Infiintata pe 18 ianuarie 1930 (1), Asociatia Cercetasele Romaniei era condusa de Principesa Ileana. Peste numai doi ani (ianuarie 1932) erau inregistrate 23 cohorte, formate din 2078 de cercetase (2) (3).
Grupele de varsta erau:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (4)
Cel putin 36 de cercetase formau 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formau o cohorta (5).
Simbolul cercetaselor era frunza de trifoi (la baieti - floarea de crin).
[foto 2: catarama centura Cercetasele Romaniei]
Am avut surpriza ca la Arhiva Nationala de Filme (ANF), vizionand mai multe bobine cu filme despre jamboreele interbelice, sa descopar cateva minute document de la jamboreea cercetaselor din 1935, din care mai jos avem un mic extras (2' 20").
Locatia este cea a centrului de comandanti strajeri de la Breaza, aceeasi cu cea a liceului militar de mai tarziu. Straja Tarii fusese infiintata cu un an in urma (1934), activand in cadrul Oficiul de Educatie a Tineretului Roman (OETR).
Jamboreea se desfasoara sub deviza: “Gata la datorie. Credinta si munca pentru tara si rege”.
[foto 3: intrarea in tabara jamboreei]
Festivitatea de deschidere cuprinde o slujba religioasa si ceremonia de ridicare a drapelului, fiind onorata de prezenta regelui Carol al II-lea (comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei, imbracat in costum de cercetas), intampinat de Nisa Camarasescu (ajutoarea Comandantei Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei).
[foto 4: regele Carol al II-lea inspectand tabara]
In film se remarca absenta Principesei Ileana (comandanta Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei). La scurt timp dupa casatoria cu arhiducele Anton de Habsburg (1931), in urma presiunilor realizate de catre regelele Carol al II-lea, principesa se retrasese la castelul Sonneberg de langa Viena, fiind prezenta in tara numai pe perioade scurte, in timpul verilor, mai ales la castelul Bran. In anul jamboreei (1935) se naste cel de-al treilea copil al principesei, Alexandra.
In imagini, in anturajul regelui este prezent generalul Constantin Ilasievici, maresal al palatului si viitor ministru al apararii.
In documentar apar comandanti de cercetasi si strajeri, ambele organizatii coexistand aproape trei ani pana in ianuarie 1937, cand cercetasia este desfiintata prin reorganizarea strajeriei ca unica organizatie de tineret (6). Generalul I. Manolescu, ajutorul comandantului Marii Legiuni, apare imbracat in uniforma de strajer. Insusi regele are un ecuson de Straja Tarii pe camasa.
Comandantele si cercetasele poarta uniforme mixte, cu fuste, camasi, esarfe, centuri si insemne de cercetase, in timp ce ecusoanele si bastile sunt de la Straja Tarii. Salutul era cel cercetasesc.
[foto 5: aspect general al taberei]
Marturii filatelice ale evenimentului [foto 6 si 7]:
Asociatia fetelor va fi activa pana in anul 1936.
Asociatia "Cercetasele Romaniei" si Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) pot fi considerate precursoarele tuturor asociatiilor cercetasesti infiintate incepand cu anul 1990.
surse:
1 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
2 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
3 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
4 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
5 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5 6 - prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144
Desfasurat pe 14 august, Targul de educație non-formala din cadrul RoJAM a reunit 20 de organizatii, fundatii si asociatii din tara.
Unul din atelierele TEN a fost cel de Istoria Cercetasiei.
Pe parcursul intregii zile, intr-un colt de cort care s-a dorit a fi cel mai intunecos (sic!) si pe durata unei prezentari multimedia de 20 minute/serie, participantii au putut sa faca o incursiune printre reperele cercetasiei romanesti din perioada 1913-1937.
Reactiile participantilor au fost dintre cele mai diverse.
cercetasi din Deva: De ce nu avem un muzeu al cercetasiei in Romania? (avem totusi un stand al cercetasiei)
cercetasi din Ramnicu Valcea: De ce nu se pomeneste nimic despre cercetasie in manualele scolare?
un grup de cercetasi catolici: Cum au putut niste elevi de liceu, fara ajutorul adultilor sa se organizeze in primele patrule de cercetasi (1913)?
J.V. - comandant, reprezentant al Germaniei si colectionar: Chiar a avut Romania o premiera mondiala prin lansarea unei emisiuni filatelice asociata unei Jamboree (Sibiu, 1932)?
doi comandanti francezi (in discutiile de dupa prezentari): Este extraordinar ca primii cercetasi romani au primit incurajarile capitanului Royet, initiatorul cercetasiei din Franta!
un tanar cercetas din Bucuresti, in contextul in care s-a vorbit ca primii cercetasi (1913) erau entuziasmati de literatura de aventuri si de romanele lui Jules Verne (in special): Doi ani de vacanta??? Cine este Jules Verne, nu figureaza in programa scolara! :-)
Ca o concluzie de final, a fost o experienta in care tinerii cercetasi au aflat de ce trebuie sa pretuiasca traditia cercetasiei in Romania:
pentru ca este parte din istoria Romaniei; pentru ca avem datoria sa cinstim sacrificiile facute de cercetasi in razboiul pentru intregirea neamului romanesc (1916-1918)
pentru ca trebuie sa intelegem rolul de scoala de caractere pe cercetasia care l-a avut in anii in care a activat
pentru ca ne tragem radacinile din principiile enuntate de Baden-Powell, dar si din onoarea si devotamentul unor generatii de comandanti (militari, profesori) si oameni de cultura care au sprijinit miscarea de-a lungul anilor
pentru ca realizam ca miscarea cercetaseasca in Romania a inceput cu aproape 100 de ani in urma
pentru ca prezentul si viitorul au mult mai multa relevanta daca stim de unde venim!