Acum aproape un an am dat peste articolul de mai jos. Prima reactie a fost sa ma bucur ca Ioan Dem. Dimancescu (bunicul meu) a castigat duelul. Al doilea impuls a fost sa aflu cine ar fi putut fi adversarul si ce a stat la baza disputei.
Citind relativ recent cateva numere din anul 1930 ale revistei Cercetasul, am dat peste acelasi nume - Tebeica - ca autor al unor articole. Numele nu este unul foarte comun si imediat m-am gandit ca el ar putea fi adversarul.
Cercul s-a inchis complet citind cu atentie o scrisoare trimisa de catre generalul I. Manolescu (ajutorul Comandantului Marii Legiuni) bunicului meu pe 3 iulie 1930, cu o luna inainte de prima Jamboree nationala de la Piatra-Neamt (5-25 August), in contextul in care acesta se autosuspendase de la conducerea cohortei sale.
Reiese, fara nici un dubiu, ca duelul l-a opus lui Ioan Dimancescu (ofiter de cariera, Comandantul Cohortei I Galben - “Mircea cel Batran” Bucuresti) pe Valeriu Tebeica (Comandantul Cohortei IV Verde - Bucuresti si Secretar al Marii Legiuni).
Motivul disputei ramane necunoscut, dar foarte probabil legat de orgolii profesionale si onoare .
Alin Dimancescu
Time, April 25, 1932
Rumanians & Popcorn
[...] Din nefericire, acei cativa romani care aleg duelul ca un mod de a-si “restabili onoarea” nu trag cu popcorn.
Acum doi ani, un capitan Dimancescu*, acum ofiter in Regimentul de Garda Regal, s-a duelat cu un civil de la 8 dimineata pana la 6 dupa-amiaza. S-au folosit 15 florete si 5 sabii, inainte ca sarmanul civil sa fie scos din lupta cu muschii de la ambele maini taiati pana la os.
Duelul este ilegal in Romania, desi codul nescris al armatei le cere ofiterilor sa isi apere onoarea cu sabia sau pistolul. Dupa ce au terminat duelul, pentru a intra in legalitate, cei doi au mers direct la inchisoare.
Dacus Viator,
Pittsburg, Pa.
* Ioan Dimancescu din Regimentul Regal 2, Bucuresti, impotriva unui functionar de banca - Tebeica.
Iubite Capitan Dimancescu,
Credeam ca pot veni cateva zile pe la Teckirghiol, caci imi rezervasem placerea sa te vad, dar imprejurarile m’au impiedicat.
Asa sa’ti explici ca iti trimit cu intarziere aceste randuri de felicitari pentru succesele ce ai avut in Iugoslavia cu echipa militara de sportivi.
Dumneata iubesti atat de adanc si practici atat de mult sportul si dexteritatile de ori ce fel - calitati necesare cetateanului modern – incat nu se putea sa nu obtii succes in Iugoslavia, cum de altfel ai obtinut si in alatea alte imprejurari.
Odata cu aceste sincere felicitari, intelegi de ce, din cauza incidentului dintre dumneata si Tebeica, am zilnic mahnirea ca de atunci nu te mai vad – cum eram obisnuit – in toate manifestarile frumoase ale cercetasiei, pentru care ai lucrat atat de mult si de al carui sprijin are ea atata nevoie astazi.
Plec maine pentru deschiderea Jamboreei de la Piatra Neamt si iti marturisesc ca sunt mahnit ca nu esti acolo, prea obisnuit cu simpatica ta figura si cu inaltele tale sentimente.
Rezemat pe toate aceste stari de simtire si odata cu aceste marturisiri scrise, iti fac si rugamintea sa nu parasesti cercetasia. Vreau sa-ti vezi cercetasii. Vino sa’ti vezi Cohorta. Eu sunt in tabara intre 5-10 August, apoi revin intre 20-25 August. Cauta-ma in tabara sau la Bucuresti, ca sa chibzuim cum si in ce fel sa ajuti cercetasia si de aci inainte, daca nu mai poti comanda Cohorta.
Tineri ca dumneata nu pot si nu trebue sa lipseasca de la cercetasie; iar batrani ca mine au datoria sa staruiasca, sa-i roage si sa-i convinga ca numai trecand - cu orice pret - peste amorul propriu, se pot simti emotiile supra etice ale luptei pentru binele obstesc, si astfel se poate afirma scopul suprem al cercetasiei.
Te imbratisez cu drag si zicandu-ti “sanatate” sper sa te vad si sa-ti strang mana ca un frate mai mare.
General I. Manolescu
1930 – VIII - 3
Citind relativ recent cateva numere din anul 1930 ale revistei Cercetasul, am dat peste acelasi nume - Tebeica - ca autor al unor articole. Numele nu este unul foarte comun si imediat m-am gandit ca el ar putea fi adversarul.
