Sinaia, 1-30 VII 1929
"Se spune despre tabere ca ele ar fi laboratorul de lucru cel mai bun prin care s’ar putea intregi educatia tineretului, intrucat pe un timp mai indelungat (1-2 luni) cercetasii traesc laolalta in mijlocul naturii, avand ocazia ca din greutatile vietii zilnice sa poata trage invatamintele cele mai bune, care ii vor conduce apoi in viata.
De la inceputurile cercetasiei la noi, taberele au jucat un rol important in activitatea cercetaseasca, ele insemnand incununarea muncii de puse in intervalul unui an. Cercetasii au tinut tabere atat la munte cat si la mare. Totdeauna insa cele de la munte au oferit cercetasului locul cel mai prielnic dezvoltarii acestor insusiri prin varietatea terenului si posibilitatea organizarei de excursii instructive etc. [...]
Taberele cercetasesti sunt caracterizate prin voie buna si spiritul de prietenie si ajutor al aproapelui care domneste in viata de toate zilele din tabara.
Cercetasii isi construesc singuri adapostul, isi prepara mancarea, aprind focul si isi intocmesc mijloacele de trai cele mai convenabile prin tot felul de lucrari facute de mana lor.
Trebuie iarasi adaugat ca un cercetas care a trait intr’o astfel de tabara nu poate uita niciodata: spalatul cu apa rece dimineata, exercitiile de inviorare, diferitele jocuri si sporturi cu mingea, baia zilnica, innotul, canotajul, sezatorile de seara in jurul unui foc etc."
fragmente din cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930
foto: colectia Dimancescu
citeste si:
"Se spune despre tabere ca ele ar fi laboratorul de lucru cel mai bun prin care s’ar putea intregi educatia tineretului, intrucat pe un timp mai indelungat (1-2 luni) cercetasii traesc laolalta in mijlocul naturii, avand ocazia ca din greutatile vietii zilnice sa poata trage invatamintele cele mai bune, care ii vor conduce apoi in viata.
De la inceputurile cercetasiei la noi, taberele au jucat un rol important in activitatea cercetaseasca, ele insemnand incununarea muncii de puse in intervalul unui an. Cercetasii au tinut tabere atat la munte cat si la mare. Totdeauna insa cele de la munte au oferit cercetasului locul cel mai prielnic dezvoltarii acestor insusiri prin varietatea terenului si posibilitatea organizarei de excursii instructive etc. [...]
Taberele cercetasesti sunt caracterizate prin voie buna si spiritul de prietenie si ajutor al aproapelui care domneste in viata de toate zilele din tabara.
Cercetasii isi construesc singuri adapostul, isi prepara mancarea, aprind focul si isi intocmesc mijloacele de trai cele mai convenabile prin tot felul de lucrari facute de mana lor.
Trebuie iarasi adaugat ca un cercetas care a trait intr’o astfel de tabara nu poate uita niciodata: spalatul cu apa rece dimineata, exercitiile de inviorare, diferitele jocuri si sporturi cu mingea, baia zilnica, innotul, canotajul, sezatorile de seara in jurul unui foc etc."
fragmente din cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930
foto: colectia Dimancescu
citeste si:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu