decat in aparenta si in fatada".
2. „Disciplina in tabara nu se arata prin semne exterioare, ci prin fapte". (Royet)
3. Divizati in fiecare zi munca cu pricepere. Cautati ca fiecare cercetas sa aiba ocaziunea sa faca pe rand toate diferitele treburi din tabara: si ca planton, si ca ajutor de bucatar, si ca trepadus la aprovizionare, si la curatenia taberei, si la diferitele lucrari ale taberei, ca şi la excursii, jocuri, petreceri, etc. Cercetasi-musafiri, de stau mai mult de o zi, se pun si ei la treaba si la plata.
4. Faceti in fiecare zi un program de lucru, ceas cu ceas, desemnand pe fiecare cercetas la o anumita treaba. Treceti programul intr'un registru al taberei, unde se va nota toata activitatea si diferitele evenimente intamplate in tabara. Lasati timp si pentru lucru personal (vezi art. 12 de mai sus).
La plecare faceti un lucru care sa ramae ca o amintire de petrecerea cercetasilor acolo; e bine să fie un lucru de folos.
5. Nu neglijati sezatorile de seara si faceti-le variate; acestea-s adevarata scoala a cercetasului. Ele sa fie punctul de atractie pentru cercetasi si chiar pentru locuitori.
,,Acest foc al bivuacului, care dealungul veacurilor a fost in sufletul stramosilor nostrii in legatura tainica cu emotiile care incetul cu incetul au dat nastere dragostei de tara, vor redestepta aceleasi emotii in inima cercetasilor cari vor avea fericirea sa traiasca cateva clipe ca si strabunii lor in contact cu solul pe care acestia atata l'au iubit. Flacara curata a acelui foc, simbol a tot ce se inalta, triumfeaza si purifica, va destepta in fiecare cercetas constient de datoria lui si supus servitor si credincios al Patriei sale, idealul Tariei, al Vírtutii si al Vitejiei". (Benoit).
6. In zilele de sarbatoare sau Duminicile, organizati o petrecere de zi (sau de seara) cu lucru cercetasesc, jocuri, cantece etc., la care invitati si lumea vecina. Puteti organiza chiar o serbare mai pretentioasa - de puteti sa aveti elemente destoinice - la oraşelul sau vreo statie balneara vecina, adunand astfel si fonduri, cu cari sa faceti excursii sau sa prelungiti statul in tabara.
8. Nici o economie in ce priveste higiena si curatenia. Aranjati latrinele dupa regulile militare (un sentulet cu pamant marunt la indemana pentru acoperit). Sa nu fie aproape de isvoare sau fantani. Ingrijiti de desinfectante (hipoclorit de calce, sulfat de fer, etc.)
9. Alegeţi locul de scaldat, aranjati un dus cu o stropitoare (sau chiar o galeata agatata intr'un copac si se hatana cu o sfoara). Nu faceti economie la sapun, nici la apa pentru spalat, oricat de departe ar fi sau greu de adus.
10. Resturile de la bucatarie si masa puneti-le la un loc anumit, intr'o groapa si le ardeti din cand in cand. Maturati batatura si in jurul corturilor, iar gunoaele, hartiile, paele, etc. din batatura sau „sala de mancare" le dati la foc. Curatenia sa domneasca peste tot. Une nu-i curat, nu poate fi veselie.
11. Lucrul in tabara si in general traiul sa fie liber; cat se paote de mult umblati cu capul descoperit, cu picioarele goale si umblati in bluza (sau camase) subtire si cu manecile suflecate.
12. Cand spargeti tabara vedeti sa nu uitati ceva din ustensile, sau din echipament sau din accesorile corturilor. Astupati gaurile si latrina, curatiti gunoaele si le dati foc, adunati paele gramada, datuiti ce aveti de prisos din provizii etc.. Locul sa ramae tot asa curat ca si cand ati tabarat.

vezi si:

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.4, Iunie 1930

Inedit - Un duel "la varf" intre cercetasi

2010-10-20T23:12:00.035+03:00

Acum aproape un an am dat peste articolul de mai jos. Prima reactie a fost sa ma bucur ca Ioan Dem. Dimancescu (bunicul meu) a castigat duelul. Al doilea impuls a fost sa aflu cine ar fi putut fi adversarul si ce a stat la baza disputei.

Citind relativ recent cateva numere din anul 1930 ale revistei Cercetasul, am dat peste acelasi nume – Tebeica - ca autor al unor articole. Numele nu este unul foarte comun si imediat m-am gandit ca el ar putea fi adversarul.

Cercul s-a inchis complet citind cu atentie o scrisoare trimisa de catre generalul I. Manolescu (ajutorul Comandantului Marii Legiuni) bunicului meu pe 3 iulie 1930, cu o luna inainte de prima Jamboree nationala de la Piatra-Neamt (5-25 August), in contextul in care acesta se autosuspendase de la conducerea cohortei sale.

Reiese, fara nici un dubiu, ca duelul l-a opus lui Ioan Dimancescu (ofiter de cariera, Comandantul Cohortei I Galben - “Mircea cel Batran” Bucuresti) pe Valeriu Tebeica (Comandantul Cohortei IV Verde - Bucuresti si Secretar al Marii Legiuni).

Motivul disputei ramane necunoscut, dar foarte probabil legat de orgolii profesionale si onoare .

Alin Dimancescu

[traducere]
Time, corespondenta, 25 aprilie 1932

Romanii & popcorn-ul

Domnilor,

[...] Din nefericire, acei cativa romani care aleg duelul ca un mod de a-si “restabili onoarea” nu trag cu popcorn.
Acum doi ani, un capitan Dimancescu*, acum ofiter in Regimentul de Garda Regal, s-a duelat cu un civil de la 8 dimineata pana la 6 dupa-amiaza. S-au folosit 15 florete si 5 sabii, inainte ca sarmanul civil sa fie scos din lupta cu muschii de la ambele maini taiati pana la os.
Duelul este ilegal in Romania, desi codul nescris al armatei le cere ofiterilor sa isi apere onoarea cu sabia sau pistolul. Dupa ce au terminat duelul, pentru a intra in legalitate, cei doi au mers direct la inchisoare.

Dacus Viator,
Pittsburg, Pa.

* Ioan Dimancescu din Regimentul Regal 2, Bucuresti, impotriva unui functionar de banca - Tebeica.

Iubite Capitan Dimancescu,

Credeam ca pot veni cateva zile pe la Teckirghiol, caci imi rezervasem placerea sa te vad, dar imprejurarile m’au impiedicat.

Asa sa’ti explici ca iti trimit cu intarziere aceste randuri de felicitari pentru succesele ce ai avut in Iugoslavia cu echipa militara de sportivi.

Dumneata iubesti atat de adanc si practici atat de mult sportul si dexteritatile de ori ce fel - calitati necesare cetateanului modern – incat nu se putea sa nu obtii succes in Iugoslavia, cum de altfel ai obtinut si in alatea alte imprejurari.

Odata cu aceste sincere felicitari, intelegi de ce, din cauza incidentului dintre dumneata si Tebeica, am zilnic mahnirea ca de atunci nu te mai vad – cum eram obisnuit – in toate manifestarile frumoase ale cercetasiei, pentru care ai lucrat atat de mult si de al carui sprijin are ea atata nevoie astazi.

Plec maine pentru deschiderea Jamboreei de la Piatra Neamt si iti marturisesc ca sunt mahnit ca nu esti acolo, prea obisnuit cu simpatica ta figura si cu inaltele tale sentimente.

Rezemat pe toate aceste stari de simtire si odata cu aceste marturisiri scrise, iti fac si rugamintea sa nu parasesti cercetasia. Vreau sa-ti vezi cercetasii. Vino sa’ti vezi Cohorta. Eu sunt in tabara intre 5-10 August, apoi revin intre 20-25 August. Cauta-ma in tabara sau la Bucuresti, ca sa chibzuim cum si in ce fel sa ajuti cercetasia si de aci inainte, daca nu mai poti comanda Cohorta.

Tineri ca dumneata nu pot si nu trebue sa lipseasca de la cercetasie; iar batrani ca mine au datoria sa staruiasca, sa-i roage si sa-i convinga ca numai trecand - cu orice pret - peste amorul propriu, se pot simti emotiile supra etice ale luptei pentru binele obstesc, si astfel se poate afirma scopul suprem al cercetasiei.

Te imbratisez cu drag si zicandu-ti “sanatate” sper sa te vad si sa-ti strang mana ca un frate mai mare.

General I. Manolescu
1930 – VIII - 3

Tabara cercetaseasca (II)

2010-09-17T00:26:00.011+03:00

de G.M. Murgoci

Pregatirea unei Tabere

1. Epoca de esirea cercetasilor in tabara trebue considerata anume pentru o anumita localitate; aci nu se poate lua o dispozitie generala, caci clima variaza de la loc la loc si cand e frumos intr’o regine a tarei, tocmai atunci se paote sa avem o perioada de ploi in o alta regiune. In genere, tinand cont de climatul Romaniei si de faptul ca cei mai multi cercetasi sunt elevi de scoala, epoca cea mai priincioasa de tabara e intre 15 Iulie si 1 Septembrie. Atunci campul este pe jumatate liber, caci bucatele in afara de porumb s’au strans; vanatoarea nu este inca complect libera, iar manevrele militare n’au inceput.
N’ar fi practic sa stingherim pe tarani la munca campului sau sa interferam cu exercitiile militare. Cat priveste pe vanatori (cari in alte tari invinuesc pe cercetasi ca le sperie vanatul) putin ne intereseaza; sanatatea cercetasilor ne e mai scumpa decat succesul sportului lor. Si apoi Porunca XI din legea cercetasului!

2. Durata taberei va depinde de bugetul trupei si de ijnvoirea parintilor. Este de dorit ca cercetasii sa ia parte la tabara in numar cat mai mare, dar trebue sa cerem totdeauna consimtamantul parintilor. Mai ales la noi, in aceasta privinta instructorii vor trebui sa dea dovada de multa pricepere si putere de convingere.
Pentru ca totul sa mearga bine si pentru ca sa nu se piarda toata vremea cu lucrari de instalare, ar fi de dorit ca o tabara sa tie cel putin 10 zile (ca sa fie si o Duminica in timpul de tabara). Pentru mai multa eficacitate se recomanda doua saptamani.

3. Tabara nu va fi la o departare mai mare de 4-5 km (o ora de umblat) de un centru locuit; nu in varful muntilor si nici in mijlocul baltilor sau al campului. Aceasta pentru ca: 1) familiile sa poata veni usor sa-si vada copii; 2) pentru a se putea lesne trimite acasa sau la un spital cercetasii indispusi sau bolnavi; 3) pentru ca distanta pe care se va transporta materialul mai greu sa fie mai scurta; 4) pentru a se putea ridica tabara si instala cercetasii in case, in caz de vreme foarte urata, pe timp indelungat; 5) pentru a se putea usor aproviziona cu cele ce le trebe zilnic.
Pitorescul si orizontul deschis nu trebue uitat si pierdut din vedere, precum si un loc mai larg pentru exercitii.

4. Dupa ce va fi stabilit timpul si regiunea sefii de trupa vor face cu mult inainte diferite explorari minutioase pentru gasirea terenului celui mai potrivit. Vom alege pe un loc mai asezat sau putin inclinat, pe terenuri permeabile (pe cat posibil nisipoase) pentruca aceste sunt cele mai sanatoase caci apa carand de la suprafata miasmele nesanatoase si traversand cu usurinta straturile solului le duce mai la fund. Apoi in timp de ploae nu stagneaza mult apa si nu se face noroi mare. Vom fugi deci de soluri mai putin permeabile (argiloase), chiar daca la suprafata ele ne-ar ispiti printr’o verdeata ademenitoare. La cea mai mica ploaie, totul se va transforma in baltoace de noroi.

5. Se va cauta si vecinatatea unei ape curgatoare; dar tabara nu se va face chiar la marginea unei garle sau unei balti, pentru ca tabara sa nu fie invaluita in aburi ce se ridica noaptea pe suprafata apei. Se va tabari deci mai pe coasta, camla 100 de m departare de rau sau elesteu.

6. Conditia cea mai importanta insa o va forma prezenta unei ape bune de baut in apropiere, fie din isvoare ori fantani, toate cercetate in prealabil asupra calitatii si a curateniei. In carti militare tiparite acum se da indicatiunile simple asupra modului de a recunoaste o apa buna de baut si asupra filtrarii ei in mod sumar. Acestea nu ne vor impiedica insa de a ne informa de la autoritatile unei localitati (primar, institutor etc.) pentru a ne informa ca apa ce ne intereseaza ofera toate garantiile. DE exista vreo banuiala, vom trimete o proba de apa spre analizare unui laborator de chimie sau bacteriologie, unde aceste analize se fac pe gratis. Cand va fi vreo banuiala si totusi nevoie de intrebuintat, apa de baut se va firbe un sfert de ora si se va lasa sa se raceasca.

7. Seful de trupa va alege un loc oarecum umbrit, caci o tabara fara picatura de umbra n’ar avea nici un farmec si va fi chiar tare neplacuta. SE vor evita insa arbori prea stufosi, care sa nu lase sa treaca o adiere de vant si o raza desoare si sub care cresc palcuri de ciuperci. Ciupercile sunt cea mai buna dovada ca solul este umed si deci nesanatos. In tabara cautam sanatate si soare care nu numai ca e datator de viata naturei, dar este distrugatorul microbilor si medicamentul universal contra tuturor bolilor. Realizati insa ca intotdeauna soarele in tabara sa fie si cu umbra.

8. Dar inainte de a stabili tabara este nevoie de autorizarea proprietarului locului sau a comunei. Aceste demersuri vor privi pe seful taberei. Ele se vor face pe cat posibil inainte si in scris.
La instalare vor atrage atentia cercetasilor la art. X “respecta avutul altuia” si ca nu le este permis de a taia craci si frunzis din toate partile, caci s’ar expune la plangeri si nemultumiri si ar devasta repede padurile din imprejurimi, gresind si asupra articolului XI din lege. Sefii de trupe vor lua prealabil intelegere despre portiunile de padure unde taierea crengilor, strangerea lemnelor uscate etc. este permisa.

9. Domnii instructori sa-si intipareasca bine in minte ca trebuie sa vegheze in tot timpul instalarii si al sederii afara in camp la indeplinirea celor mai riguroase masuri sanitare si de higiena. Fiecare tabara va avea o ladita cu farmacie si pansamente pentru primele ajutoare. Ar fi de dorit ca orice trupa mai numeroasa sa fie insotita de un doctor sau student in medicina. In orice caza sefii de trupa se vor aranja astfel ca sa aiba la dispozitie intr’un caz urgent un medic din apropiere. Un examen medical trebue facut impreuna cu cantarirea cercetasilor; dupa statul in tabara, ei se vor cantari iarasi.
Se va trimite acasa un cercetas care ar da semne de oboseala prea mare sau de o indispozitie serioasa. Pentru aceasta se va trece zi cu zi in revizie toti cercetasii, imediat dupa sculare.

10. Veselia si voia buna sa domneasca in tabara; nu exista morocanosi sau pretentiosi in tabara.
Cu cat cercetasii vor fi mai numerosi, mai darnici si mai saritori la lucru, cu atat mai multa veselie va domni printre ei si cu atat vor trai mai bine, deoarece munca si cheltuielile generale la care vor contribui toti vor fi astfel usurate. Sa se pue aceasta in vedere cercetasilor din vreme.

11. Intr’o tabara sub un instructor sa nu fie mai mult de 30 cercetasi. Daca sunt inscrisi pentru tabara ai multi cercetasi decat o grupa, se va alcatui o alta tabara in vecinatate, sub conducerea unui alt instructor.
Daca sunt mai multe tabere, atunci fara pierdere multa de timp, grupele dintr’o anumita regiune se vor putea intruni intr’un singur camp, unde se fac exercitii in comun, jocuri si concursuri cercetasesti.

