Pentru a intelege procesul reinfiintarii cercetasiei noastre (ca miscare) incepand cu anul 1990, va trebui sa avem o privire de ansamblu, luand in calcul doi factori determinanti:
1. acapararea puterii in decembrie 1989 de catre fosta nomenclatura comunista, grupata in Frontul Salvării Nationale, care a uzitat de toate mijloacele pentru a-si conserva influenta la nivelul intregii societati in anul 1990 (vezi mai jos) si in perioada care va urma
-contra-manifestatia din 29 ianuarie, soldata cu devastarea sediilor partidelor istorice (prima minerida)
-simulacrul infiintarii unui parlament de tranzitie (Consiliul Provizoriu de Uniune Natională – CPUN) in care locurile erau detinute 50% de FSN si 50% de reprezentantii partidelor nou infiintate (marea lor majoritate “sateliti” ai FSN-ului), astfel incat initiativele partidelor istorice (PNL, PNT-CD, PSD) au fost diluate
-manipularea si invrajbirea unor clase sociale si categorii etnice
-organizarea primelor alegeri “libere” (20 mai 1990) prin blocarea accesului opozitiei la mijloacele de informare, discreditarea adversarilor politici, fraude masive la vot
-reprimarea prin violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, 13-15 iunie 1990 (a treia mineriada)
2. vidul creat prin disparitia organizatiilor comuniste de copii si tineret in decembrie 1989
-Organizatia de Pionieri (elevi cu varste intre 8 si 14 ani, 2.695.000 de membri in 1984)
-Uniunea Tineretului Comunist (UTC) (elevi, studenti si tineri cu varste intre 14 si 30 ani, 4.000.000 membri in 1988)
Decretul-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 garanta dreptul la asociere pentru partide politice sau “organizatii obstesti”.
Primii care au demarat organizarea unei asociatii cercetasesti au fost chiar fostii comandanti si cercetasi, grupati in jurul liderului lor informal din perioada comunista, prof. Alexandru Daia, cercetas erou in primul razboi mondial si comandant de cohorta in perioada interbelica.
Pe 31.03.1990 s-a constituit “Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase”, care a primit personalitate juridica pe 8 iunie 1990.
Membrii asociatiei erau:
a) cercetasi din primul razboi mondial (1916-1919)
b) cercetasi si cercetase din perioada 1919-1937
c) descendentii celor mentionati la pct. a) si b)
d) persoane propuse de un membru din cei prevazuti la pct. a) si b)
e) membri de onoare
[statutul din 1990]
[hotararea de acordare a personalitatii juridice]
Foarte important! Desi membrii fondatori si cei din prima formula de conducere (Alexandru Daia, Anton Constantinescu, Mireille Samboteanu, Margarita Ionescu Tutoveanu, Andrei Nadolu, Nicu Decusara, Victor Dobre, Romulus Sporea, Boris Baranovschi, Iulian Capatana, Iosefina Cheler, Ernest Verzea, Grigore Grigorescu, Eugeniu Dobrogeanu, Eugen Tomescu etc.) erau fosti membri ai asociatiilor din anii 1914-1937 (Asociatia “Cercetasii Romaniei”, Asociatia “Cercetasele Romaniei”, “Cercetasia Romaniei” sau “Asociatia Cercetasilor din Rasboiul 1916-1919”), in acest prim statut nu se revendica continuitatea cu vreuna din fostele asociatii, prevaland buna masura si la nivel de titulatura: “Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase”.
Exista insa toata deschiderea catre “tinerii cercetasi” si preocupare pentru a “tine legatura cu organizatiile similare din strainatate, precum si cu organizatiile cercetasiei mondiale”.
Cercetasia din anii 1914-1937 fusese patronata de Casa Regala a Romaniei. Regii Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea (si ca principe), principele Nicolae, principesa Ileana, fusesera figuri marcante care au sustinut destinul cercetasiei acelor ani, iar ultimul rege al Romaniei - Mihai I, fusese cercetas.
Incepand cu anul 1990, regele Mihai incepe tatonari pentru a vizita Romania (traia in exil dupa abdicarea fortata din 30 decembrie 1947). In decembrie 1990, desi primeste viza de intrare in tara, este intors de pe autostrada la Aeroportul Otopeni si expulzat. La prima vizita reusita (1992), in Bucuresti vor iesi in strada 1.000.000 de oameni pentru a-l saluta, un motiv suficient pentru ca regimul Iliescu sa-i interzica accesul in tara pentru 4 ani. Va reveni abia in 1996, la invitatia presedintelui Emil Constantinescu.
Dupa disparitia organizatiilor comuniste pentru copii si tineret, cercetasia revenea firesc, ca o reluare a cursului intrerupt al istoriei. Spiritul ei democratic, dar si legatura simbolica cu Casa Regala se constituiau intr-o "amenintare" cu potential ridicat la adresa “democratiei originale”, pe care analistii puterii cripto-comuniste si cei din sfera serviciilor de informatii nereformate nu au ignorat-o.
Strategia acestora a urmarit:
Strategia acestora a urmarit:
1. crearea si sustinerea unei contraponderi la “Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase” prin clonare + substitutie
2. fragmentarea zonei de ONG-uri pentru copii si tineret prin aglomerarea spatiului cu asociatii “satelit” cu reprezentativitate scazuta (model folosit la partidele politice si sindicate).
Un artist plastic - Alexandru Nestorescu (care se va semna si Maldiny, in unele referiri aparand si von Maldiny) - emigrat cu putin timp inainte de revolutie in Canada revine in tara pentru a organiza cu operativitate o noua constructie, care capata personalitate juridica la 20.06.1990.
(In prealabil, il cunoscuse pe prof. Alexandru Daia si avea cunostiinta de demersurile acestuia - conform Proces Verbal nr. 62 din 4 martie 1997 a Adunarii Consiliului Superior ATCR)
Asociatia condusa de acesta se va numi “Asociatia Cercetasilor din Romania” - ACER (o denumire generica, dovedind inca de la inceput intentia unei constructii unificatoare de tip FSN/CPUN). Din anul 1993 asociatia si-a schimbat numele in Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei.
Surpriza vine insa de la pretentia acestei noi asociatii de a se considera continuatoarea Asociatiei “Cercetasii Romaniei” din anii 1914-1937 (de care o lega doar obiectul de activitate - cercetasia). Iar de aici pana la a se autointitula si prezenta public (fara nici un argument juridic) ca fiind vechea asociatie, "reinfiintata" in iunie 1990, nu a mai fost decat un pas.
Impostura pe care o va perpetua cu insistenta pana in prezent, inclusiv in fata autoritatilor statului roman.
Impostura pe care o va perpetua cu insistenta pana in prezent, inclusiv in fata autoritatilor statului roman.
Pe lista membrilor fondatori (exista un barem legal de 20 membri) ii gasim pe urmatorii:
(vezi si Indexul persoanelor juridice fără scop patrimonial – asociatii - partea a II-a, Registrul ONG, Ministerul Justitiei)
Nici unul din ei nu are legatura directa cu vechii cercetasi. Sunt in general persoane din Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Scriitorilor, un arhitect, un cercetator IT, un reprezentant diaspora din SUA-Canada etc. In afara presedintelui si a lui Adrian Spirescu (devenit secretar general), nici unul din ei nu va participa activ in asociatia nou creata.
Inchei acest prim episod cu o relatare din 16 septembrie 1990. Los Angeles Times prelua o cronica (Lucy Venning, Reuters) a renasterii miscarii cercetasesti in Europa de Est. Ultima interventie se referea la Romania. Alexandru Maldiny (aici fara Nestorescu) who represents the 150 Romanian scouts, said he could only admit members who came with a recommendation. "Otherwise, you don't know who you're dealing with."
Inchei acest prim episod cu o relatare din 16 septembrie 1990. Los Angeles Times prelua o cronica (Lucy Venning, Reuters) a renasterii miscarii cercetasesti in Europa de Est. Ultima interventie se referea la Romania. Alexandru Maldiny (aici fara Nestorescu) who represents the 150 Romanian scouts, said he could only admit members who came with a recommendation. "Otherwise, you don't know who you're dealing with."
Pericolul era, probabil, ca fara o recomandare bine verificata s-ar fi putut inscrie in “Asociatia Cercetasilor din Romania” chiar un cercetas adevarat din anii 1914-1937...
(va urma)
Alin Dimancescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu