Despre activitatile cercetasilor

Aparuta in anul 1913 din actiunea simultana a trei factori
1. comunicarea profesorului Gh. Murgoci intr-o sedinta a Asociatiei Sportive
2. infiintarea primelor patrule de cercetasi pe langa Liceul Lazar din Bucuresti (fratii Dimancescu, fratii Berindei, Taranu, Mortun, Nistor, Babes, Bogdan si altii)
3. promovarea sistemul de educatie scoutist prin publicatiile domnului Giurgea,
cercetasia din Romania reuseste sa capteze entuziasmul col. Berindei (care preia conducerea la nivel de structuri), a lui Vladimir Ghidionescu si a ofiterilor Manolescu, Uica, Samboteanu, Panaitescu si Manicatide. Acestia, impreuna cu dl. Giurgea si prof. Murgoci pun bazele primului comitet, for de conducere ce va pune miscarea sub tutela Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice.

In vara anului 1914 miscarea cercetaseasca obtine sprijinul regelui Carol si al viitorului rege Ferdinand. Principii Carol si Nicolae vor activa ca tineri cercetasi.
Miscarea devine nationala si in aprilie 1915 se publica un Regulament de administratie si un Regulament al cercetasilor. Acestea urmareau sa “potriveasca regulile si intocmirile cercetasesti cu faptele ce se petrec in diferitele parti ale tarii”.
La 8 Aprilie 1915 asociatia “Cercetasii Romaniei” a fost recunoscuta ca persoana morala si juridica de catre Corpurile Legiuitoare, scopul asociatiei fiind de a asigura "educatia fizica si morala a tineretului".

Primele forme de manifestare prin care structurilor create (patrule, centurii, cohorte, legiuni) si-au desfasurat activitatile au fost:
-intalniri/adunari la sediul organizatiei (scoala sau liceu) constand in ore de pregatire teoretica sau fizica (jocuri)
-participari la evenimente publice (conferinte, parade sau intreceri sportive).
Activitatea in teren a cercetasilor presupunea excursii si tabere organizate de catre comandanti.
Depunerile de juramant aveau caracter festiv si se desfasurau adesea in prezenta A.S.R. principii Carol si Nicolae.

Asociatia hotareste ca in fiecare an sa se tina un congres al comandantilor.
In martie 1915 s-a desfasurat la Bucuresti primul Congres. Al doilea Congres se desfasoara in 1916, tot la Bucuresti. Cu acest prilej s-a organizat si un mare bivuac cercetasesc la Sosea (Stadionul Kiseleff).

Intre anii 1916-1918 miscarea cercetaseasca sustine efortul de razboi al Romaniei prin misiuni auxiliare, ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc.

Imediat dupa razboi (1919-1923), pe fondul unei lipse de cadre de conducere, se refac structurile organizatiilor cercetasesti. Intre anii 1924 si 1928 miscarea stagneaza.

La 1 august 1928 cercetasia este trecuta ca directie la Oficiul National pentru Educatie Fizica (ONEF). In anul 1929 principele Nicolae devine comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor Romaniei si organizatia cunoaste un nou avant.

Intre 23-26 aprilie 1930, pentru a comemora 15 ani de la infiintarea Asociatiei Cercetasii Romaniei si de la primul Congres se organizeaza la Bucuresti un Congres al Comandantilor si un bivuac cercetasesc.
Urmare a participarii Romaniei cu o delegatie la jamboreea internationala de la Birkenhead/Marea Britanie – 1929 (un foarte mare succes de participare: 50,000), in anul 1930 se hotareste introducerea unor jamboree nationale.
Acestea vor fi tinute din 2 in 2 ani: Piatra Neamt (1930), Sibiu (1932), Mamaia (1934), Brasov (1936).

Romania va participa la Jamboree internationale si la alte evenimente cercetasesti tinute peste hotare.

Incepand cu 1934 se infiinteaza "Oficiul de Educatie a Tineretului Roman" (OETR). Tinerii de ambele sexe intre 7 si 18 ani faceau parte din "Straja Tarii", compusa din Marile Legiuni ale Cercetasilor si Cercetaselor, Marile Falange ale Strajerilor si Strajerelor, precum si din orice organizatie recunoscuta de OETR.
La 24 ianuarie 1937 se desfiinteaza OETR-ul, prin reorganizarea "Strajii Tarii" ca singura organizatie de stat pentru indrumarea si conducerea tineretului in ceea ce priveste educatia fizica, moral-religioasa, sociala si nationala. Implicit este defiintata si Cercetasia.
Noua organizatie il avea in frunte pe Marele Strajer (regele Carol al II-lea), iar ca si comandant suprem pe colonelul Teofil Sidorovici.

Alin Dimancescu


surse:
1. Activitatea cercetasilor Romaniei dupa inceperea rasboiului, Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916
2-Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.11
3 - Congresul general al Cercetasilor, Cercetasul nr.3 - mai 1930, pag.1
4 - Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.1
5 - prof. dr. Nicu Alexe şi colectiv, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144

ilustratie: Cercetasul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

lista postari (144)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (13)