12. Alcatuirea unei tabere se poate face numai pentru petrecerea in aer liber si la soare, sau pentru ca cercetasii sa faca si o anumita lucrare ca: cercetarea unei regiuni, unui sat, unui munte etc., din punct de vedere stiintific, economic sau social. E de dorit ca cercetasii sa vie cu colectii sau cu un lucru manual facut de ei in tabara, iar pe locul taberei sau in apropiere sa se faca un lucru de pomina cercetasilor.

vezi si:

Despre tabara (partea I)
Instalarea si randuiala taberei (partea a III-a)

Tabara de cercetasi - Sinaia, 1929

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.4, Iunie 1930

Pe urmele unui jurnal - Pietrosita

2010-08-15T02:24:00.025+03:00

Drumul de astazi este un remember al excursiei facute de bunicul meu - Ioan Dem. Dimancescu - ca tanar cercetas la Pietrosita, in aprilie 1916. Relatarea din jurnalul de atunci o puteti citi aici.
Excursia se facea cu doar cateva luni inainte de intrarea Romaniei in primul razboi mondial. La un moment dat, plecand din Pietrosita si ajungand la Pucheni, cercetasii vor obtine aprobarea granicerilor "de a merge pe munti" (granita cu Imperiul Austro-Ungar era foarte aproape).

Am plecat din Bucuresti la 8 dimineata. Afara sunt deja 30 de grade. Prima oprire (doua ore) este la Targoviste, la sediul Arhivelor Nationale, Filiala Dambovita, acolo unde pe durata lunii august are loc expozitia „Sport si Turism in Dambovita Interbelica”, un eveniment restitutio interbellica.

Mergem mai departe, pe drumul spre Sinaia. Pietrosita este situata la 45 km de Targoviste, intre localitatile Fieni si Moroeni. Trecem podul peste Ialomita. Langa Monumentul Eroilor de la 1916, cu o copie a desenului vechi in mana, intreb un localnic de biserica. Suntem indrumati pe un drum lateral si lacasul apare dupa un cot al drumului, cu cele doua turle inconfundabile. Biserica este ctitorita la 1767 de Negoita, un negustor din Targoviste, sub domnia lui Alexandru Scarlat Ghica, fiind declarata monument istoric. Intram si admiram frescele. Picturile sunt restaurate recent, dar si-au pastrat patina vremii. Ne facem o rugaciune si aprind o lumanare pentru bunicul meu. Plecam, nu inainte de a-i lasa preotului paroh o copie dupa relatarea excursiei din 1916.

Ne intoarcem la pod si coboram pe partea cealalta, inspre gara. Multa liniste. O placuta arata ca gara este inca functionala. Sunt trenuri spre/de la Titu si Bucuresti Nord. Un suierat strident precede aparitia unei mocanite de marfa care pe o linie cu ecartament ingust intersecteaza traseul caii ferate principale.

Revenim la pod in incercarea de a identifica unghiul in care a fost facuta schita din jurnal cu vederea Pietrositei. Intru in vorba cu bibliotecara urbei care ne da o indicatie, dupa ce in prealabil ii las adresa site-ului unde am pus jurnalul. Trebuie sa ne intoarcem spre Targoviste. Cordonul de verdeata compact blocheaza orice vedere spre Pietrosita pe o distanta de 2-3 km. Dupa cateva incercari nereusite, obtin permisiunea unui proprietar si fac cateva poze din spatele curtii in directia Ialomitei si a Pietrositei. Unghiul este aproape acelasi. Curbele dealurilor premontane au ramas, dar vegetatia si locuintele construite intre timp au schimbat vechiul plan.

Termometrul masinii arata ca afara sunt 42 de grade. Aerul conditionat incearca sa-si faca treaba. Lasam in urma Pietrosita. Nu suntem cu un 4x4 pentru a ne abate si la Bolboci, o alta destinatie din episodul 1916.

Fugim de caldura catre Sinaia si urcam la Cota 1400. Spre seara vom face in oras o vizita familiei lui Constantin Ciocoiu, cel mai mare sportman al Sinaiei interbelice, descoperit si format de bunicul meu la scoala Clubului Sportiv Peles si a patrulelor Batalionului 1 Vanatori de Munte.

Alin Dimancescu
13.08.2010

Tabara cercetaseasca (I)

2010-07-23T17:58:00.021+03:00

de G.M. Murgoci

Dintre mijloacele de educatie ale cercetasiei cel mai important si mai caracteristic, si de sigur cel mai important pentru cercetasie, este tabara. Nu numai ca nu s’a gandit cineva sa preconizeze viata si lucrul de tabara in programele scolare sau in viata scolarilor, dar nicaieri activitatea de tabara nu-i utilizata, afara de armata.

Cu totul altceva este tabara cercetaseasca.
Un grup de cercetasi isi intind corturile pentru o bucata de vreme in lunca unui rau, pe tapsanul unui deal, langa un isvor de munte sau la marginea marii. Si acolo sub conducerea unui instructor si prin conlucrarea lor si viata comuna trag din natura toate foloasele ce ea le ofera: aprecierea frumosului si pitorescului din peisaj; respirarea aerului curat, racoros de dimineata; odihna sub pacla arsitei de vara; miscarea in aer liber sub bataia razelor de soare datatoare de viata; cercetarea pana in adancul lor a bogatiilor de stiinta, de viata si de pilda ale naturei; lucru productiv in aer liber pentru folosul sau sau al altora.

Numai in tabara se poate face toata educatia cercetaseasca; in viata de tabara ai ocaziunea, nu numai sa atingi, ci sa aprofundezi si sa precizezi toate problemele din instructia si educatia cercetasului.
Acolo, afara de sgomotul orasului, in aer curat, cand in arsita soarelui, cand la racoarea crangului verde, in apropierea isvorului limpede, in mijlocul florilor si nenumaratelor vietati, va simti el ca este om, o vietate superioara, ce are o menire pe pamant, sa faca ceva bun.
Acest fel de viata s’a impus dela inceput lui Baden-Powell si el cand si-a scris manualul de cercetasie “Scouting for Boys” n’a facut nici capitole, nici parti pe specialitati, nici cine stie ce impartiri sistemice si pedagogice, ci tot materialul lui l’a impartit pe timpul linistit de invatatura in tabara. Cartea lui are 28 de “Camp fire Yarn” cari au fost traduse in romaneste cu bivuac; dar nu e nimerit. “Camp fire Yarn” este “sezatoarea (povestiri) din jurul focului de tabara”. In aceste sezatori in mijlocul naturei indica Baden-Powell sa se faca toata sistematizarea si precizarea invataturilor si experientei ce capata cercetasul zi de zi.
De altfel aceasta metoda nu-i o inovatie la noi. Urmand aceasta indrumare si practicand viata de tabara, noi cei din orase, nu vom face decat sa ne intoarcem la adevaratul fel de viata al Romanului, ne intoarcem nu numai la natura ci si la viata stramosilor nostri. Putine sunt natiile cari, prin ocupatiile lor, sa duca o viata in aer liber si de camp ca Romanul.

In alte tari, chiar si in sate si catune, viata e aproape aceea din orasele noastre, viata cercuita in barierele orasului, munca intensa si in sila, adesea inchisa intre patru pereti cu aer viciat.
La noi, ocupatiile de predilectie ale Romanului sunt agricultura si pastoritul ce reclama viata si lucrul afara pe camp. Multumita faptului ca populatia e inca rara si campurile intinse nelocuite,

adesea omul e nevoit sa-si paraseasca casa din sat si pentru luni de zile sa-si faca o coliba sau un bordeiu, uneori sa se adaposteasca saptamani intregi sub caruta lui, la capatul ogorului. E o viata dura, lipsita de multe, uneori chiar de apa cum se cade, dar e o viata sanatoasa, de schimb continuu de energie si de satisfactie.
Asa-i si viata cercetasului.
Dar pastoritul? Aceasta ocupatie obliga pe om la o viata mai grea dar complecta, de poezie si de lucru in larg: totdeauna lupta cu elementele naturii si animalele salbatice a facut pe om atent si neobosit; trepadatul pe drumurile vechi, catre balta si catre munte, il invata multe lucruri vechi si noi., vede lume straina, le invata limba si vine in atingere cu toate straturile societatei. Si apoi e o viata libera; agricultorul e robul pamantului, ciobanul este cutreeratorul tarilor, e prototipul cercetasului.

Noi prin cercetasie revenim la viata sanatoasa si simtirea naturala, caracteristica neamului nostru. Cu viata de tabara si cercetasul de oras se intoarce iar in inima neamului; se va simti ca devine mai roman.

In America sunt societati cari organizeaza “camp”-uri mari, cu zeci de corturi si poti petrece in tabara ca intr’un hotel, avand totul in cort, si masa comuna, table d’hôte.
Dar in America cate nu se intreprind pe baza acestei noi experiente. Unii s’au apucat ca sub ademenirea vietii de bivuac, cu picnicuri si excursii organizate in camp, cu petrecere sub cerul liber si la focul de seara din geana padurei, sa faca propaganda si opera de educatie religioasa, inaugurand sistemul asa numit “Chatoqua”.

De aceea si noi nu gasim destule cuvinte ca sa va recomandam sa organizati si sa atrageti cat mai multi cercetasi in viata sanatoasa si recreatoare a taberei.

Viata de tabara se poate desfasura in doua feluri: 1) pe loc, tabara stabila; sau 2) in caravana cutreerand tara, “ca tiganii cu cortul”.
Stiu toti de cata poezie e plina viata, dupa unii si in multe privinte mizerabila, a tiganilor laeti. Aceasta viata, odata libera ca vantul sub cerul intins, a fost descrisa in culori vii de nenumarati poeti.
E plina de sanatate, de invataminte si de distractii viata de cutreerator, dar pentru inceput suntem de parere sa se organizeze tabere stabile, in apropierea localitatii cohortei, sau mai departe, unde ar gasi cu cale domnii instructori.

La organizarea unei tabere sa se aiba in vedere urmatoarele recomandatiuni:

vezi si:

Pregatirea unei tabere (partea a II-a)
Instalarea si randuiala taberei (partea a III-a)

Tabara de cercetasi - Sinaia, 1929

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.4, Iunie 1930

Apreciarea distantelor

2010-06-22T18:58:00.009+03:00

Este bine ca intotdeauna sa ne putem da socoteala de departarea la care ne gasim de diferite puncte ce ne inconjoara, sa putem spune cu oarecare aproximatie bineinteles; pana la cutare sunt 5009 metri, pana la casa din fund 1200 metri, etc.; adica sa fim in stare sa apreciem distantele.
Inainte de a intra in amanuntele aprecierei de distante, iata cateva date de cum apar vederei noastre diferite obiecte insufletite si neinsufletite la anumite distante.

Aprecierile variaza dupa timp. In general insa pe un timp frumos, o vedere buna dintr’un punct de observatie nu tocmai ridicat, campul de vedere de jur imprejur se poate intinde pana la 4 km.
Pe timp intunecat, ploios, el se reduce la 1 kilometru, 1 kilometru jumatate.
Un ochiu bun insa, poate zari clopotnita unei biserici, ce s’ar gasi chiar la 15 kilometri departare, o casa acoperita cu tabla pana la 5 kilometri, arborii stufosi pana la 3,000 metri, stalpii de telegraf pana la 1,000 metri.
Oricine are puterea de vedere normala, poate zari la 3 km , mase de oameni ce s’ar misca intr’o directie oarecare.
La aceasta distanta oamenii izolati, fie ca sunt pe jos, sau calari, se vad cu totul nelamurit, si n’ai putea spune daca stau pe loc sau se misca, daca sunt calare sau pe jos.
La 1,500 metri poti sa deosebesti daca omul e pe jos, calare sau cu caruta.
La 900 metri poti sa-ti dai seama de numarul oamenilor, bineinteles daca sunt asezati intr’o ordine regulata.
La 800 metri se deosebesc miscarile picioarelor si bratelor, se distinge capul calului si partile de imbracaminte.
La 600 metri se deosibeste bine capul de restul trupului, miscarile picioarelor calului.
La 500 metri se deosibeste bine capul oamenilor, calul de calaret, si culorile mai inchise ale imbracamintei.
La 300 de metri se poate spune cum e imbracat omul, se aude si vocea.
La 200 de metri se distinge si fata.
La 150 metri vad mainile, nasturii daca sunt luciosi.
La 100 de metri se observa locul ochilor.
La 60 metri ochii se vad ca doua puncte negre.
La 20 metri se deosebeste albul ochilor.
Toate acestea sunt relative intrucat starea atmosferica, felul cum sunt luminate obiectele si persoanele, va influenta asupra aprecierei. Ele trebuiesc considerate ca vazute pe timp senin si intr’o lumina uniforma.

Cercetasul insa nu trebue sa se multumeasca a spune ca pana la cutare om e atata, el trebue la inceput sa cerceteze, sa controleze si sa se convinga intr’adevar ca distanta a fost bine sau rau apreciata..
Si pentru aceasta, cercetasul nu se va folosi nici de bastonul sau, nici de vreun instrument intrucat echipamentul sau este foarte redus, ci de picioarele sale, parcurgand distanta ce a apreceiat’o. Insa pentru acest lucru trebuie sa stie masura pasului sau. Aceasta constitue ceea ce se numeste etalonarea pasului. In ce consta etalonarea pasului? In a parcurge in mers natural, de mai multe ori, o distanta de 100 metri, bine masurata pe teren si a vedea cati pasi sau dubli pasi, mai practic, a facut de cate ori a parcurs aceasta distanta. Odata de pilda, a facut 62 de dubli pasi, odata 60, odata 61. Face media si vede ca’i iese 61 de dubli pasi, masura constanta pe care o va intrebuinta intotdeauna pentru a masura o suta de metri. Cercetasul se zice ca si-a etalonat pasul si astfel pregatit va putea oricand controla aprecierea ce a facut’o pentru o anumita distanta, sa mearga 500 de metri si sa se opreasca acolo unde trebue, sau dintr’un punct oarecare in cadrul unei schite, prin aprecierea si reducerea la scara sa astearna pe hartie toate obiectele la departarea la care in realitate se gasesc unele de altele pe teren.

U.S. (Ulisse Samboteanu – nota red.)

articol publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.3, Mai 1930

Nicolae Iorga si Cercetasia

2010-05-23T23:22:00.019+03:00

Imediat dupa infiintarea Cercetasiei in Romania, oameni politici, istorici, personalitati din cultura sau din mediul academic se implica in sustinerea si promovarea noii miscari.

Urmeaza doua marturii inedite:
1. insemnari din jurnalul cercetasului Ioan Dem. Dimancescu legate de participarea in 1916 la o conferinta tinuta de profesorul Nicolae Iorga si
2. un articol publicat de profesorul Nicolae Iorga 14 ani mai tarziu, material care suntem convinsi (comparand textul si mentiunile cu extrasul din jurnal) ca se bazeaza pe structura primelor sale conferinte prezentate catre cercetasi in preajma intrarii Romaniei in razboi (1916).

Alin Dimancescu

1. Vineri 26 Martie 1916 – Seara
Conferinta D-lui Prof. Iorga: “Cercetasul Roman in fata Momentelor Istoriei”
Tinuta la Fundatia Regele Carol I. Sala e plina de cercetasi. La 8,45 vine si A.S.R. Principele Carol. Imediat Dl. Iorga incepe sa-si expuna conferinta sa. Vorbeste mai intai despre poezia populara. De modul ce trebuie intrebuintat pentru a putea culege poezii, legende si bazme populare.

Ne da apoi lamuriri de ceea ce trebuie sa faca un cercetas cand ajunge inaintea unei biserici care ar putea avea o cat de neinsemnata urma istorica, care insa ar da foloase reale pentru cei care se ocupa cu istoria neamului romanesc. Ne indeamna apoi de a lua schite si planuri de case cu adevarat romanesti, de porti frumoase si fantani etc.
Pe la orele 10,15 D-l Iorga isi termina conferinta sa, cand cu totii ne retragem in liniste pe la casele noastre, dupa 2, 3 vorbe schimbate, cercetas intre cercetasi.
(preluare din Jurnal de cercetas)

2. Cercetasii si Monumentele noastre de istorie si arta
- Cateva invataturi si sfaturi -

de Nicolae Iorga

Daca inteleg bine, cercetasia are scopul frumos de a scoate pe scolari din cercul lucrurilor scrise pentru a-i pune inaintea lucrurilor vazute.

Cercetasii
Acum, in scoala, fiecare dintre voi, baietilor, aveti inainte carti in cari se cuprind lucruri cari traesc si in afara cartii. Cartile sunt foarte bune, insa cu o conditie: sa se stie ca in afara de litera cartii este o lume intreaga care acolo, in carte, e infatisata, dar care, vazuta deadreptul, este mult mai interesanta decat cum se infatiseaza in cartea cea mai bine scrisa. Prin urmare scopul cercetasiei este acela de a va face sa treceti dincolo de slova cartilor pentru a vedea lucrul cel adevarat si frumos care se gaseste in natura insasi. De aceea, in excursiile pe care le intreprindeti, intalniti lucruri din atatea domenii ale naturii pe cari le vedeti dea-dreptul, le prindeti in minte si daca se poate, ni si aduceti din toate cate le-ati vazut, ni aduceti noua, oamenilor mai in varsta, o mica recolta din cele descoperite.

Numele acesta de “cercetas” mi se pare foarte bine ales, din doua motive: Intaiu, fiindca de fapt, cercetati, si nu numai pentru placerea voastra, dar si pentru folosul societatii, anumite lucruri pe cari, noi cestialalti, le putem cerceta mai greu. La oarecare varsta, cu anumite ocupatii, nu poate mearga cineva, necontenit in cele mai necercetate colturi de tara ca sa vada ce se ascunde acolo, putand aduce folos pentru toata lumea.
Noi, daca facem, o excursie, o facem cu mai multa greutate, in imprejurari mai putin prielnice, o facem cu tot bagajul, cu tot balastul pe care-l aduce varsta noastra si rostul nostru in societate, pe cand voi porniti liberi in lume, cand de o parte, cand de alta, intalniti o sumedenie de lucruri neasteptate si se poate intampla ca printre ele sa mai gasiti de acelea cari sunt intr’adevar de cel mai mare folos si pentru noi, cei mai in varsta, pentru profesorii vostri si pentru profesorii profesorilor vostri, cari ne deslocuim mai greu, cari prin urmare nu putem gasi tot ceeace rasare neprevestit inaintea voastra. Botanistul va va spune ca puteti aduce o multime de fapte noi de cari n’avea cunostiinta; acelasi lucru il poate spune tovarasul botanistului in orice alt domeniu al stiintelor naturale; tot asa poate spune si istoricul, ba el chiar in primul rand, caci prin cercetarile voastre puteti aduce istoricilor o sumedenie de informatii cari pot fi de cel mai mare folos. Caci poate nu exista tara pe lume in care, la fiecare colt, sa se gaseasca mai multe lucruri neasteptateca interes si profitabile stiintei ca in tara noastra.
In alte tari, prin orasele mari, in musee se strang comorile de arta ale trecutului; noi n’am avut in vremuri vechi putinta de a strange in palatele oraselor mari ramasitele trecutului nostru cu toata frumusetea de arta pe care acest trecut a cuprins-o. Noi am fost batuti de multe nevoi, si de aceea e bine sa va pregatiti si voi, inca de la varsta voastra, pentru nevoile cari o sa ne bata si de acum inainte. Nu sa va pregatiti pentru vremuri cari au sa fie toate bune si toate usoare. Daca este un mare folos al cercetasiei, este si acesta: ca se pregateste astfel tineretul pentru furtunile grele cari se vor tot abate asupra oricarii natiuni si mai ales asupra celor mici.
Revenind la ce va spuneam, in vremuri grele am trait noi si in trecut si de aceea n’am putut face ce au facut Germanii, Francezii, Italienii, Englezii, strangand in anumite locuri bine zidite, frumos intretinute, din orasele mari, ce este mai frumos in trecutul neamului, ci am risipit comorile noastre de amintiri si de arta prin biserici, le-am raspandit prin toate satele; prin toate vaile, prin toate colturile pamantului acestuia am raspandit cate putin din frumusetile de arta si bogatiile istorice cari aiurea se gasesc stranse laolalta pe acelasi punct.

Cercetasii si monumentele istorice
Cand, in alte tari, vrei sa vezi orice din domeniu artei, te duci – am spus-o – in cutare oras, deschizi portile cutarui museu si vei fi lamurit pe deplin; la noi ca sa stii cata arta adevarata s’a alcatuit de inaintasii nostri, cate urme sfinte ale trecutului nostru sunt samanate in toate partile, trebue sa iei tara dela un capat la celalalt, ceeace noi nu mai putem face , caci aceasta cere picioare foarte agere, cere tot timpul vostru liber care va poate permite ceeace noua imprejurarile vietii, in cea mai mare parte, ne interzic. Nu e biserica de sat la noi, cat de mica, in care sa nu se cuprinda lucruri cari, prin vechimea sau frumsetea lor, sa nu formeze un obiect de atentie pioasa, si, deoarece cu miile sunt satele de la noi si deoarece oamenii din timpurile mai noua n’au cladit biserici, - multe le-au daramat, dar de cladit biserici noua, nu prea s’au apucat in vremile noastre, - mai toate aceste biserici au fost ridicate de boierii de pe vremuri, cari stateau la mosia lor, iar nu la Bucuresti, laolalta cu taranii lor, lucrand impreuna cu taranii lor, avand aceeasi viata cu dansii, legati sufleteste de ei, ori au fost ridicate de negustori, ba chiar de tarani, de obstiile lor. Si asemenea biserici sunt cu miile in toate colturile Romaniei si de la pragul bisericii pana in fund, la altar, la fiecare gasesti obiecte de cea mai mare frumuseata. Si e pacat sa nu se stie pana nu se pierd: de cate ori descopere cineva lucruri ca acestea, sa nu le tina numai pentru dansul, ci e o datorie pentru fiecare sa spuie: iata ce am vazut.

Nu trebuie sa fii mare invatat pentru a schita o descoperire. Un baiat de patrusprezece pana la optsprezece ani poate foarte bine, cu cunostiintele si indemnurile pe care le are, sa ni dea icoana desavarsita a unei biserici. Si ceea ce zic despre o biserica inteleg despre orice monument, in afara de acele forme mai vechi si mai grele de inteles ale trecutului despre care o sa vorbesc indata ce voiu intra in materia insasi a acestei sfatuiri, - caci nu este o conferinta, - pe care cei mai in varsta o pot prinde intreaga, cei mai tineri pe cat li ingadue varsta, desi peste cativa ani ea va putea sa li foloseasca si lor.

Dar nu e numai atata: in afara de gasirea lucrurilor cari intereseaza pe istoric – si pe toata lumea, pentru ca trecutul tarii nu este al istoricilor, ci este al poporului intreg si este nenorocit poporul care-si inchipue ca ceeace priveste trecutul sau intereseaza numai pe profesori, pe oamenii de stiinta cari se ocupa de istorie, asemenea fapte interesand natia intreaga, - cu atat mai mult din trecut o sa se cuprinda in sufletul fiecaruia, cu atat mai bine. Pentruca fiecine e cu atat mai puternic, cu cat are in el mai mult din viata celor dinaintea lui, si, adaug, cu cat cuprinde intr’nsul mai multe din nadejdile oamenilor cari vor veni dupa dansul.

Un biet om razlet, fara trecut, fara gand de viitor e o nimica toata; ceeace face puterea omului este toata amintirea care dela el merge in urma si toata asteptarea care de la el se indreapta inainte. Nu numai pentru istoric, dar pentru toata societatea si pentru voi insiva trebuie sa prindeti farami din trecut, farami de arta pe care sa le raspanditi in drumul vostru. Inca odata, e pacat sa treceti pe langa asemenea lucruri fara sa le vedeti bine si, odata ce le-ati vazut, este inca mai pacat sa nu le faceti cunoscute si altora.

Cercetasii si literatura poporului
Trecand dincolo de chemarea mea si de obiectul acestei cuvantari, v’as mai putea spune chiar ca si in alte domenii cercetasia va poate pune pe drumul cel bun pentru a imbunatati cunostiintele noastre si pentru a pastra ceva mai mult din sufletul poporului nostru. Daca ar fi un filolog mai putin “invatat” si mai putin pretentios, care sa stie vorbi cu toata lumea – se zice ca sunt si de acestia; ba poate sa fi vazut si eu, dar am uitat, - el ar putea spune ca in toate colturile tarii se pot prinde cantece populare si povesti, ca se pot urmari si regasi datine ale poporului. Pentru aceasta nu trebuie nici un fel de “invatatura”, ci trebue tragere de inima, atentie si constiinta a datoriei sociale si nationale. Cu gandul acesta stanjenitor, va veti intoarce intotdeauna cu o recolta folositoare. Caci distractia cea buna este numai aceea care pleaca dupa implinirea unei datorii si care ispraveste prin implinirea altei datorii. Intre doua datorii, acolo este distractia. Iar cea care incepe dela o lene si merge catre alta lene e mai rea si decat cei doi termini intre care e asezata.

articol publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

Ce vrem

2010-04-02T16:46:00.015+03:00

Noi vrem sa invingem toate greutatile din drumul vietii nostre si ne pregatim prin cat mai mult contact cu natura. Noi iubim cerul, pamantul, apa, aerul si toate frumusetile lor. Noi iubim familia, neamul, omenirea si credem in Dumnezeu care le-a creat pentru bucuria si folosinta noastra.

Idealul nostru este sa biruim, sa fim curagiosi, entuziasti, cinstiti, muncitori, pregatiti si gata ori cand.

Noi credem in adevar, frumos, cinste, munca si jertfa. Noi dispretuim frica, fatarnicia, lasitatea si comodul care leneveste. Noi nu ne temem de critica si nici de neperfectiunea realizarilor noastre.

Noi credem in desavarsire prin munca si in viitor prin perseverenta. Noi avem curajul raspunderii si al initiativei.

Noi tragem din trecutul nostru etnic seva vietii pe care o transmitem viitorului prin creatiuni si realizari concrete, incadrate intr'o etica si estetica speciala geniului nostru romanesc.

Noi suntem curati in gand, in vorba, in fapta si credem in puterile noastre. Noi nu confundam bunatatea cu slabiciunea, nici modestia cu neactiunea, nici curajul cu obrasnicia.

Noi intelegem ca, din adunarea faptelor noastre sa nasca suma personalitatii neamului nostru si vrem sa aducem fiecare dintre noi cat mai multe fapte bune pentru aceasta afirmare. Noi iubim si admiram cu drag pe toti tinerii cari ne intrec in asemenea lupta si respectam pe toti batranii.

Noi ne silim sa tragem de partea noastra cat mai multi dintre acei cari nu inteleg inca frumusetile unei vieti, ideala si realista, ganditoare si activa, morala si energica, libera si ordonata, nationala si umana.

Noi vrem sa fim oameni de nadejde.

General I. Manolescu

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.1, Martie 1930

Din intrebuintarile bastonului de cercetas

2010-03-23T15:18:00.044+02:00

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

Scara pana la izbanda

2010-03-17T02:29:00.005+02:00

“Nu voi putea” – este raspunsul omului greu de miscat, fara vointa

“Nu pot” – inseamna ca nu vreau sa fac
“Nu stiu” – este raspunsul lenesului
“As dori sa pot” – este numai o dorinta, nu si vointa
“As putea” – inseamna ca te-ai desteptat
“Pot” – arata ca esti pe calea cea buna
“Voiesc” – inseamna ca lucrezi
“Am facut” – inspira incredere
Insumand raspunsurile tale la chemarea datoriei, poti, prin ajutorul acestei scari, sa stii exact treapta pe care te gasesti spre isbanda.

publicat de Capitan Ioan Dimancescu in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

Istoricul Cercetasiei (II) - Introducerea cercetasiei in Romania

2010-03-16T02:21:00.021+02:00

Cu prilejul comemorarii a 15 ani de cercetasie in Romania, dela recunoasterea legala a societatii,
dupa “Le livre de l’eclaireur” de D-l Colonel Royet si o “Scoala de imputernicire” de D-l G.D. Mugur,
de Valeriu Tebeica – Comandantul Cohortei IV Bucuresti si secretar al Marei Legiuni de Cercetasi

(continuare)

Introducerea cercetasiei in Romania

Cea dintai comunicare la noi asupra cercetasiei a facut-o raposatul profesor universitar Gh. Murgoci intr’o sedinta a Asociatiei Sportive. Calatorind prin Englitera a dat in plimbarile sale campenesti peste niste patrule de Boy Scouts. La inceput a suras de acesti baieti bizari cari ii aminteau prin imbracamintea lor de oamenii lui Mungo-Park, dar urmarindu-i de aproape in rosturile lor a ramas viu impresionat de educatia scout-ista. S’a pomenit deodata din sceptic ce era, un entuziast al acestei institutiuni de educatiune sociala facuta in mijlocul naturii si calauzita de ea.
Intors in tara a comunicat ideia Asociatiei Sportive si a propus intemeierea unei sectiuni de “Boy scouts”, sub numele de “Pandurii Romaniei”. Nu ar fi fost rau. Principele Carol ca fost de parere ca in loc de “panduri” sa li se zica “Cercetasi”. Numele acesta era sugerat de cuvantul “eclaireur”.
Aceasta comunicare, precum si propunerea numelui s’au consemnat in procesul-verbal al acelei sedinte, proces care s’a publicat spre lamurire si in “Buletinul Cercetasilor”.
Ideia comunicata de Gh. Murgoci ramasese cunoscuta unui numar restrans de persoane. Nu fusese adusa la cunostinta obsteasca. Aceasta o face d-l Gabriel Giurgea, care nu stia nimic despre comunicarea profesorului Murgoci. D-l Giurgea a publicat in anul 1913, in primele zile ale lui Noembrie sub initialele G.G., o brosura pe care a trimis-o directiunilor tuturor scoalelor secundare din tara, in care vorbea despre cercetasie. Aceasta brosura e intaia publicatiune in Romania, asupra Cercetasiei. Dela aparitia ei, Cercetasia incepe sa fie cunoscuta si la noi.
Intre comunicarea profesorului universitar Murgoci si publicatiunea d-lui Giurgea, in vara anului 1913, cativa elevi dela liceul “Lazar” – fratii Dimancescu, Berindei, Taranu, Mortun, Nistor, Babes, Bogdan si altii – inspirati de un articol asupra cercetasilor francezi, cetit intre ei in “Lectures pur tous”, formasera vre-o doua patrule de cercetasi a caror activitate s’a redus la cateva excursii prin Bucegi.
Entuziasmati de viata in natura, hotarara sa se organizeze dupa normele scoutismului englez.
In vremea aceasta apare si brosura d-lui Giurgea.

In rezumat,
ideea este comunicata intaia oara de profesorul Murgoci,
inceputul miscarii se datoreste elevilor de mai sus,
iar sistemul de educatie scoutist e adus la cunostiinta tuturor prin publicatiile domnului Giurgea…
Toti insa erau straini unii de altii.

D-l Marin Demetrescu, directorul liceului “Lazar” primeste cu bucurie miscarea elevilor sai, iar d-l Vladimir Ghidionescu, doctor in filosofie, care cunostea cercetasia din Germania si care urmarise inceputul acestei miscari in Elvetia, se asociaza la ideia elevilor si tine in localul acelui liceu cea dintai conferinta asupra Cercetasiei.
Vrajit de idee se asociaza la lucru si d-l Colonel adjutant Gr. Berindei, care ia asupra-si conducerea miscarii. D-l colonel Berindei studiaza organizarea de aiurea. Intra in legatura cu Cheradame si Borel si intereseaza o multime de persoane: profesori, ofiteri, ziaristi, oameni de litere etc. si executa cu primii cercetasi o serie de exercitii practice scoutistice, prin imprejurmile orasului Bucuresti.
Toti entuziastii ideii starnite, d-nii Colonel Berindei, Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, maiorii, azi generali, Manolescu, Uica, capitanii si locotenentii, azi coloneli Simboteanu, Panaitescu si Manicatide pun bazele primului comitet. Acest comitet restrans a fost samburele miscarii cercetasesti pe care Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice o lua sub auspiciile sale. Din el s’a desvoltat asociatia in formele ei de azi.
In vara anului 1914, isbucnind rasboiul european, acesta se resimte si la noi ca si peste tot.
De astadata cercetasia apare ca o necesitate, in viata noastra sociala si nationala, fapt care determina pe d-l col. Gr. Berindei ca intr’o audienta anume, sa arate Regelui Carol rostul cercetasilor, care si incepusera sa se organizeze in cuprinsul tarii. La aceasta audienta, au fost de fata si Regele Ferdinand, care imbratiseaza cu tot sufletul miscarea cercetaseasca, dandu-i in mod foarte larg tot sprijinul sau, sustinand infiintarea unei cohorte pe valea de sus a Prahovei. Si astfel, la Sinaia, in poiana pe care Marele Rege Ferdinand I a botezat-o “poiana Cercetasilor” incepe adevarata viata cercetaseasca, asa cum a visat-o si o traieste Lordul Baden-Powell, in mijlocul padurilor si campiilor din Englitera. Din experientele de acolo a esit forma din urma a organizatiei cercetasilor si s-a plamadit apoi, potrivit cu firea si cu traditiunile de viata ale poporului nostru, programul general de lucru. Acolo s’a vazut pentru ntaia oara – Principii Regali - instruind pe copii oamenilor din popor si interesandu-se staruitor de toate amanuntele vietii lor sufletesti.
Odata cu intrarea Principilor Regali in cercetasie incepe si raspandirea ideii in celelalte orase ale tarii.
Ca prin farmec se constituie legiune dupa legiune purtand fiecare numele unui Voevod sau al unei Domnite din trecut.
Asociatia “Cercetasii Romaniei” numara in anul 1915 treizeci si patru Legiuni, cu cincizeci si opt Cohorte raspandite pe intreg cuprinsul Tarii, avand 192 comandanti si instructori si 12.966 cercetasi inscrisi.
Miscarea devine din ce in ce mai puternica si in primele luni ale anului 1915 membrii comitetului din Bucuresti au preocuparea de a potrivi regulile si intocmirile cercetasesti cu faptele ce se petrec in diferitele parti ale tarii. In acest scop se voteaza de catre comitetul central un nou Regulament de administratie, care se publica in Aprilie 1915, apoi un Regulament al Cercetasului care arata indatoririle speciale ale baietilor cercetasi.
Dupa aceste norme, Asociatiunea este formata dintr’un comitet central compus din 25 membri, care dirije si supravegheaza intreaga miscare a institutiei “Cercetasii Romaniei”.
Pentru inlesnirile lucrarilor, comitetul central a incredintat puterile sale unei delegatii compuse din presedinte, dintr’un vice-presedinte si din mai multi membrii, intre cari intra directorii serviciilor.
Gasesc nimerit sa comunic compunerea acestui birou: Principele Carol, Col. Gr. Berindei, Gh. D. Murgoci, L. Catargi, Th. Florescu, Gh. Adamescu, G. Giurgea, Gh. Murgoci, V. Ghidionescu, Gh. Pascu.
In urma intocmirii statutului si regulamentului si in baza jurnalului Consiliului de Ministri, Asociatia “Cercetasii Romaniei” a fost recunoscuta de persoana morala si juridica de catre Corpurile Legiuitoare prin legea promulgata la 8 Aprilie 1915.
Pentru a asigura bunul mers al activitatii cercetasilor s’a hotarat ca o data pe an sa se tina un congres al Comandantilor.
Astfel, in zilele de 15-18 Martie st. v. 1915 a fost primul congres al Comandantilor tinut la Bucuresti.
Al doilea Congres s’a tinut in zilele de 21-23 Aprilie st. v. 1916, tot la Bucuresti, cu ocazia caruia s’a organizat si un mare bivuac cercetasesc la Sosea, acesta fiind o frumoasa demonstratie de propaganda cercetaseasca.
Anii 1916-1918 sunt anii de epopee ai “Cercetasiei Romane”, legate de viata si soarta tarii noastre.
Anii 1919-923 sunt ani grei de refacere si oscilare ai cercetasiei, intre un trecut plin de incercari grele si un viitor frumos si stralucitor.
Perioada 1924-1928 marcheaza o etapa de stagnare si de dezorientare in viata Cercetasiei Romana pentru ca in
Anul 1929 sa recheme la o viata noua si activitate plina de energie, constructiva si unitara, tineretul romanesc de pretutindeni, prin Glasul viu al A.S.R. Principelui Nicolae Inalt Regent care a luat in mana fraiele si conducerea destinului Cercetasiei Romane.
La chemarea A.S.R. Principelui Nicolae, facuta in Ianuarie 1929, si manifestata prin primul Congres al Comandantilor tinut dupa Razboiul de Reintregire, intreaga suflare romaneasca, prin tineretul si intelectualii ei, profesori, militari etc. au alergat, punandu-se sub Inalta Comanda a S. Sale Regale, in slujba nobilei idei a Cercetasiei si a Patriei, legandu-se prin cuvantul de Cercetas si in fata altarului ca: vor sluji cu dragoste Patria si Regele, vor ajuta pe aproapele lor, se vor supune “Legii Cercetasului”.
Al doilea mare congres si bivuac al Comandantilor cercetasi, tinut dupa rasboiul de Intregire, in zilele de 23-25 Aprilie crt., este cel mai nimerit prilej pentru tot ce este “cercetas” sa dovedeasca intai Marelui lor Comandant A.S.R. Principelui Nicolae si apoi tarei intregi, cum au stiut sa-si respecte “cuvantul dat” pana acum, iar Tarii prilejul cel mai fericit, sa-si verifice fortele crescande ale neamului in “Cultul Patriei si al Eroilor” si al Iubirii de aproapele.
Congresul Comandantilor si cercetasilor din acest an este sarbatoarea noastra si a Tarii intregi, este chezasia a 15 generatii de cetateni puternici, constienti si demni cari manifesta si astazi cu acels cald entuziasm si idealism cu care au alergat acum 15 ani in randul Cohortelor de Cercetasi, convinsi ca prin aceasta vor fi si mai folositori Patriei si Regelui, insufland aceeas credinta atat de necesara tineretului de azi, pe care il conduc.
In memoria tuturor Comandantilor si Cercetasilor care au cazut la postul de onoare, fie in timp de rasboiu, fie in timp de pace si al caror nume se vor pomeni, la 23 Aprilie, cand veti depune voi toti cei noui in cercetasie Legamantul vostruin fata altarului, si cu ochii tinta la Marele Vostru Comandant, El insus un Erou, descoperiti-va.
Si Voi toti ceilalti, Comandanti si cercetasi, frati si camarazi, cu toti cei placati din mijlocul nostru, plecati-va capul, intr-o minuta de tacere, in semn de pioasa reculegere si recunostiinta.

articol publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

vezi si:
Istoricul Cercetasiei (I)

Colectii cercetasesti

2010-03-16T01:24:00.095+02:00

insemne

insigna Cercetasia Romaniei

insigna Cercetasii Romaniei

inel cravata Cercetasii Romaniei

catarama centura Cercetasii Romaniei

insemn baston de cercetas - Jamboreea de la Sibiu (1932)

ordine de servici, recomandari

misiuni de voluntariat pe timpul razboiului (august-septembrie 1916)

misiune la Comana-Smardioasa pe timpul razboiului (23 septembrie 1916)

legitimatii, acreditari

carte de comandant al Centuriei Sinaia (1920)

carte de membru Asociatia "Cercetasii din Rasboiul 1916-1919" (1934->)

lista delegatiei Romaniei la conferinta internationala de cercetasie (1929)

invitatie la cina - Jamboreea Internationala din Anglia (1929)

invitatie la dineu - Jamboreea Internationala din Anglia (1929)

invitatie la parada si la sezatoare cercetaseasca, Jamboreea de la Sibiu (1932)

marci postale

Expozitia Cercetaseasca (1931)

marci postale comemorative - Jamboreea de la Sibiu (1932)

Jamboreea de la Brasov (1936)

carti postale
colectia de carti postale cercetasesti a Cohortei I "Mircea cel Mare" Bucuresti

presa cercetaseasca

Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, organ oficial al Comandamentului Marei Legiuni
(arhiva 1930-1932)

jurnal cercetasesc

(1915-1916)

recunoastere activitate, decoratii, dedicatii

ordin de servici, mai 1916

adresa de la Asociatia "Cercetasii Romaniei" din partea Comandantului Marei Legiuni, G.D. Mugur (martie 1923)

corespondenta de la gen. I. Manolescu (03.08.1930)

din partea Directoarei Biroului Central al Marii Legiuni a Cercetaselor , V. Litzica (februarie 1934)

dedicatie cu autograf de le gen. I. Manolescu (1934)

brevet Virtutea Cercetaseasca (1935)

Eroi la 16 ani, Alexandru Daia
(cu dedicatie de la autor / 21.04.1983)

(sursa: colectia Dimancescu)

vezi si:

colectia Muzeului Militar National

Istoricul Cercetasiei (I)

2010-03-14T16:20:00.008+02:00

Origina

Initiatorul organizatiei cercetasilor in Anglia este Generalul Lord Robert Baden-Powell, aprigul aparator al Mafeking-ului impotriva atacurilor Burilor.
Acest distins ofiter englez a luat parte la toate operatiunile mari militare din coloniile tarii sale. In aceasta perioada a avut tot timpul sa duca o viata intensa sportiva. Dandu-si seama de lipsurile in pregatirea militara pe care razboiul din Transwall le-a evidentiat si vazand apropiindu-se greutatile internationale care amenintau Anglia, Generalul Lord Robert Baden-Powell a socotit ca se impunea pentru viitorul tarei sale sa se inceapa fara intarziere pregatirea viguroasa a tinerelor generatii bine inarmate pentru lupta vietei, cu o puternica indrumare sufleteasca si patrunsi de devotament pana la sacrificiu pentru tara lor.
Plecand de la aceasta ingrijorare, Generalul Lord Robert Baden-Powell a dat fiinta cercetasiei in anul 1907, organizand-o in toate amanuntele ei pe baza de principii care constituie pentru tineret cel mai puternic mijloc de desavarsire morala.

Ce este Cercetasia?

Cercetasia se reazema pe urmatoarele trei observatiuni practice:
1. Cea mai mare parte a tineretului se simte atrasa de povestirile asupra vietei exploratorilor. Astfel se explica aventurile lui Robinson precum si toate povestirile lui Jules Verne, Nansen etc.
2. Sporturile si viata in aer liber au placut in totdeauna tineretului.
3. Iara din punct de vedere sufletesc, se obtine dela tineret foarte mult daca se face apel la respectarea cuvantului dat.
Denumirea cercetas vine de la cuvantul englezesc “Scout” care inseamna: Cercetas, om de frontiera, bun observator, om incercat, suflet curagios.
Cercetasia a nascut din imperecherea inteleapta a ideilor rascolite de notiunile acestui cuvant.
Cercetasia da prilej tineretului ca investmantati intr’o uniforma practica sa poata trai oricand vor voi si chiar in imprejurimile celor mai moderne orase o viata in aer liber, plina de sanatate si de vigoare. Ei invata sa cunoasca in mod practic plantele, arborii, animalele, sa stie sa alerge, sa innoate, sa construiasca o pluta, bordee sau adaposturi improvizate, sa gaseasca sau sa urmeze un drum, sa se orienteze ziua si noaptea, sa gateasca mancare in aer liber, sa se instaleze in bivuac, sa ingrijeasca de raniti si sa stinga incendii. Pe langa acestea, cercetasul trebuie sa ia orice hotarare in spiritul si pe baza regulilor de onoare care sunt formulate intr’un scurt legamant si in “Legea cercetasului” de asemenea foarte scurta, dar care il vor ajuta sa-si randuisca o purtare demna si folositoare.
In concluzie, cercetasia ofera tineretului:
1. O viata plina de sanatate morala si fizica.
2. Incredere in propriile puteri si mijloace pentru a se descurca singur din orice greutate, sprijinindu-se pe cunostiintele practice si cu experienta traita.
3. Deprinderea de a fi folositor semenilor sai in toate imprejurarile grele.
Miscarea inceputa de Generalul Lord Robert Baden-Powell pe aceste baze a avut un succes ne mai pomenit. In patru ani s’au grupat in Anglia aproape 500.000 de cercetasi, baieti tineri intre 11 si 18 ani, care prin vigoarea lor, prin disciplina admisa de bunavoie si prin frumoasa lor tinuta au cucerit simpatia generala pana intr’atata incat la 4 iulie 1911 regele George V, dorind sa le arate cat ii pretuieste de mult a trecut in revista – la Windsor – 30.000 cercetasi veniti din toate colturile imperiului.

Cercetasia se potriveste numai temperamentului saxon?

Dintr’un inceput trebue sa intelegem ca valoarea educativa a cercetasiei nu este de loc limitata numai in Anglia.
Indrumarea tineretului pe baza ideilor Generalului Lord Robert Baden-Powell are intr’adevar ratiunea de a se face in toate tarile din lume.
Si acest lucru a fost de altfel inteles pretutindeni, caci cercetasia se raspandi cu iuteala pe tot globul si de sigur ca tot tarile de origine anglo-saxona adoptasera cele dintai aceasta formula.
Si astfel America numara azi peste un milion de cercetasi si cercetase, iara tari ca Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Germania si Elvetia, fara sa mai vorbim de Anglia, numara singure cateva sute de mii.
Contar criticilor exprimate de diferiti publicisti, care vroiau sa vada in cercetasie un fel de secta, cu caracter protestant si biblic, opera Lordului Robert Baden-Powell promova si cuprinse – prin ideile sale care se puteau aplica perfect tuturor, chiar tarilor care nu aveau cea mai mica oranduire sau spirit anglo-saxon.
Natiunile latine il adoptara: Franta, Belgia, Italia, Spania, Chile, Argentina. Si de asemenea si slavii – in Rusia tarista miscarea lua o extensiune considerabila, fapt care facu pe Lordul Baden-Powell sa o viziteze. De asemenea, ea se raspandi si in Bulgaria, Serbia, Polonia, si Cehoslovacia, trecu in Grecia, ca sa cuprinda apoi si toate tarile asiatice ca Japonia, China, Iracu si chiar Turcia sultanilor.

Astazi, dupa datele comunicate de Biroul International al Federatiei Cercetasesti din Londra, sunt in jur de trei milioane de cercetasi, constituiti in 46 de Asociatii, care se conduc dupa aceleasi principii si Lege Cercetasesca.
In adevar, daca in cercetasie defiintam ceiace in ochii unui observator nepriceput apara ce ceva copilaresc, adica:
Legamantul, semnul specialitatilor, uniforma, distinctiile onorifice; daca suprimam jocurile in aer liber, rapim admirarea frumusetilor naturei prin excluderea taberilor si a traiului sub corturi, pregatirea hranei cu bucatarii improvizate; in sfarsit, daca nu se da toata atentiunea dezvoltarii spiritului de observatie, atunci am luat cercetasiei cele mai de capatenie din mijloacele sale de inraurire asupra tineretului. Ori tocmai acestea au rostul lor special si trebuitor.
Marea Legiune a Cercetasilor Romaniei, prin telul pe care il urmareste, nu poate stanjeni cu nimica dezvoltarea societatilor de gimnastica, sport sau de alta natura si care s’ar gasi in plin progres.
Din potriva, aceste societati vor avea tot interesul sa vada cum se ridica din mijlocul lor suflete alese, calauzite de principiile cercetasiei.

Aceia din membrii societatii cari vor intelege ca cercetasia ofera pentru dansii cel mai bun prilej spre desavarsirea morala, din convingere pur personala, o vor imbratisa cu toata inima, fara ca prin aceasta sa paraseasca organizatiunea sau societatea din care fac ei parte.
Este trebuitor sa se stie in chip categoric ca cercetasii nu fac nici-un fel de politica. Noi primim pe orice tanar , ori care ar fi ideile sale si de orice religie, din clipa in care a admis sa faca Legamantul si sa se conforme Legei Cercetasului.
Marea Legiune a Cercetasilor in Romania a fost infiintata cu scopul bine determinat de a inlesni opera de unificare nationala.
In fine, trebue sa se inteleaga ca nu este vorba de reinfiintarea Micilor Dorobanti.
Fara indoiala ca indrumarea sufleteasca si practica ce se da cercetasilor va inrauri foarte mult pentru a se obtine soldati desavarsiti, totusi organizatia noastra urmareste un scop cu mult mai general si anume: acela de a inlesni tineretului posibilitatea sa ajunga a fi buni cetateni, actionand cu vigoare, in mod cinstit si cu hotarare, in toate imprejurarile vietei.

articol publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

vezi si:
Istoricul Cercetasiei (II)