Cercul s-a inchis complet citind cu atentie o scrisoare trimisa de catre generalul I. Manolescu (ajutorul Comandantului Marii Legiuni) bunicului meu pe 3 iulie 1930, cu o luna inainte de prima Jamboree nationala de la Piatra-Neamt (5-25 August), in contextul in care acesta se autosuspendase de la conducerea cohortei sale.
Reiese, fara nici un dubiu, ca duelul l-a opus lui Ioan Dimancescu (ofiter de cariera, Comandantul Cohortei I Galben - “Mircea cel Batran” Bucuresti) pe Valeriu Tebeica (Comandantul Cohortei IV Verde - Bucuresti si Secretar al Marii Legiuni).
Motivul disputei ramane necunoscut, dar foarte probabil legat de orgolii profesionale si onoare .
Alin Dimancescu
Time, April 25, 1932Rumanians & Popcorn
[...] Unfortunately those few Rumanians who choose the duel as a means to ''satisfy their honor" do not shoot with popcorn. Two years ago a Capt. Dimancescu*, now an officer in the King's Guards Regiment fought a duel with a civilian from eight in the morning till six in the afternoon. There were 15 florette encounters and five sabers, before the poor civilian was put out of fight with the muscles of both hands cut to the bone.
It is unlawful to fight a duel in Rumania, though the unwritten code of the Army requires that officers should defend their honor with sword or gun. After they do it, to satisfy the law, they go to jail.
Dacus Viator
Pittsburgh, Pa.
It is unlawful to fight a duel in Rumania, though the unwritten code of the Army requires that officers should defend their honor with sword or gun. After they do it, to satisfy the law, they go to jail.
Dacus Viator
Pittsburgh, Pa.
*Ioan Dimancescu of the 2nd Royal Guard Regiment, Bucarest, against a bank clerk Tebeica.
[traducere]
Romanii & popcorn-ul[...] Din nefericire, acei cativa romani care aleg duelul ca un mod de a-si “restabili onoarea” nu trag cu popcorn.
Acum doi ani, un capitan Dimancescu*, acum ofiter in Regimentul de Garda Regal, s-a duelat cu un civil de la 8 dimineata pana la 6 dupa-amiaza. S-au folosit 15 florete si 5 sabii, inainte ca sarmanul civil sa fie scos din lupta cu muschii de la ambele maini taiati pana la os.
Duelul este ilegal in Romania, desi codul nescris al armatei le cere ofiterilor sa isi apere onoarea cu sabia sau pistolul. Dupa ce au terminat duelul, pentru a intra in legalitate, cei doi au mers direct la inchisoare.
Dacus Viator,
Pittsburg, Pa.
* Ioan Dimancescu din Regimentul Regal 2, Bucuresti, impotriva unui functionar de banca - Tebeica.
Iubite Capitan Dimancescu,
Credeam ca pot veni cateva zile pe la Teckirghiol, caci imi rezervasem placerea sa te vad, dar imprejurarile m’au impiedicat.
Asa sa’ti explici ca iti trimit cu intarziere aceste randuri de felicitari pentru succesele ce ai avut in Iugoslavia cu echipa militara de sportivi.
Dumneata iubesti atat de adanc si practici atat de mult sportul si dexteritatile de ori ce fel - calitati necesare cetateanului modern – incat nu se putea sa nu obtii succes in Iugoslavia, cum de altfel ai obtinut si in alatea alte imprejurari.
Odata cu aceste sincere felicitari, intelegi de ce, din cauza incidentului dintre dumneata si Tebeica, am zilnic mahnirea ca de atunci nu te mai vad – cum eram obisnuit – in toate manifestarile frumoase ale cercetasiei, pentru care ai lucrat atat de mult si de al carui sprijin are ea atata nevoie astazi.
Plec maine pentru deschiderea Jamboreei de la Piatra Neamt si iti marturisesc ca sunt mahnit ca nu esti acolo, prea obisnuit cu simpatica ta figura si cu inaltele tale sentimente.
Rezemat pe toate aceste stari de simtire si odata cu aceste marturisiri scrise, iti fac si rugamintea sa nu parasesti cercetasia. Vreau sa-ti vezi cercetasii. Vino sa’ti vezi Cohorta. Eu sunt in tabara intre 5-10 August, apoi revin intre 20-25 August. Cauta-ma in tabara sau la Bucuresti, ca sa chibzuim cum si in ce fel sa ajuti cercetasia si de aci inainte, daca nu mai poti comanda Cohorta.
Tineri ca dumneata nu pot si nu trebue sa lipseasca de la cercetasie; iar batrani ca mine au datoria sa staruiasca, sa-i roage si sa-i convinga ca numai trecand - cu orice pret - peste amorul propriu, se pot simti emotiile supra etice ale luptei pentru binele obstesc, si astfel se poate afirma scopul suprem al cercetasiei.
Te imbratisez cu drag si zicandu-ti “sanatate” sper sa te vad si sa-ti strang mana ca un frate mai mare.
General I. Manolescu
1930 – VIII - 3
