Cercetasia romaneasca si-a reluat activitatea la data de 31 martie 1990, dupa o pauza de 53 de ani. Dupa ce s-au rezolvat aspectele administrative, din anul 1992 au demarat si activitatile cohortelor, denumite mai tarziu centre traditionale.
La propunerea vechilor cercetasi, dintre care ii amintesc in principal pe Alexandru Daia (foto),
Anton Constantinescu, Nicu Decuseara, Victor Dobre, Andrei Nadolu, Margareta Tutoveanu, Constantin Sapatino, Iulian Capatana, Boris Boronavschi, Iosefina Cheller, Constantin Banner, Virgil Pusca, Corneliu Şandru si Nicolae Octav Cernescu, primele structuri infiintate in Bucuresti au primit denumiri cu rezonanta cercetaseasca.
Asa au aparut cohortele (Victor) Panaitescu, (Ulisse) Samboteanu, General (Ioan) Dimancescu, Baden-Powell, Ecaterina Teodoroiu, Nissa Camarasescu. Alte cohorte din acei primi ani au fost Calugareni, Gheorghe Lazar, Hermann Oberth (la liceul German) si Aurel Vlaicu.
Cele de mai sus le cunosc ca participant la varf in reorganizarea miscarii cercetasesti de-a lungul anilor ‘90. In primii trei ani (1990-1993) am avut sansa sa ma aflu in colectivul de comandanti din preajma prof. Alexandru Daia (decedat in 1993), cel care in anii comunismului era considerat liderul fostilor cercetasi. In anii ’80 Alexandru Daia publicase cartea “Eroi la 16 ani”, legata de contributia cercetasilor la efortul primului razboi mondial. In perioada interbelica fusese comandantul Cohortei III Bucuresti, in timp ce colonelul Ioan Dimancescu era comandantul Cohortei I si al Legiunii Bucuresti. In aceeasi perioada Ulisse Samboteanu era Directorul Cercetasiei, iar Victor Panaitescu perfectiona un sistem de semnalizare care ii va purta numele. Nissa Camarasescu era din anul 1930 ajutoarea comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor Romaniei (Principesa Ileana a Romaniei).
Nicu Anusca
Comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu – Bucuresti
foto: cercetasia.ro, mai putin Ecaterina Teodoroiu (wikipedia)
La propunerea vechilor cercetasi, dintre care ii amintesc in principal pe Alexandru Daia (foto),
Anton Constantinescu, Nicu Decuseara, Victor Dobre, Andrei Nadolu, Margareta Tutoveanu, Constantin Sapatino, Iulian Capatana, Boris Boronavschi, Iosefina Cheller, Constantin Banner, Virgil Pusca, Corneliu Şandru si Nicolae Octav Cernescu, primele structuri infiintate in Bucuresti au primit denumiri cu rezonanta cercetaseasca.
Asa au aparut cohortele (Victor) Panaitescu, (Ulisse) Samboteanu, General (Ioan) Dimancescu, Baden-Powell, Ecaterina Teodoroiu, Nissa Camarasescu. Alte cohorte din acei primi ani au fost Calugareni, Gheorghe Lazar, Hermann Oberth (la liceul German) si Aurel Vlaicu.
Cele de mai sus le cunosc ca participant la varf in reorganizarea miscarii cercetasesti de-a lungul anilor ‘90. In primii trei ani (1990-1993) am avut sansa sa ma aflu in colectivul de comandanti din preajma prof. Alexandru Daia (decedat in 1993), cel care in anii comunismului era considerat liderul fostilor cercetasi. In anii ’80 Alexandru Daia publicase cartea “Eroi la 16 ani”, legata de contributia cercetasilor la efortul primului razboi mondial. In perioada interbelica fusese comandantul Cohortei III Bucuresti, in timp ce colonelul Ioan Dimancescu era comandantul Cohortei I si al Legiunii Bucuresti. In aceeasi perioada Ulisse Samboteanu era Directorul Cercetasiei, iar Victor Panaitescu perfectiona un sistem de semnalizare care ii va purta numele. Nissa Camarasescu era din anul 1930 ajutoarea comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor Romaniei (Principesa Ileana a Romaniei).
05 sep. 2011
Nicu Anusca
Comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu – Bucuresti
foto: cercetasia.ro, mai putin Ecaterina Teodoroiu (wikipedia)
citeste si:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu