Pe 18 octombrie 2014, a avut loc prima reconstituire istorico-militara a celebrei lupte de la Podul Jiului.
Evenimentul a fost organizat de catre Asociatia “Traditia Militara” (reprezentanta Romaniei in Uniunea Europeana a Asociatiilor Istorico-Militare). Au participat Asociatia Deutsches Freikorps, Asociatia Nationala a Colectionarilor de Arme (ANCA) si Asociatia Cercetasilor Traditionali (ACT-RO).
In memoria Ecaterinei Teodoroiu si a colegilor ei din Cohorta “Domnul Tudor”, cercetasii traditionali au participat la manifestari cu o patrula de la Unitatea “Fratii Dimancescu”, dar si cu prima patrula a nou infiintatului Grup de Initiativa “General Dragalina” din Targu Jiu (anunt facut la eveniment).
(mai multe informatii si foto de la eveniment: Lansarea Grupului de Initiativa "General Dragalina" la prima reconstituire istorica a luptei de la Podul Jiului)
La data de 14/27 octombrie 1916, trupe germane din Regimentul 12 Vanatori (Corpul Alpin Bavarez) au incercat sa intre in orasul Targu Jiu. Alarmati de cercetasa Ecaterina Teodoroiu, care a descoperit o patrula inamica in recunoastere, sergentii de strada (denumirea politistilor din acea vreme) impreuna cu populatia civila (rezervisti, femei si cercetasi) au organizat o rezistenta indarjita pana la sosirea armatei.
Este unul din cele mai dramatice episoade ale participarii noastre la primul razboi mondial, cand in mod exceptional, cercetasii au tras si cu arma.
(pe durata razboiului, cercetasii au participat la misiuni auxiliare, in spatele frontului, vezi Cercetasii Romaniei in Rasboiul cel Mare)
In documentele istorice apare mentionat ca la lupte au participat 4 cercetasi, printre ei si cea care isi va atrage renumele de Eroina de la Jiu.
La scurt timp, Ecaterina Teodoroiu se va inrola in armata ca voluntar. In martie 1917 va primi Virtutea Cercetaseasca de Razboi (varianta de aur) de la Regele Ferdinand. Aflata in spital la Iasi, Ecaterina Teodoroiu si-a notat despre acea zi urmatoarele:
“Fiind in serviciu la spital n-am stiut cind au plecat ai mei parinti. Am ramas pina in ultimul moment in bataia gloantelor. Fara sa stiu de o prietena de a mea daca a plecat sau nu, am plecat s-o vizitez si s-o intreb de parintii mei. Mergand in directia ce ducea la prietena mea, numai ce vad 4 (patru) soldati germani cum ca intraserä pe podul Jiului ca sa observe unde este trupa noastra romana. Vazandu-i, si cum hainele lor erau altfel decit ale ostasilor nostri, am inteles ca acestia sunt inamici si ca au intrat in Tg. Jiu si fara sa mai intarziez vreo clipa, am strigat: oameni, alergati si puneti mana pe arme si sa luptam, caci inamicul a venit.
Germanii s-au raspandit si au intrat si in gradina publica si vazindu-ma si auzind ca dau alarma, au inceput sa traga zeci de gloante dupã mine. Insa in zadar au tras - nu m-au lovit. Auzindu-ma lumea, au sarit gardurile niste militieni (rezervisti trecuti de varsta combatantilor - n. red.) si trei cercetasi camarazi de ai mei si cu iuteala au putut reusi sa-l alunge pe inamic indarat peste pod; Atunci cei de sus aratati si cu cativa militieni ce-au mai venit, s-au asezat pe marginea Jiului pe dig si trageau in germanii de peste Jiu, care vreau ca sa vina in Tg. Jiu. La aceasta victorie, adica la alungarea lor si la lupta de la dig n-am putut sa fac mai mult decit sa car gloante cu fusta la soldaţii militieni, gardişti şi cercetasi, ca sa tina piept inamicului. Tot aici am scapat viata la trei soldati care, fiind loviti şi ametiti, cazusera in apa Jiului; i-am scos si i-am dus la spital, de unde nu stiu unde i-a dus, la fel şi cu d-l. sub.lt. Popescu Ioan. S-a tinut piept asa pana la ora patru dupa 12 (14 octombrie a.c.) cind a sosit o companie din Reg. 59 inf. care dupa putina lupta la dig a trecut podul si prin apa si a batut cumplit pe inamic care venise foarte multi la pod si aveau si mitraliere. Atunci am vazut luati iar multi prizonieri si lucruri multe de la inamic.”
(pentru mai multe informatii vezi 120 de ani de la nasterea Ecaterinei Teodoroiu)
foto document: Ecaterina Teodoroiu in uniforma de cercetasa,
arhiva: Daniel Siegfriedsohn
Alin Dimancescu
