Despre infiintarea centrelor traditionale cercetasesti

Cercetasia romaneasca si-a reluat activitatea la data de 31 martie 1990, dupa o pauza de 53 de ani. Dupa ce s-au rezolvat aspectele administrative, din anul 1992 au demarat si activitatile cohortelor, denumite mai tarziu centre traditionale.

La propunerea vechilor cercetasi, dintre care ii amintesc in principal pe Alexandru Daia (foto),

Anton Constantinescu, Nicu Decuseara, Victor Dobre, Andrei Nadolu, Margareta Tutoveanu, Constantin Sapatino, Iulian Capatana, Boris Boronavschi, Iosefina Cheller, Constantin Banner, Virgil Pusca, Corneliu Şandru si Nicolae Octav Cernescu, primele structuri infiintate in Bucuresti au primit denumiri cu rezonanta cercetaseasca.
Asa au aparut cohortele (Victor) Panaitescu, (Ulisse) Samboteanu, General (Ioan) Dimancescu, Baden-Powell, Ecaterina Teodoroiu, Nissa Camarasescu. Alte cohorte din acei primi ani au fost Calugareni, Gheorghe Lazar, Hermann Oberth (la liceul German) si Aurel Vlaicu.

Cele de mai sus le cunosc ca participant la varf in reorganizarea miscarii cercetasesti de-a lungul anilor ‘90. In primii trei ani (1990-1993) am avut sansa sa ma aflu in colectivul de comandanti din preajma prof. Alexandru Daia (decedat in 1993), cel care in anii comunismului era considerat liderul fostilor cercetasi. In anii ’80 Alexandru Daia publicase cartea “Eroi la 16 ani”, legata de contributia cercetasilor la efortul primului razboi mondial. In perioada interbelica fusese comandantul Cohortei III Bucuresti, in timp ce colonelul Ioan Dimancescu era comandantul Cohortei I si al Legiunii Bucuresti. In aceeasi perioada Ulisse Samboteanu era Directorul Cercetasiei, iar Victor Panaitescu perfectiona un sistem de semnalizare care ii va purta numele. Nissa Camarasescu era din anul 1930 ajutoarea comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor Romaniei (Principesa Ileana a Romaniei).

05 sep. 2011

Nicu Anusca
Comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu – Bucuresti


foto: cercetasia.ro, mai putin Ecaterina Teodoroiu (wikipedia)

citeste si:

• In memoriam Nicu Decusara

Jamboreea cercetaselor (Breaza, 1935)

Calendarul jamboreelor nationale interbelice (Piatra Neamt - 1930, Sibiu / Dumbrava Sibiului - 1932, Mamaia - 1934, Brasov / Poiana Brasov – 1936) a inclus si o jamboree nationala a cercetaselor, desfasurata in anul 1935, la Breaza.

[foto 1: insigna jamboree]

Infiintata pe 18 ianuarie 1930 (1), Asociatia Cercetasele Romaniei era condusa de Principesa Ileana. Peste numai doi ani (ianuarie 1932) erau inregistrate 23 cohorte, formate din 2078 de cercetase (2) (3).

Grupele de varsta erau:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (4)
Cel putin 36 de cercetase formau 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formau o cohorta (5).

Simbolul cercetaselor era frunza de trifoi (la baieti - floarea de crin).

[foto 2: catarama centura Cercetasele Romaniei]

Am avut surpriza ca la Arhiva Nationala de Filme (ANF), vizionand mai multe bobine cu filme despre jamboreele interbelice, sa descopar cateva minute document de la jamboreea cercetaselor din 1935, din care mai jos avem un mic extras (2' 20").

Locatia este cea a centrului de comandanti strajeri de la Breaza, aceeasi cu cea a liceului militar de mai tarziu. Straja Tarii fusese infiintata cu un an in urma (1934), activand in cadrul Oficiul de Educatie a Tineretului Roman (OETR).
Jamboreea se desfasoara sub deviza: “Gata la datorie. Credinta si munca pentru tara si rege”.

[foto 3: intrarea in tabara jamboreei]

Festivitatea de deschidere cuprinde o slujba religioasa si ceremonia de ridicare a drapelului, fiind onorata de prezenta regelui Carol al II-lea (comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei, imbracat in costum de cercetas), intampinat de Nisa Camarasescu (ajutoarea Comandantei Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei).

