Participarea Asociatiei “Cercetasii Romaniei” (1914-1936) la primul razboi mondial se subscrie efortului pe care intreaga natiune l-a facut pentru realizarea Statului National Unitar Roman.
Dupa aparitia cercetasiei in Romania (vara si toamna anului 1913), dezvoltarea organizatiei la scara nationala prin formarea asociatiei (1914) si recunoasterea ei de catre legislativ (aprilie 1915) stau sub auspiciile declansarii primului razboi mondial in anul 1914.
Intr-o Romanie inca in neutralitate, Cercetasia are sansa unui consens vizionar (Casa Regala, armata, intelectualitate, clasa politica) asupra rolului pe care il poate juca intr-un context de razboi.
Pe parcursul anilor 1914-1916 apar si marturii despre contributia cercetasilor din Anglia sau Franta la activitati auxiliare, desfasurate in spatele frontului.
Ca atare, organizatia primeste sprijinul tuturor structurilor statului si dezvoltarea ei cunoaste un ritm accelerat.
Intrarea Romaniei in razboi (14 / 27 august 1916) alaturi de Antanta a fost sustinuta de declaratia regelui Ferdinand I catre romani, dar si de catre un mesaj al Principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea), comandantul Marii Legiuni, catre cercetasi, pentru a-si sluji Patria si Regele.
Prin Ordinul pe Marea Legiune nr. 31 din 15 / 28 august 1916, principele Carol deleaga conducerea catre comandantii prof. Gh.D. Mugur si prof. Gh. Murgoci.
Urmeaza mobilizarea cercetasilor, operatiune prin care fiecare cohorta isi aloca efectivele catre urmatoarele zone/specialitati, pregatite din timp: politie, curieri, telefonisti, telegrafisti, sanitari, transmitatori de ordine, usieri, informatori, inlocuitori functionari, paznici, ajutoare la munca campului, ajutoare in ateliere.
Se infiinteaza o noua distinctie, “Virtutea cercetaseasca de rasboiu”.
[descrierea insemnului Virtutea cercetaseasca de rasboi (VCR)
si o insigna Virtutea Cercetaseasca din perioada interbelica]
Ecaterina Teodoroiu este supranumita Eroina de la Jiu pe cand este cercetasa sanitara si participa la Batalia de la Podul Jiului (octombrie 1916). Ulterior se inroleaza in armata romana.
Evolutia evenimentelor militare determina retragerea armatei, guvernului si a regelui in Moldova.
Epopeea cercetasilor in aceasta faza a razboiului este surprinsa extraordinar de realist in cartea “Eroi la 16 ani” a profesorului Alexandru Daia, cercetas la varsta din titlu, viitor comandant al Cohortei III Bucuresti in perioada interbelica si liderul cercetasilor seniori care au reinfiintat cercetasia in martie 1990.
[cercetasi in timpul campaniei din Moldova, sursa foto: Eroi la 16 Ani]
Prin efortul lor sustinut, cercetasii au reusit ca sa elibereze un surplus de combatanti pentru prima linie si au contribuit la mentinerea unor activitati vitale in spatele frontului.
Ca o recunoastere a acestui rol, in anul 1928 ia fiinta “Asociatia cercetasii din rasboiul 1916-1919”.
[insemnul "Cercetasii din rasboiul 1916-1919"]
Tot in perioada interbelica se ridica la Tecuci o statuie in memoria participarii cercetasilor in primul razboi mondial. Distrusa dupa al doilea razboi mondial, statuia este reconstituita dupa 1990, cu spriijinul cercetasilor.
Faptele fostilor veterani cercetasi au fost rememorate la evenimentele cercetasesti din anii '90.
[inregistrare audio prin amabilitatea domnului Nicu Anusca, senior cercetas, membru de onoare ACT-RO]
Cu trecerea anilor vechii cercetasi au inceput sa ne paraseasca, unul cate unul. Mai intai veteranii / eroii cercetasi din primul razboi mondial. I-au urmat seniorii cercetasiei interbelice.
Este de datoria noastra sa ne aducem aminte de prima generatie de cercetasi si de sacrificiile lor, cu doar un an inainte de a sarbatori 100 de ani de la aparitia cercetasiei in Romania.
Alin Dimancescu
citeste si
foto decoratii: Iulian Lipovanu, ordersandmedals.ro, Richard Balko, okazii.ro
foto Ecaterina Teodoroiu: Daniel Siegfriedsohn
carte de membru Cercetasii din Rasboiul 1916-1919, reviste Cercetasul 1916, dedicatie Alexandru Daia, pagina jurnal: colectia Dimancescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu