Tabara cercetaseasca (II)

Pregatirea unei Tabere

1. Epoca de esirea cercetasilor in tabara trebue considerata anume pentru o anumita localitate; aci nu se poate lua o dispozitie generala, caci clima variaza de la loc la loc si cand e frumos intr’o regine a tarei, tocmai atunci se paote sa avem o perioada de ploi in o alta regiune. In genere, tinand cont de climatul Romaniei si de faptul ca cei mai multi cercetasi sunt elevi de scoala, epoca cea mai priincioasa de tabara e intre 15 Iulie si 1 Septembrie. Atunci campul este pe jumatate liber, caci bucatele in afara de porumb s’au strans; vanatoarea nu este inca complect libera, iar manevrele militare n’au inceput.
N’ar fi practic sa stingherim pe tarani la munca campului sau sa interferam cu exercitiile militare. Cat priveste pe vanatori (cari in alte tari invinuesc pe cercetasi ca le sperie vanatul) putin ne intereseaza; sanatatea cercetasilor ne e mai scumpa decat succesul sportului lor. Si apoi Porunca XI din legea cercetasului!

2. Durata taberei va depinde de bugetul trupei si de invoirea parintilor. Este de dorit ca cercetasii sa ia parte la tabara in numar cat mai mare, dar trebue sa cerem totdeauna consimtamantul parintilor. Mai ales la noi, in aceasta privinta instructorii vor trebui sa dea dovada de multa pricepere si putere de convingere.
Pentru ca totul sa mearga bine si pentru ca sa nu se piarda toata vremea cu lucrari de instalare, ar fi de dorit ca o tabara sa tie cel putin 10 zile (ca sa fie si o Duminica in timpul de tabara). Pentru mai multa eficacitate se recomanda doua saptamani.

3. Tabara nu va fi la o departare mai mare de 4-5 km (o ora de umblat) de un centru locuit; nu in varful muntilor si nici in mijlocul baltilor sau al campului. Aceasta pentru ca: 1) familiile sa poata veni usor sa-si vada copii; 2) pentru a se putea lesne trimite acasa sau la un spital cercetasii indispusi sau bolnavi; 3) pentru ca distanta pe care se va transporta materialul mai greu sa fie mai scurta; 4) pentru a se putea ridica tabara si instala cercetasii in case, in caz de vreme foarte urata, pe timp indelungat; 5) pentru a se putea usor aproviziona cu cele ce le trebe zilnic.
Pitorescul si orizontul deschis nu trebue uitat si pierdut din vedere, precum si un loc mai larg pentru exercitii.

4. Dupa ce va fi stabilit timpul si regiunea sefii de trupa vor face cu mult inainte diferite explorari minutioase pentru gasirea terenului celui mai potrivit. Vom alege pe un loc mai asezat sau putin inclinat, pe terenuri permeabile (pe cat posibil nisipoase) pentruca aceste sunt cele mai sanatoase caci apa carand de la suprafata miasmele nesanatoase si traversand cu usurinta straturile solului le duce mai la fund. Apoi in timp de ploae nu stagneaza mult apa si nu se face noroi mare. Vom fugi deci de soluri mai putin permeabile (argiloase), chiar daca la suprafata ele ne-ar ispiti printr’o verdeata ademenitoare. La cea mai mica ploaie, totul se va transforma in baltoace de noroi.

5. Se va cauta si vecinatatea unei ape curgatoare; dar tabara nu se va face chiar la marginea unei garle sau unei balti, pentru ca tabara sa nu fie invaluita in aburi ce se ridica noaptea pe suprafata apei. Se va tabari deci mai pe coasta, camla 100 de m departare de rau sau elesteu.