[foto 4: regele Carol al II-lea inspectand tabara]

In film se remarca absenta Principesei Ileana (comandanta Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei). La scurt timp dupa casatoria cu arhiducele Anton de Habsburg (1931), in urma presiunilor realizate de catre regelele Carol al II-lea, principesa se retrasese la castelul Sonneberg de langa Viena, fiind prezenta in tara numai pe perioade scurte, in timpul verilor, mai ales la castelul Bran. In anul jamboreei (1935) se naste cel de-al treilea copil al principesei, Alexandra.
In imagini, in anturajul regelui este prezent generalul Constantin Ilasievici, maresal al palatului si viitor ministru al apararii.

In documentar apar comandanti de cercetasi si strajeri, ambele organizatii coexistand aproape trei ani pana in ianuarie 1937, cand cercetasia este desfiintata prin reorganizarea strajeriei ca unica organizatie de tineret (6). Generalul I. Manolescu, ajutorul comandantului Marii Legiuni, apare imbracat in uniforma de strajer. Insusi regele are un ecuson de Straja Tarii pe camasa.
Comandantele si cercetasele poarta uniforme mixte, cu fuste, camasi, esarfe, centuri si insemne de cercetase, in timp ce ecusoanele si bastile sunt de la Straja Tarii. Salutul era cel cercetasesc.

[foto 5: aspect general al taberei]

Marturii filatelice ale evenimentului [foto 6 si 7]:



Asociatia fetelor va fi activa pana in anul 1936.
Asociatia "Cercetasele Romaniei" si Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) pot fi considerate precursoarele tuturor asociatiilor cercetasesti infiintate incepand cu anul 1990.

Alin Dimancescu


citeste si:

• Primele cercetase
• Cercetasele Romaniei. Infiintarea organizatiei. Primii ani
• Cercetasul si bicicleta (1913-1937)

surse:
1 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
2 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
3 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
4 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
5 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
6 - prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, vol.III ISBN 973-8473-22-5, pag.141-144

foto:
-colectia Iulian Lipovanu (1, 2)
-Arhiva Nationala de Filme (3, 4, 5)
-licitatii Healey & Wise (6)
-Scouts and Guide Stamp Club (7)

video: Arhiva Nationala de Filme (ANF)

Jamboreea de la Brasov (1936)

A patra jamboree nationala s-a desfasurat intre 9 si 27 august 1936 la Brasov, in Poiana. La buna desfasurare a evenimentului au contribuit autoritatile locale (primaria si prefectura) si cercetasii brasoveni (Legiunea Brasov si comandantii de legiune si cohorta, dr. Sterie Stinghe si Stefan Furnica). (1)

Festivitatea de deschidere a fost onorata de prezenta regelui Carol al II-lea.

[foto 1: Suveranul sosind la deschiderea jamboreei;
in stanga regelui: Nissa Camarasescu, ajutoarea Comandantei Marei Legiuni]

Instantanee de la jamboree, reconstituite din presa vremii sau din colectii cercetasesti:

[foto 2: vedere generala a taberei]

[foto 3: intrarea in tabara]

[foto 4: infrumusetarea portalelor]

[foto 5: umplerea saltelelor cu paie ]

[foto 6: pui de soimi in fata corturilor]

[foto 7: la bucatarie, curatand zarzavaturi ]

[foto 8: ora mesei]

[foto 9: concursuri]

[foto 10: lucrari in tabara]

Cu ocazia jamboreei de la Brasov s-a tiparit o emisiune filatelica compusa dintr-o serie de 3 timbre (2) [foto 11 ]

si au fost realizate insemne personalizate.

[foto 12, 13: insigna de baston si detaliu de baston]

[foto 14-15: ecuson, steag]

Dupa ce din 1934 Cercetasia fusese inclusa in Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR), jamboreea de la Brasov precede cu numai cateva luni reorganizarea Strajii Tarii (ianuarie 1937) si desfiintarea OETR (implicit si a cercetasiei).

Anul 1936 este varful coabitarii strajeriei cu cercetasia. Notiunea de strajer incepe sa fie folosita din ce in ce mai des, anuntand schimbarile iminente.

La Serbarile Restauratiei din acelasi an (8 Iunie 1936) regele Carol al II-lea apare in uniforma de strajer, iar principele Nicolae in uniforma de cercetas.

