În introducerea acestui articol se cuvine să definim termenul de
jamboree: o adunare mare de cercetași care se desfășoară la nivel național sau
internațional.
Jamboreea reprezintă punctul culminant din activitatea unui cercetaș și anume momentul în care acesta poate pune în aplicare, împreună cu patrula sa, ceea ce a învățat în ultima perioadă la activitățile curente și în tabarele premergătoare. Jamboreea oferă însă și perspectiva de a întâlni cercetași din alte grupuri din țara de origine sau din alte țări. Cercetașii sunt uniți de aceleași principii și Lege, se recunosc între ei prin însemne (floarea de crin), salut și uniformă.
Jamboreea reprezintă punctul culminant din activitatea unui cercetaș și anume momentul în care acesta poate pune în aplicare, împreună cu patrula sa, ceea ce a învățat în ultima perioadă la activitățile curente și în tabarele premergătoare. Jamboreea oferă însă și perspectiva de a întâlni cercetași din alte grupuri din țara de origine sau din alte țări. Cercetașii sunt uniți de aceleași principii și Lege, se recunosc între ei prin însemne (floarea de crin), salut și uniformă.
Prima Jamboree s-a ținut în anul 1920, în Marea Britanie, la centrul
expozițional Olympia din Londra. Au participat 8,000 de cercetași din 34 de
țări. Următoarele ediții s-au ținut în Ermuleden, Danemarca, 1924 și
Birkenhead, Marea Britanie, 1929 - un foarte mare succes de participare:
50,000 de cercetași.
În anul următor, la congresul general al cercetașilor (Arenele Romane, București, 23-27 Aprilie 1930), lt. col. Ulisse Sâmboteanu – directorul cercetășiei și comandantul delagației noastre la Jamboreea din Marea Britanie - prezenta un raport detaliat despre jamboree. Congresul prefațează hotarârea Principelui Nicolae - comandantul Marii Legiuni a ceretașilor noștri - de a se organiza jamboree naționale din 2 in 2 ani. Prima ediție se organizeaza la Piatra Neamț (1930), urmează Sibiu (1932), Mamaia (1934) și Brașov (1936).
In 1936 organizațiile Cercetașii României și Cercetașele României sunt reunite
în Cercetășia României. După ce din anul 1934 Cercetășia fusese inclusă în
Oficiul de Educație a Tineretului Român (OETR), jamboreea de la Brașov precede
cu numai câteva luni reorganizarea Străjii Țării (ianuarie 1937) si
desființarea OETR, implicit și a Cercetășiei. Anul 1936 este vârful coabitării
Străjeriei cu Cercetășia. Noțiunea de străjer începe să fie folosită din ce în
ce mai des, anunțând schimbările iminente.
Jamboreea s-a desfășurat între 9 și 27 august 1936 la Brașov, în Poiană. La
buna desfășurare a evenimentului (5.000 de participanți) au contribuit
autoritățile locale (primăria și prefectura) și cercetașii brașoveni (Legiunea
Brașov și comandanții de legiune și cohorta, dr. Sterie Stinghe și Stefan
Furnica). (1)
Trebuie menționat că pentru buna desfășurare a jamboreei, ”drumul prin Scheiul
Brașovului până afară din oraș, a fost frumos lărgit și pavat, iar pe o
porțiune au fost amenajate două drumuri paralele, pentru ca circulația
vehiculelor să se poată face în sens unic. Partea grea a fost însă îndulcirea
pantei care urcă până la poiană. Drumul vechi a fost lărgit și pietruit, iar
pe alocuri a fost părăsit pentru a se evita urcușurile prea înclinate,
deschizându-se serpentine noi. S-a deschis astfel drum prin stâncă,
întrebuințându-se pentru aceasta multe kilograme de dinamită. Astăzi șoseaua
este aproape terminată și este accesibilă oricărui vehicul.”
In Poiană ”se amenajează chioșcuri, cabane și pavilioane. De asemeni, se
construesc o băcănie pentru aprovizionarea cercetașilor și turiștilor, un
spital de urgență, cabine telefonice.” (2)
“A 4-a Jamboree națională a cercetașilor s-a deschis la Poiana Brașov
ieri la orele 3 și jumătate d.a. Priveliștea pitorească precum și întregul
ansamblu al taberelor, din timp și cu multă grije instalate, au impresionat
plăcut pe toți cei prezenți. M. S. Regele a onorat prin prezența Sa
deschiderea Jamboreei. Au mai luat parte membrii guvernului în frunte cu d.
Gh. Tătărescu, miniștrii Poloniei și Ungariei, înalții comandanți ai
legiunilor cercetășești și ai oficiilor de educație fizică a tineretului,
precum și numeroase personalități din lumea noastră didactică și sportivă. M.
S. Regele Carol II a rostit cuvântarea de deschidere a jamboreei, subliniind
rolul educativ al cercetășiei, care, pe lângă acțiunea învățământului nostru,
asigură ceea ce se numește educația integrală. A patra Jamboree
națională fiind declarată deschisă, s-a trecut apoi la vizitarea taberei,
modul de prezentare atrăgând admirația tuturor.” (3)
foto: Suveranul sosind la deschiderea jamboreei; coperta Ilustrațiunea Română, 18 aug 1936
Din cuvântarea regelui: “Cercetăşia şi Străjeria au de scop de a fi
ajutătoarele şcoalei, întru aceia că ceiace tinerii au învăţat pe băncile
şcoalei vor trebui să ştie să le aplice în viaţa de toate zilele, căci un
învăţământ searbăd, care nu-şi are utilitatea lui, este totalmente
nefolositor. […]
Noi am numit educaţiunea pe care o facem aci o educaţiune integrală, fiindcă
ea este o educaţiune fizică, o educaţiune a sufletului şi o educaţiune
naţională şi totodată o aplicaţiune a învăţămintelor dobândite în şcoală - fiindcă trebue să pricepem precum a spus atât de bine şi de preşedinte al
Asociaţiei profesorilor secundari aci, că învăţământul fără suflet şi fără
aplicaţii rămâne gol. Ştiu că voi putea găsi în sufletul profesorimii noastre
atâtea elemente câte ne trebue ca să ajute şi să ridice această nouă mişcare a
sufletului poporului românesc.” (4)
Despre atmosfera din tabără: ”Serviciul sanitar este admirabil organizat, cu
concursul medicilor municipiului, al Cinicii Roşii şi al medicilor cercetaşi.
D. dr. Tarquinus Prişcu, primarul municipiului, se interesează de aproape de
nevoile cercetaşilor pentru a nu lăsa nimic de dorit. S-au fixat noi preţuri
convenabile, piaţa jamboreei fiind bine aprovizionată. D. profesor Sterie
Stinghe, comandantul cohortei Virgil Oniţiu, Braşov, depune toate sforţările
pentru ca cercetaşii să nu ducă lipsă de nimic.
Cercetaşii petrec în corturi, în voe bună, lucrând pe afară numai patrulele de
serviciu.
Când ploaia stă, cercetaşii lucrează Ia instalări de radio, telegrafie fără
fir şi aparare pasivă.
Seara, se fac şezători în cortul mare, special amenajat, sau la microfonul
instalat în localul comandantului, la program contribuind şi legiunile de
cercetaşi străine.
Fanfara cercetaşilor polonezi a învăţat marşul cercetaşilor români, pe care îl
cântă cu multă mândrie, la microfon.
Cum la jamboree au particip pat şi cercetaşi sub 10 ani, aceştia părăsesc
tabăra nemaiputând suporta timpul nefavorabil.
Serviciul de propagandă, condus de d-nii prof. Botezatu, prof. Goia, prof.
Manoliu, prof. Lescav etc. se strădueşte ca şezătorile să fie cât mai reuşite,
pentru că viaţa în jamboree să nu aibă nici-o înrâurire în a strica buna
dispoziţie a cercetaşilor.
D. colonel Sâmboteanu, secondat de toti organizatorii jamboreei, este veşnic
în mijlocul cercetaşilor şi viaţa se strecoară pe nesimţite în cântece şi
veselie.” (5)
foto: aspect general asupra Jamboreei, la lucru, în tabără, Ilustratiunea
Română, 26 august 1936
Pe durata jamboreei, timp de 2 zile s-a desfășurat Congresul comandanţilor de
cercetaşi. “Domnul colonel Sâmboteanu deschide şedinţa cu o dare de seamă
asupra activităţii şi problemelor cercetăşeşti la ordinea zilei. Regelui.
[...] Arată instituţiile cu care colaborează cercetășia şi anume: şcoala, O.
E. T. R., armata, biserica şi familia. Vorbeşte despre încadrarea cercetăşiei
conform legii O.E.T.R. şi despre contopirea organizaţiei cercetaşelor cu a
cercetașilor, evidenţiind foloasele acestor evenimente. Azi. Cercetăşia
numără 548 unităţi cu 2.500 comandanţi şi 57.000 cercetaşi.” (6)
Referitor la coabitarea Cercetășiei cu Straja Țării, de notat raportul prezentat de către dl col. Nadolu Toma: ”Legătura între cercetăşie şi străjerie, privită din punct de vedere al organizării comandamentelor şi dacă comandanţii de cercetaşi pot fi şi comandanţi de străjeri“. (7)
Au fost realizate însemne de eveniment, compuse din ecuson și insignă de baston.
foto: ecuson și insignă de baston, colecția Dimăncescu
Cu ocazia jamboreei de la Brașov s-a tipărit o emisiune filatelică compusă
dintr-o serie de 3 timbre. De notat ca România interbelică este considerată ca
fiind țara cu cea mai buna reprezentare filatelică pe tematica cercetășească.
(8)
foto: seria de mărci poștale dedicata jamboreei, având ștampila de eveniment a oficiului poștal din Poiana Brașov, colecția Dimăncescu
foto: seria de mărci poștale dedicata jamboreei, având ștampila de eveniment a oficiului poștal din Poiana Brașov, colecția Dimăncescu
Alin Dimăncescu
Surse:
1, 8 - Cercetasia Romaniei / cercetasia.ro
2. Ion Vornic, Primăria orașului Brașov și cea de a 4-a jamboree, Gazeta
Sporturilor, 3 august 1936
3. Ieri s-a deschis la Poiana Brașov, în prezența Suveranului și a guvernului,
a lV-a jamboree națională”, Capitala, 11 august 1936
4. Dimineața, 12 august 1936
5. In tabăra jamboreei naţionale dela Poiana Braşovului, Universul, 14 august
1936.
6. Deschiderea Școalei de comandanți, Universul, 10 august 1936
7. Dimineaţa, 9 august 1936
Selecțiile din presa vremii s-au realizat folosind serviciile Arcanum /
arcanum.com
Notă: articolul a apărut în revista Între Chetri - Foaie de Suflet din Șcheii Brașovului, nr. 139 - 140, 2026