Primul Craciun al cercetasilor nostri

Acum 1-0-1 ani !!!

Prima serbare de Craciun a cercetasilor nostri din Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936)!

Sa aveti un Craciun cu multe daruri si sanatate! Noi i-am cerut Mosului mai multe marturii / documente cercetasesti!

Va tinem la curent cu ce o sa gasim sub brad :-)

Gata Oricand pentru a ne cunoaste (adevarata) Istorie a Cercetasiei!

La Pasti

Hristos a Inviat!

"Si cat e de frumos in sat!
Crestinii vin tacuti din vale
Si doi de se-ntalnesc in cale
Isi zic: Hristos a inviat!
Si rade-atata sarbatoare
Din chipul lor cel ars de soare."
fragment din La Pasti, George Cosbuc

foto: carte postala interbelica, colectia ACT-RO

Un Craciun Fericit!

Un Craciun Fericit si La multi ani pe 2014!

 

sursa: coperta revistei Boys Life, decembrie 1913,  Norman Rockwell [Public domain], via Wikimedia Commons

povestea:

"Santa Claus has had an accident. He is lying in the snow, just as surprised about his predicament as anyone else.

Luckily for Santa (and all the little boys and girls) two Boy Scouts happen by the scene. They help him out of the snowdrift, which was no mean feat by itself.

Santa doesn't appear to be injured. If he were, though, he would be in the right hands. Boy Scouts are trained in First Aid and always prepared.

It looks like the Boy Scouts will help Santa pick up his wrapped presents out of the snow and stuff them back in his magic bag. Thanks to the Boy Scouts, Christmas will be wonderful for all the good little boys and girls."

http://www.best-norman-rockwell-art.com/norman-rockwell-boys-life-cover-1913-12-santa-and-scouts-in-snow.html

Reclame cercetasesti

sursa: revista Cercetasul, nr.11, februarie 1931, coperta 4

sursa: revista Cercetasul, nr.11, februarie 1931, coperta 2

sursa: revista Cercetasul, nr.13, aprilie 1931, coperta 4

sursa: revista Cercetasul, numarul 29, octombrie 1932, coperta 2

sursa: revista "Gata Oricand", anul 2, nr 1. ianuarie 1937, coperta 3

sursa: revista "Lupul de argint", 
publicata de Cohorta Negru Voda Bucuresti, 
anul 2, nr. 22, decembrie 1933, coperta 4

sursa: revista "Lupul de argint", publicata de Cohorta Negru Voda Bucuresti, anul 2, nr. 22, decembrie 1933, coperta 3

sursa: revista "Lupul de argint", 
publicata de Cohorta Negru Voda Bucuresti, 
anul 2, nr. 22, decembrie 1933, pagina 3

sursa: revista "Lupul de argint", 
publicata de Cohorta Negru Voda Bucuresti, 
anul 2, nr. 22, decembrie 1933, pagina 1

sursa: revista "Gata Oricand", nr.5, mai 1936

sursa: carte postala - reclama la unguente

foto: colectia Iulian Lipovanu, colectia Dimancescu


vezi si:

• alte colectii

O harta a Bucurestiului, excursii cercetasesti si un jurnal (1916)

Prima luna de primavara inseamna si iesirea cercetasilor in teren, dupa ore de sala sau excursii izolate pe timpul iernii.

Pe o harta a Bucurestiului din anul 1916 am identificat destinatiile descrise in jurnalul sau de cercetas de Ioan Dem. Dimancescu (1898-1951), bunicul meu.

[click pentru zoom - necesita Flash!]

Locurile de intalnire (pentru cei din centuria I, II si III, cohorta Pastorul Bucur) erau Liceul "Gheorghe Lazar" (recunoscut oficial in materialele Asociatiei Cercetasii Romaniei ca leaganul cercetasiei noastre) sau alte puncte din oras (Piata Victoriei, rondul de la Bufet - Soseaua Kiseleff, terenurile Federatiei Sportive (actualul Stadion National de Rugby “Arcul de Triumf”, fostul Stadion al Tineretului).

Atunci cand plecau in afara capitalei, cercetasii se adunau direct la gara (Bucuresti Nord, Obor sau Filaret - astazi autogara). Excursiile se faceau in preajma Bucurestiului (Buftea, Mogosoaia, Cernica, Catelu) sau pe distante mai mari (Budesti, Comana, Giurgiu, Moroeni-Pietrosita, Oltenita, Slatina, Turtucaia, Vidra etc.). 

Activitatile erau conduse de profesori (se remarca prof. Constantin Nedelcu, dascal de latina la liceul Lazar, ajuns in perioada interbelica Instructor sef al Cercetasilor Romaniei) si cadre militare (tineri ofiteri).

Ultimele activitati mentionate in jurnal se petrec in august si septembrie 1916. Jurnalul poate fi citit in forma transcrisa

sau rasfoit online.

Intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta (1916-1918) a prilejuit si aportul cercetasilor la efortul general de razboi (vezi Eroi la 16 ani, prof. Alexandru Daia).

Harta de mai sus este tiparita la 31 VIII 1916, dupa o gravura realizata (1903-04) de Rudolf Roscsak (renumit pentru proiectele cartografice la care a participat, dar mai ales pentru activitatea sa de expert filatelist si mare colectionar in perioada interbelica).

Realizata la o scara de 1:75.000, harta este o editie tradusa in germana (legenda si unele denumiri) si reprezinta orasul si imprejurimile, linia forturilor, drumuri de acces (auto, cai ferate), cursuri de apa si curbe de nivel.

In coltul din dreapta jos exista o semnatura si o data: Otto, 5-9.12.16. Pe verso mai sunt cateva insemnari in germana.
Harta o am de la un colectionar care mi-a prezentat-o ca fiind folosita de un ofiter german din trupele de cavalerie care au ocupat Bucurestiul pe 6 decembrie 1916.

Alin Dimancescu

citeste si:

• Din meniul primilor cercetasi
• Cercetasul - Harta Judetului Ilfov 

In memoriam Nicolae Decusara

O veste trista pentru cercetasia noastra.

In aceasta dimineata s-a stins din viata unul dintre ultimii seniori ai cercetasiei traditionale din Romania, domnul Nicolae Decusara.

Nascut in anul 1919, Nicolae Decusara a intrat in cercetasie in anul 1928. Prima uniforma a primit-o de la bunicul sau, care fusese unul din comandantii cercetasilor sanitari din Corpul Cercetasilor de Razboi, in anii primul razboi mondial. Acesta i-a propus: “Mai, daca vrei sa fii om de isprava si stimat de toată lumea, fa-te cercetas ca si mine!”

Tatal sau era si el fost cercetas. In anii primului razboi mondial fusese translatorul generalului Berthelot (seful corpului expeditionar francez care a reorganizat armata romana in timpul retragerii din Moldova – n. red.)

In anul 1932 Nicolae Decusara a participat la a doua Jamboree Nationala de la Sibiu. Intr-un entuziasm specific acelor ani, asemeni altor cercetasi vroia sa faca fapte prin care sa isi dovedeasca curajul. Asa ca a plecat la Sibiu pe bicicleta. Si a si ajuns!

In anul 1936 primeste Virtutea Cercetaseasca de bronz, dupa ce participa la operatiunile de salvare a ranitilor de la defilarea de 8 Iunie, cand o parte din tribunele de pe campul Cotroceni au cedat. La jamboreea de la Brasov, in toamna aceluiasi an, obtine un pretios autograf de la sir Hubert S. Martin, Directorul Biroului International al Cercetasiei.

Crescut in valorile cercetasiei, dupa desfiintarea acesteia si dupa schimbarea de regim din Romania, Nicolae Decusara a fost un exemplu de profesionalism, ca inginer constructor, pe santierele hidro-energetice ale tarii (Olt, Sadu si Dunare). Ramanand mai departe cercetas, cu inima.

In aceeasi perioada a facut parte din grupul fostilor membri care se intalneau clandestin, de cele mai multe ori sub pretextul comemorarii fostilor eroi si comandanti, mentinand vie flacara cercetasiei. Liderul lor era Alexandru Daia (fost comandant al Cohortei III Bucuresti in perioada interbelica), cel care in anii '80 publica in doua editii cartea jurnal, autobiografica, "Eroi la 16 ani", cea mai frumoasa evocare a contributiei aduse de cercetasie in anii participarii noastre la primul razboi mondial.

Pe 31 martie 1990, vechii cercetasi aveau sa reinfiinteze cercetasia, dupa o pauza de 53 de ani. Nicolae Decusara, impreuna cu alti seniori cercetasi a facut parte din echipa care a reluat aceasta pagina de traditie din istoria Romaniei.

Cu acelasi entuziasm pe care il avea si in anii interbelici, impreuna cu tinerii cercetasi a reluat activitati de traditie, cum ar fi tabere de vara si excursii, plantarea de copaci in Padurea Comana si Branesti. A fost unul din cei care a militat pentru refacerea Statuii Cercetasului de la Tecuci (statuia originala fusese inlaturata si topita in 1954), inaugurarea avand loc in anul 1997.

Prin tot ce a realizat, a inspirat tanara generatie sa faca o fapta buna in fiecare zi.

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Alin Dimancescu

surse:
-Daniel Befu, Cand cercetasii insemnau ceva, Gandul, 13.08.2007
-Sheilah Cast, Jim Rosapepe, Dracula is Dead, How the Boy Scouts Survived Communism, 2009

citeste si:

• Virtutea Cercetaseasca de Bronz. Nicolae Decusara

_____________________________________________________

Serviciul religios s-a tinut ieri (19 ianuarie 2012) la Biserica Sf. Petru si Pavel din capitala.
Au asistat familia si prietenii, numerosi fosti colegi de la Energomontaj, precum si reprezentanti ai cercetasiei de astazi si seniori ai cercetasiei traditionale.
Nicolae Decusara a fost inmormantat simplu si crestineste, avand alaturi o esarfa cercetaseasca si un buchet de crini. Cei prezenti au improvizat un mic cor, care pe ultimul drum i-a cantat Marsul Cercetasilor.

Concursurile de schi ale cercetasilor (1923)

A treia zi de Craciun s-au tinut concursurile de sky pentru championat, sub conducerea d-lui profesor C. Ionescu, locotenent I. Dimancescu si Decebal Mateescu - student - si cu colaborarea cercului sportiv “Peles” din localitate.

Inaintea amezii au fost curse de alergari pe sky pentru cercetase si cercetasi juniori si seniori. Plecarile au fost date din padure pe teren variat si cu obstacole, sosirea facandu-se pe poiana din fata castelului “Peles”. La juniori, distanta de 3 km a fost parcursa in 8.10 minute de cercetasul Copitz Osvald, care a fost clasat intaiul. A urmat in ordine Brandus E. si Ernest. Iar la seniori, 5 km au fost parcursi in 13.15 minute de cercetasul Calista Toma, Tabaras I. A reusit al doilea si Purcarea I., al treilea. Dintre cercetase, Gatej Valeria a iesit intaia si Gatej Victoria a doua.

La ora 3 dupa amiaza, dupa o demonstratie de propaganda pentru raspandirea sporturilor de iarna si in special pentru dezvoltarea gustului de sky, din partea membrilor clubului sportiv “Peles”, care a constat in minunate jocuri de indrazneala si eleganta, comparabile cu ale renumitilor scandinavi, au inceput probele de stil si sarituri.

Micutii cercetasi au izbutit pe deplin, provocand entuziasmul multimei care asista. S’a facut trecerea printre bete, Christiania, Telemark, diferite franari si ocoliri, sarituri de trambulina etc.

Combinarea rezultatelor de dupa amiaza cu cele de fond au dat urmatorul clasament general:

Cercetasi seniori: 1) Calista Toma, champion si detinator pentru a doua oara a cupei asistentei sociale, daruita Marei Legiuni, 2) Purcarea Ion, 3) Tabaras.

Cercetasi juniori: 1) Copitz Osvald, 2) Tomescu Stefan, 3) Brandus Eugen; la cercetase: 1) Brandus Mimi, 2) Gatej Valeria.

M.S. Regele a facut distributia premiilor si a felicitat pe premianti.

sursa:
Concursurile de sky ale cercetasilor - Sporturile de iarna la Sinaia, Rubrica Sport, Ziarul Universul, 8 ianuarie 1924, colectia Dimancescu

foto:
Ilustratia Saptamanala, februarie 1924

Nota:

Initiativele si calendarul sportiv al Clubului Peles din Sinaia s-au impletit cu activitatile din cadrul Federatiei Romane de Schi, dar si cu actiunile de promovare a cercetasiei.

Membru fondator si presedinte al clubului Sportiv Peles (din anul 1923) era locotenentul de vanatori de munte Ioan Dem. Dimancescu, in acelasi timp si comandant de centurie in Cohorta Spatarul „Mihail Cantacuzino” Sinaia (incepand cu anul 1920) .

citeste si:

• Concursurile cercetasilor la Predeal (1934)
• Povestea unui cercetas – Clubul Sportiv Peles Sinaia
• Povestea unui cercetas – Activitatea de organizare a cercetasiei

La sediul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei

Inainte de primul razboi mondial, Comandamentul Marii Legiuni a cercetasilor a functionat la o adresa din strada Alexandru Lahovari, nr.39, intr-un imobil pe locul caruia astazi se inalta o cladire mult mai recenta.

In perioada interbelica sediul central al organizatiei a functionat pe strada Haga, la nr.3.

[foto 1: sediul asociatiei prin fata caruia trece silueta unui automobil de epoca]

Cladirea exista si astazi (localizare) cu cateva mici modificari (ferestrele si balconul etajului 1) si, evident, fara firma de deasupra intrarii si cele doua embleme ale asociatiei de pe fatada principala...

[foto 2, 3]

Imaginile de mai jos surprind cateva secvente din atmosfera pregatirilor celei de-a doua jamboree nationale (Sibiu, 1932).

[foto 4: membri ai comitetului de organizare al jamboreei
lucreaza intr-o incapere in care se observa drapele ale asociatiei si un tablou, acesta din urma putand fi vazut integral in imaginea alaturata [foto 5];

este realizata de Honoriu Cretulescu si face parte dintr-o serie de patru lucrari care au fost expuse pentru prima data la Expozitia Cercetaseasca din anul 1931; dimensiunile erau de 2,5m x 2m]

[foto 6: lt. col. Ulisse Samboteanu, Directorul Cercetasiei in perioada interbelica, lucrand la biroul sau, flancat de telefon si o statueta cercetaseasca]

[foto 7: membri ai comitetului de organizare intr-o poza de grup in fata intrarii in sediu]

Alin Dimancescu


foto:
documentar din 1932, Arhiva Nationala de Filme (1, 2, 4, 6, 7)
revista Cercetasul, iunie 1931 (5)

La multi ani, Majestate!

o fotografie inedita cu Regele Mihai la varsta de 13 ani, in anul Jamboreei de la Mamaia (1934)

[Maria Sa Marele Voevod Mihai in mijlocul cercetasilor la Sinaia]

sursa foto: Revista Sanatatea, nr. 1, martie 1934

citeste si:

• Cercetasii la parada militara de 10 Mai

Jamboreea cercetaselor (Breaza, 1935)

Calendarul jamboreelor nationale interbelice (Piatra Neamt - 1930, Sibiu / Dumbrava Sibiului - 1932, Mamaia - 1934, Brasov / Poiana Brasov – 1936) a inclus si o jamboree nationala a cercetaselor, desfasurata in anul 1935, la Breaza.

[foto 1: insigna jamboree]

Infiintata pe 18 ianuarie 1930 (1), Asociatia Cercetasele Romaniei era condusa de Principesa Ileana. Peste numai doi ani (ianuarie 1932) erau inregistrate 23 cohorte, formate din 2078 de cercetase (2) (3).

Grupele de varsta erau:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (4)
Cel putin 36 de cercetase formau 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formau o cohorta (5).

Simbolul cercetaselor era frunza de trifoi (la baieti - floarea de crin).

[foto 2: catarama centura Cercetasele Romaniei]

Am avut surpriza ca la Arhiva Nationala de Filme (ANF), vizionand mai multe bobine cu filme despre jamboreele interbelice, sa descopar cateva minute document de la jamboreea cercetaselor din 1935, din care mai jos avem un mic extras (2' 20").

Locatia este cea a centrului de comandanti strajeri de la Breaza, aceeasi cu cea a liceului militar de mai tarziu. Straja Tarii fusese infiintata cu un an in urma (1934), activand in cadrul Oficiul de Educatie a Tineretului Roman (OETR).
Jamboreea se desfasoara sub deviza: “Gata la datorie. Credinta si munca pentru tara si rege”.

[foto 3: intrarea in tabara jamboreei]

Festivitatea de deschidere cuprinde o slujba religioasa si ceremonia de ridicare a drapelului, fiind onorata de prezenta regelui Carol al II-lea (comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei, imbracat in costum de cercetas), intampinat de Nisa Camarasescu (ajutoarea Comandantei Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei).

[foto 4: regele Carol al II-lea inspectand tabara]

In film se remarca absenta Principesei Ileana (comandanta Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei). La scurt timp dupa casatoria cu arhiducele Anton de Habsburg (1931), in urma presiunilor realizate de catre regelele Carol al II-lea, principesa se retrasese la castelul Sonneberg de langa Viena, fiind prezenta in tara numai pe perioade scurte, in timpul verilor, mai ales la castelul Bran. In anul jamboreei (1935) se naste cel de-al treilea copil al principesei, Alexandra.
In imagini, in anturajul regelui este prezent generalul Constantin Ilasievici, maresal al palatului si viitor ministru al apararii.

In documentar apar comandanti de cercetasi si strajeri, ambele organizatii coexistand aproape trei ani pana in ianuarie 1937, cand cercetasia este desfiintata prin reorganizarea strajeriei ca unica organizatie de tineret (6). Generalul I. Manolescu, ajutorul comandantului Marii Legiuni, apare imbracat in uniforma de strajer. Insusi regele are un ecuson de Straja Tarii pe camasa.
Comandantele si cercetasele poarta uniforme mixte, cu fuste, camasi, esarfe, centuri si insemne de cercetase, in timp ce ecusoanele si bastile sunt de la Straja Tarii. Salutul era cel cercetasesc.

[foto 5: aspect general al taberei]

Marturii filatelice ale evenimentului [foto 6 si 7]:



Asociatia fetelor va fi activa pana in anul 1936.
Asociatia "Cercetasele Romaniei" si Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) pot fi considerate precursoarele tuturor asociatiilor cercetasesti infiintate incepand cu anul 1990.

Alin Dimancescu


citeste si:

• Primele cercetase
• Cercetasele Romaniei. Infiintarea organizatiei. Primii ani
• Cercetasul si bicicleta (1913-1937)

surse:
1 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
2 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
3 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
4 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
5 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
6 - prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144

foto:
-colectia Iulian Lipovanu (1, 2)
-Arhiva Nationala de Filme (3, 4, 5)
-licitatii Healey & Wise (6)
-Scouts and Guide Stamp Club (7)

video: Arhiva Nationala de Filme (ANF)

Un loc uitat – tabara jamboreei din 1932, Dumbrava Sibiului

Maine se implineste o luna de la festivitatea de inchidere a RoJAM (Saliste/Sibiu, 11-21 august 2011).

Ultima jamboree interbelica a fost la Brasov (august, 1936). Pentru cei care nu stiu, Sibiul a gazduit in iulie 1932 a doua jamboree nationala. Mai precis, evenimentul s-a desfasurat pe un platou din Dumbrava Sibiului.

Chiar in ziua de deschidere a RoJAM (11 august) am vizitat Dumbrava, in cautarea vechiului amplasament. Aveam cu mine cateva poze din 1932.

Pe Calea Dumbravii am parcat masina langa linia de tramvai cu ecartament redus (tramvaiul nu mai circula decat ocazional de la inceputul acestui an) si am vizitat Muzeul ASTRA, intrand dinspre lacul Dumbrava Zoo. Stiam ca la jamboreea din 1932, pe Lacul Dumbrava s-au desfasurat probe de canotaj si banuiam ca locul unde se desfasurasera corturile nu putea fi departe.

Vizualizare hartă mărită

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA s-a deschis pentru public in anul 1967, astfel ca un posibil amplasament al taberei din 1932 ar fi putut fi chiar pe terenul acestuia, pe un platou dintre cele doua lacuri, aflat insa astazi la o cota inundabila.

La muzeu nimeni nu a putut sa ne dea relatii, astfel ca am verificat aceasta ipoteza la Ocolul Silvic Sibiu (din cadrul Directiei Silvice Sibiu), situat in apropiere, tot pe Calea Dumbravii. Domnul Radu Corvin, seful ocolului, a avut amabilitatea sa se uite pe pozele interbelice si pe baza unor indicii (teren, liziera padure si linie alimentare electrica)

ne-a sugerat ca un foarte probabil amplasament al taberei ar fi putut fi de cealalta parte a gradinii zoologice, pe Valea Aurie, flancata astazi de un cartier rezidential.

Acum cateva saptamani, intr-un film documentar interbelic, pus la dispozitie de catre Arhiva Nationala de Filme, am descoperit un cadru care prezinta un panou cu o harta a amplasamentului.

Suntem inca in asteptarea unui punct de vedere al Ocolului Silvic Sibiu, pe baza acestei noi informatii.

Orice indiciu ramas dupa vara lui 1932 (troita, placa comemorativa etc.) a fost macinat de ploi, timp si uitare. Sunt sigur ca cercetasii sibieni vor afla intr-o zi locatia exacta a taberei din 1932 si o vor include in circuitul lor de repere de suflet.

Alin Dimancescu

Marsul Cercetasilor

Pe versuri compuse de Cincinat Pavelescu si muzica lui Alfonso Castaldi, Marsul Cercetasilor se canta la festivitati, in excursii si tabere, la jamboree.

Domnul Nicu Anusca, comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu, a avut amabilitatea sa ne puna la dispozitie o inregistrare din 1993 a marsului, cantat la o aniversare a zilei de 1 Decembrie.

Cu acel prilej, celor prezenti li s-a adresat cercetasul erou din primul razboi mondial - Constantin Sapatino, care la numai 13 ani a fost sanitar, sofer pe ambulanta si curier pe frontul din Moldova.

Alin Dimancescu

Istorica: Cercetasia - Straja Tarii - Pionierii

Ultima editie Istorica, difuzata in data de 11 iulie 2011 la Radio Romania Actualitati i-a avut ca invitati pe prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Universitatea Bucuresti si prof. dr. Aurel Soare, director adjunct al Colegiului Militar “Dimitrie Cantemir", Breaza.
Pe parcursul a 55 de minute, realizatorul George Popescu a moderat interventiile invitatiilor sai intr-un demers menit sa reconstituie aparitia cercetasiei la noi in tara, precum si sa ofere o valoroasa decantare a strajeriei lui Carol al II-lea. S-a incercat sa se inlature falsa teza a pionierilor romani ca si continuatori ai strajerilor, in conditiile in care organizatia comunista trebuie privita ca un produs de export al defunctei URSS.

Emisiunea a inclus si un interviu ([29:02-34:36], transcrierea mai jos) realizat in redactia Istoria Cercetasiei de catre Mirela Bazavan, redactor Radio Romania Actualitati.

Pagina emisiunii si inregistrarea audio integrala se gasesc aici.

Alin Dimancescu


[29:02]
George Popescu: Ioan Dimancescu este cel mai statornic organizator si comandant al cercetasilor, ulterior al strajerilor. Nepotul sau, domnul Alin Dimancescu, a fost de acord, la cererea colegei mele, Mirela Bazavan, sa povesteasca succint cateva din momentele organizatiei Cercetasii Romaniei din timpul bunicului sau.

Alin Dimancescu: Bunicul meu, Ioan Dimancescu, a fost unul din primii cercetasi, impreuna cu fratele sau, Dimitrie Dimancescu. Erau o generatie care vroia altceva, experientele cu Micii Dorobanti in contextul in care se lectura Jules Verne si alta literatura de aventuri nu mai aveau relevanta. A fost un gest spontan al fratilor Dimancescu care s-au organizat in aceste prime doua patrule, dupa care si-au cumparat uniforme, comandandu-le din Franta, de la un magazin de efecte cercetasesti. In acelasi timp un profesor Giurgea distribuia in scolile din Bucuresti o brosura, prin care populariza fenomenul cercetasiei, asa cum il descoperise in afara.

Mirela Bazavan: Dumneavostra ati staruit mult cercetand documentele bunicului asupra fenomenului cercetasiei in Romania. Pana la urma ce ii mana in lupta pe cercetasi?

AD: O suma de principii frumoase: Sa-ti servesti regele si tara, sa faci fapte bune, sa-ti ajuti aproapele, sa fii disciplinat, sa iti respecti colegii si comandantii. Trebuie sa luam in considerare si un context local, premergator intrarii Romaniei in primul razboi mondial, unde pe un fenomen de patriotism real, atat generatia matura cat si generatia tanara vroiau sa faca ceva pentru tara, si acestea nu sunt cuvinte mari, ca sa le spunem noi acum.

MB: Am vazut ca aveti foarte multe documente, foarte multe fotografii, insemne si insigne pastrate de la bunicul dumneavoastra. Poate ne spuneti ceva si despre uniformele cercetasilor.

AD: Ele in linii mari urmau specificatiile scoutismului englez, adica exista un standard legat de vestimentatie. Am avut placerea sa le vad la Muzeul Militar National, unde exista singura uniforma cercetaseasca completa, din cate cunosc. A apartinut lui Ulisse Samboteanu, directorul cercetasiei in perioada interbelica. Uniforma era intradevar de culoare kaki, cu centura cu pafta avand crinul si deviza “Gata Oricand”, palaria cu boruri si pantaloni trei-sferturi. Esarfa - de culoare rosie, cu un inel de prindere.

MB: Exista si un insemn distinctiv pentru fiecare cohorta?

AD: Erau chiar la nivelul grupelor. Exista traditia ca fiecare grupa sau centurie, unitatea superioara, sa aiba ca emblema un animal, stilizat. Aparea pe steagul unitatii respective si unitatea se mandrea ca este reprezentanta acelui animal, de la care cauta sa ia calitatile pozitive.

MB: Asadar aveau uniforma, steag, o lege, cantece…

AD: Cantece si cred ca aveau, mai presus de toate, principii si onoare. Comandantii lor veneau din zona militara sau din zona pedagogica, si poate ca acest nivel de competenta, de oameni seniori, a asigurat din primul moment o consistenta miscarii cercetasesti.
In jurnalul bunicului meu am o consemnare a unei conferinte tinuta la Fundatiile Carol I, acolo unde Nicolae Iorga a conferentiat catre tinerii cercetasi si el le-a dat cateva sfaturi. In momentul in care calatoresc, fac excursii, fac tabere, sa fie preocupati de ceea ce vad si sa-si noteze in mod ordonat in carnetelele lor, sa faca schite ale bisericilor pe care le intalneau, intr-o biserica sa vorbeasca cu preotul si sa vada daca mai sunt alte obiecte care sa poata fi interesante si valorificate intr-un circuit public.

MB: Mi-ati vorbit mult despre ce insemna spiritul cercetasesc. S-a transmis mai departe si in organizatiile strajerilor? Pentru ca, inteleg, bunicul dumneavoastra a trecut in ’37 in organizatia de atunci.

AD: Exista toata componenta de traditie cercetaseasca vis-a-vis de activitati si de organizare desi unele unitati fusesera rebotezate. Majoritatea cadrelor fusesera preluate de la cercetasie. Ulterior s-au facut doua centre (de comandanti) - Breaza si Predeal.
O caracteristica a strajeriei este ca a fost o miscare de tineret obligatorie. Totul se subjuga personalitatii marcante a regelui Carol al II-lea.

MB: Noi, cei care am cunoscut inainte de 1989 ceremonialul acela prin care deveneai pionier, putem face o asemanare?

AD: Putem sa facem, dar cred ca nu ar fi in avantajul pionerilor, ca sa spun asa. Daca maximum de atmosfera la pionieri era sa fi primit in organizatie la inchisoarea Doftana, la cercetasie si la strajerie festivitatile de initiere in organizatie aveau un caracter mult mai national, erau facute in anumite zile legate de sarbatori romanesti, de multe ori in prezenta membrilor casei regale, si prin acest lucru, un cu totul alt prestigiu.
Cel mai frumos lucru pe care l-am descoperit e legat de crezul care l-au avut acele generatii, legat de ce pot sa ofere ei tarii. Promovarile si functiile veneau in contextul in care iti ajutai tara si ajutai societatea.

GP: Alin Dimancescu – curantul istoriei miscarii cercetasilor din Romania.

Cercetasii la Zilele Muzeului Militar (7-8 mai 2011)

actualizare dupa eveniment (8 mai):

A fost un eveniment de exceptie, un act de educatie si cultura, pentru care Muzeul Militar National merita toate felicitarile! Aprecieri deosebite asociatiilor si grupurilor de traditie militara!
Pozele inserate mai jos vorbesc de la sine despre "desfasurarea de forte" de pe parcursul celor doua zile.
La standul ONCR copii si parinti au cerut informatii despre organizatie si despre conditiile de inscriere. Au participat la eveniment grupuri organizate de cercetasi (lupisori, temerari si exploratori) si leaderi din Bucuresti (Cl Dimancescu-organizatori, Cl Baden-Powell, Cl Aurel Vlaicu) si Ramnicu Valcea (Cl Mircea cel Batran).

---

Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) si armata romana sunt uniti printr-o traditie istorica. Cadre din armata au contribuit la infiintarea si la conducerea organizatiei intre anii 1913-1937. Intre anii 1916-1919 miscarea cercetaseasca este integrata in efortul de razboi al Romaniei prin Corpul Cercetasilor de razboi. Cercetasii sunt prezenti si in prima linie, dar in mod special in serviciile auxiliare din spatele liniilor, ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc. generand indirect un surplus pretios de soldati combatanti.

Pe 7 si 8 mai 2011, cercetasii din ONCR participa cu un stand de prezentare materiale si cu un punct de informare la Zilele Muzeului Militar National, eveniment al carui program detaliat poate fi urmarit mai jos.

In sectorul Primului Razboi Mondial (corpul central) poate fi vizitat si standul de cercetasie, unde sunt prezentate obiecte din Colectia Muzeului Militar National.

Alin Dimancescu


OSTASUL IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE

Zilele Muzeului Militar National

7-8 mai 2011

In perioada 7-8 mai 2011, intre orele 10.00-14.00, Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I” organizeaza cea de-a XI-a editie a evenimentului devenit deja traditional, intitulat “ Zilele Muzeului Militar National”, la care va invitam sa participati. Tema aleasa de noi, pentru anul 2011, este “OSTAŞUL IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE” si va propune sa retraiti, in curtea muzeului, aspecte interesante din cele doua conflagratii mondiale.

Ca in fiecare an, ne vor fi alaturi, prietenii nostri din grupurile de reconstituire istorica: Asociatia “Datina Strabuna” (Oradea) care va reconstitui un post de prim ajutor cu infirmiere in uniforma de epoca si voluntari ardeleni din Regimentul 3 “Avram Iancu”, din perioada Primului Razboi Mondial;

-Asociaţia “Traditia Militara” (Bucuresti) va surprinde publicul prin prezentarea unor uniforme de infanterie, vanatori de munte si garda regala din al Doilea Război, demonstraţii de exercitii tactice si manuire de arme conform regulamentelor militare ale vremii, reconstituirea unei batalii contra trupelor germane;

-Asociatia “6 Dorobanti” (Bucuresti), in uniforme de infanterie, escorta regala si copii de trupa, va reconstitui un campament de la 1917, in cadrul astfel amenajat prezentand armamentul din dotare, demonstratii de instructie de front, prepararea “ratiei de hrana”;

-Societatea “Traditsia” (Bulgaria) va prezenta uniforme ale armatei bulgare din Primul Razboi Balcanic (1912-1913) si din Primul Razboi Mondial (1915-1918), demonstratii de tragere cu munitie de manevra;

-Asociatia Nationala a Colecţionarilor de Arme (A.N.C.A.), din Ploiesti, prezinta demonstratii de tragere cu un tun de munte si cu un mortier de transee german (tip Lanz) din Primului Razboi Mondial;

-Grupul “Deutsche Freikorps” aduce in atentia publicului uniforme si manuiri de arma conform regulamentelor militare germane din timpul celui de- al Doilea Razboi Mondial;

Alaturi de grupurile de reconstituire istorica isi va aduce contributia la desfasurarea acestei manifestari Muzeul Transmisiunilor Centrului 48 Comunicatii si Informatică – Filiala a M. M.N. prin amenajarea unui punct de transmisiuni militare utilizat în Primul Razboi Mondial, prezentand publicului si aparatura de transmisiuni specifice celor două conflagratii mondiale;

un stand tematic “Cultul Eroilor” in cadrul caruia va fi amenajata o fotoexpozitie si se va desfasura un concurs scolar cu premii. In anumite puncte din curtea muzeului publicul va putea vedea o serie de afise din epoca celor doua razboaie mondiale aflate in patrimoniul institutiei noastre.

Cei interesati vor putea descoperi in curtea muzeului standuri ale colectionarilor de militaria, lucrari interesante aparute sub egida Editurii Militare,

iar cei pasionati de tehnica militara vor putea admira o motocicletă ZUNDAPP, utilizata de armata germana dar si romana in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, restaurata partial, aflata in patrimoniul muzeului si considerata o adevarata “bijuterie” de catre cunoscatori.

Pe parcursul celor doua zile, vor mai avea loc ceremonii omagiale de depuneri de coroane de flori la monumentele ridicate in memoria generalului I. Em. Florescu si a ostasilor din Regimentul 21 Infanterie “Ilfov”, aflate in incinta muzeului.

Nu in ultimul rand, gratie Serviciului Muzicilor Militare, publicul va fi delectat cu muzica militara si de promenada specifica epocilor evocate.

Bucataria de campanie, amenajata in aer liber, va oferi gratuit publicului vizitator traditionala fasole la cazan, aceasta activitate fiind sustinuta financiar de unul dintre sponsorii fideli ai muzeului.

Va aşteptam sa ne treceti pragul si sa traiti alaturi de noi momente interesante din epoci de mult apuse.

(sursa foto: Muzeul Militar National)