[foto 16: serviciul religios la Serbarile Restauratiei, in prezenta
M.S. Regelui Carol al II-lea, A.S.R. Principelui Nicolae
si a inaltilor demnitari (in randul doi, in centru: patriarhul Miron Cristea
si prim-ministrul Gheorghe Tatarascu]

Alin Dimancescu



citeste si:

• Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)
• A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)
• A treia Jamboree nationala (Mamaia, 1934)

surse:
1 - Cercetasul, februarie 1936
2 – Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1936 Scout Set, SOSSI Journal

foto:
Ilustratiunea Romana, miercuri 17 iunie 1936 (16)
Ilustratiunea Romana, miercuri 19 august 1936 (1, 10)
Ilustratiunea Romana, miercuri 26 august 1936 (2, 4, 5, 7, 8, 9, 10)
colectia Muzeului Militar National (15)

colectia Iulian Lipovanu (12, 13, 14)
colectia Ovidiu Gheorghian (3, 6)
colectia Dimancescu (11)

Cercetasele Romaniei

Infiintarea organizatiei. Primii ani

La 8 Aprilie 1915 (data la care "Razboiul cel Mare" incepuse) Asociatia “Cercetasii Romaniei” (1914-1936) era recunoscuta ca “persoana morala si juridica” de catre Corpurile Legiuitoare. Romania era inca in neutralitate.

Intrarea Romaniei alaturi de Antanta a prilejuit integrarea miscarii cercetasesti in efortul de razboi (1916-1918). Cercetasii sunt prezenti ca forte auxiliare in spatele frontului, unde activeaza in misiuni auxiliare ca sanitari, brancardieri, curieri, telefonisti, telegrafisti, factori postali, paznici etc. (1)

Imediat dupa razboi (1919-1923), pe fondul unei lipse de cadre de conducere, se refac structurile organizatiilor cercetasesti. Intre anii 1924 si 1928 miscarea stagneaza.
La 1 august 1928 cercetasia este trecuta ca directie la Oficiul National pentru Educatie Fizica (ONEF). In anul 1929 principele Nicolae devine comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei si organizatia cunoaste un nou avant. (2)

La inceputul anului 1929 existau grupuri distincte de cercetase, constituite separat, dar incadrate in Marea Legiune a Cercetasilor. Zilnic se primeau cereri ale fetelor care vroiau sa devina cercetase. (3)
Erau “urmasele” unei cercetase, sora medicala pe front si mai apoi luptatoare in prima linie - Ecaterina Teodoroiu. In anul 1914, fiind eleva in Bucuresti, se inrolase in Cohorta "Pastorul Bucur". Revenita la Targu-Jiu a activat in Cohorta "Domnul Tudor". In vara anului 1916 (august) a participat impreuna cu toti cercetasii cohortei la ingrijirea ranitilor. (11)

Constituirea Cercetaselor Romaniei ca organizatie separata de Cercetasii Romaniei este urmarea unui cumul de factori:
1. Influenta externa - aparitia miscarilor de Girl Guides / Scouts (prima in Anglia, 1910)
2. Emanciparea statutului femeii in Romania dupa primul razboi mondial. Ca exemplu, in anul 1919 se inregistreaza Asociatia Crestina a Femeilor (ACF), filiala cu personalitate juridica a organizatiei YWCA (echivalentul feminn al YMCA). ACF era patronata (ca presedinta de onoare) de Regina Maria (initiatoarea demersului de a infiinta filiala din Romania). Scopul asociatiei era integrarea femeii in societate pe baza unor norme de morala crestina si prin activitati specifice, orientate catre trup, minte si suflet.
3. Implicarea directa a Principesei Ileana care va deveni autoritatea morala si decizionala a organizatiei. La studiile facute in Anglia (Colegiul din Heathfield-Ascot), Domnita luase contact cu "fenomenul" Girl Guides.

• In primavara anului 1929, Principesa Ileana convoaca la Palatul Cotroceni un grup numeros de persoane pentru a discuta despre oportunitatea infiintarii unei miscari de cercetase.

• Se stabileste un comitet restrans (A.S.R. Principesa Ileana, Nissa Camarasescu si cpt. I Dimancescu - comandantul cohortei I Galben) care va conlucra cu Ministerul Scoalelor.

• La 8 iunie 1929 are loc la Ministerul Instructiunei o conferinta a directoarelor de scoli secundare

• Comitetul de initiativa a fost largit prin cooptarea doamnelor O. Ionescu (directoarea liceului de fete “Domnita Ileana”), E. Monroe (directoarea scolii normale de fete “Elena Doamna”) si a domnului profesor V. Suteu (directorul liceului de baieti “Cantemir Voda”, fost comandant al Cohortei "Pastorul Bucur" in primii ani ai cercetasiei)

• La inceputul anului scolar (septembrie) se organizeaza un sediu (un birou in cladirea ONEF-ului) de unde se va coordona activitatea de dinaintea lansarii (redactarea statutului si a regulamentelor) si de dupa.

• Lansarea Asociatiei Cercetasele Romaniei va avea loc pe 18 ianuarie 1930, la Palatul Cotroceni in prezenta Domnitei Ileana si a colaboratorilor sai. Tot atunci se constituie legal si Biroul Central al Marii Legiuni. (4)

• In februarie 1930 se infiinteaza primele patru centurii: Centuria I Marele Voevod Mihai, Centuria a II-a Domnita Ileana, Centuria a II-a Regina Maria si Centuria a IV-a Elena Doamna. (4)

• Primele comandante si conducatoare depun legamantul pe 6 septembrie 1930.

• Cercetasele cohortei Domnita Ileana din Bucuresti depun juramantul pe stadionul ONEF la 21 noiembrie 1930, in fata M.S. Regina Maria si a A.S.R. Principesa Ileana, Comandanta Marii Legiuni a Cercetaselor Romaniei. (5)

Conducerea Asociatiei Cercetasele Romaniei era urmatoarea:

-Domnita Ileana – comandanta Marii Legiuni
-Nissa Camarasescu – ajutoarea comandantei Marii Legiuni
-Biroul Central, format din Viorica Litzica - directoarea generala, ajutata de domnisoarele I. Cernatescu si O. Cosco. (6)

Grupele de varsta sunt:
-micile cercetase / cercetase incepatoare (7-11 ani)
-cercetase (11-18 ani)
-calauze (18 ani+) (7)
Cel putin 36 de cercetase formeaza 1 centurie, fiind conduse de o comandanta. Mai multe centurii formeaza o cohorta. (8)

La inceputul anului 1931 Marea Legiune a cercetaselor cuprindea 11 cohorte (Bucuresti+10 orase). (8)
In octombrie 1931 se inregistrau 20 de cohorte, pentru ca in ianuarie 1932 sa existe 23 cohorte formate din 2078 cercetase. (9) (10)

Desi separata ca structuri, organizatia a pastrat o legatura stransa la nivel de activitati si informare cu Asociatia "Cercetasii Romaniei".

Alin Dimancescu


citeste si:

• Primele cercetase
• Jamboreea cercetaselor (Breaza, 1935)

surse:
1 - Activitatea cercetasilor Romaniei dupa inceperea rasboiului, Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916
2 - Valeriu Tebeica, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul nr.2 - aprilie 1930, pag.11
3 - N. Camarasescu, Privind inapoi, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.2
4 - A. Grigorescu, Din activitatea Cohortei “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
5 - Legamantul cercetaselor din cohorta “Domnita Ileana” Bucuresti, Cercetasul nr.9 - decembrie 1930, pag.11
6 - Ion Tik, Cercetasele Domnitei, Ilustratiunea Romana, joi, 30 aprilie 1931, pag . 6-7
7 - cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie in raport cu educatia fizica, Gazeta Sporturilor, 12 aprilie 1930
8 - Un an de la constituirea asociatiei cercetaselor, Cercetasul nr.10 - ianuarie 1931, pag.5
9 - Scrisoare adresata de Ajutoarea Comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor tuturor Comandantelor de unitati din Tara cu prilejul deschiderii anului nou cercetasesc, Cercetasul nr.18 - octombrie 1931, pag.4
10 - Unitati si efectivul Marei Legiuni a Cercetaselor, Cercetasul nr.21 – ianuarie 1932, pag.4
11 - Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu, Muzeul Gorjului - Targu-Jiu

foto: Cercetasul, Ilustratiunea Romana, povesteaunuicercetas.ro