6. Conditia cea mai importanta insa o va forma prezenta unei ape bune de baut in apropiere, fie din isvoare ori fantani, toate cercetate in prealabil asupra calitatii si a curateniei. In carti militare tiparite acum se da indicatiunile simple asupra modului de a recunoaste o apa buna de baut si asupra filtrarii ei in mod sumar. Acestea nu ne vor impiedica insa de a ne informa de la autoritatile unei localitati (primar, institutor etc.) pentru a ne informa ca apa ce ne intereseaza ofera toate garantiile. De exista vreo banuiala, vom trimete o proba de apa spre analizare unui laborator de chimie sau bacteriologie, unde aceste analize se fac pe gratis. Cand va fi vreo banuiala si totusi nevoie de intrebuintat, apa de baut se va firbe un sfert de ora si se va lasa sa se raceasca.

7. Seful de trupa va alege un loc oarecum umbrit, caci o tabara fara picatura de umbra n’ar avea nici un farmec si va fi chiar tare neplacuta. Se vor evita insa arbori prea stufosi, care sa nu lase sa treaca o adiere de vant si o raza desoare si sub care cresc palcuri de ciuperci. Ciupercile sunt cea mai buna dovada ca solul este umed si deci nesanatos. In tabara cautam sanatate si soare care nu numai ca e datator de viata naturei, dar este distrugatorul microbilor si medicamentul universal contra tuturor bolilor. Realizati insa ca intotdeauna soarele in tabara sa fie si cu umbra.

8. Dar inainte de a stabili tabara este nevoie de autorizarea proprietarului locului sau a comunei. Aceste demersuri vor privi pe seful taberei. Ele se vor face pe cat posibil inainte si in scris.
La instalare vor atrage atentia cercetasilor la art. X “respecta avutul altuia” si ca nu le este permis de a taia craci si frunzis din toate partile, caci s’ar expune la plangeri si nemultumiri si ar devasta repede padurile din imprejurimi, gresind si asupra articolului XI din lege. Sefii de trupe vor lua prealabil intelegere despre portiunile de padure unde taierea crengilor, strangerea lemnelor uscate etc. este permisa.

9. Domnii instructori sa-si intipareasca bine in minte ca trebuie sa vegheze in tot timpul instalarii si al sederii afara in camp la indeplinirea celor mai riguroase masuri sanitare si de higiena. Fiecare tabara va avea o ladita cu farmacie si pansamente pentru primele ajutoare. Ar fi de dorit ca orice trupa mai numeroasa sa fie insotita de un doctor sau student in medicina. In orice caza sefii de trupa se vor aranja astfel ca sa aiba la dispozitie intr’un caz urgent un medic din apropiere. Un examen medical trebue facut impreuna cu cantarirea cercetasilor; dupa statul in tabara, ei se vor cantari iarasi.
Se va trimite acasa un cercetas care ar da semne de oboseala prea mare sau de o indispozitie serioasa. Pentru aceasta se va trece zi cu zi in revizie toti cercetasii, imediat dupa sculare.

10. Veselia si voia buna sa domneasca in tabara; nu exista morocanosi sau pretentiosi in tabara.
Cu cat cercetasii vor fi mai numerosi, mai darnici si mai saritori la lucru, cu atat mai multa veselie va domni printre ei si cu atat vor trai mai bine, deoarece munca si cheltuielile generale la care vor contribui toti vor fi astfel usurate. Sa se pue aceasta in vedere cercetasilor din vreme.

11. Intr’o tabara sub un instructor sa nu fie mai mult de 30 cercetasi. Daca sunt inscrisi pentru tabara ai multi cercetasi decat o grupa, se va alcatui o alta tabara in vecinatate, sub conducerea unui alt instructor.
Daca sunt mai multe tabere, atunci fara pierdere multa de timp, grupele dintr’o anumita regiune se vor putea intruni intr’un singur camp, unde se fac exercitii in comun, jocuri si concursuri cercetasesti.

12. Alcatuirea unei tabere se poate face numai pentru petrecerea in aer liber si la soare, sau pentru ca cercetasii sa faca si o anumita lucrare ca: cercetarea unei regiuni, unui sat, unui munte etc., din punct de vedere stiintific, economic sau social. E de dorit ca cercetasii sa vie cu colectii sau cu un lucru manual facut de ei in tabara, iar pe locul taberei sau in apropiere sa se faca un lucru de pomina cercetasilor.

vezi si:

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.4, Iunie 1930

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

lista postari (144)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (13)