Virtutea Cercetaseasca (anii 1915-1916) si Virtutea Cercetaseasca de Razboi (1916-1918)

(recompense)

Virtutea Cercetaseasca a fost inca din primii ani cea mai importanta distinctie cercetaseasca. Se acorda in egala masura: 

-instructorilor, comandantilor si inspectorilor pentru implicare deosebita, devotament, rezultate deosebite in organizarea si popularizarea miscarii cercetasesti

-cercetasilor, pentru sprijinul deosebit acordat comandantilor la nivel de centurie/cohorta, unde multi din sefii de grupa preluau sarcinile instructorilor
Alte merite pentru care se acorda cercetasilor erau notate in reeferatele care insoteau propunerile de acordare: “obtinut increderea parintilor", “strans legatura intre doua scoli”, “condus samaritenii”, “transformat ograda liceului intr’o adevarata gradina”, “izolat bolnavi si stingerea epidemiei”.

In primii ani, Virtutea Cercetaseasca se acorda, in marea majoritate a cazurilor, pentru o durata de un an. Prin exceptie se acorda si pe viata. Nu existau clase/variante ale distinctiei. 

Dupa intrarea Romaniei in razboi (august 1916), se infiinteaza (15 oct. 1916) o noua distinctie, Virtutea Cercetaseasca de Razboi (VCR), care avea doua variante: argint si aur. VCR era conferita pe viata.

Cel mai cunoscut caz de acordare a "Virtutii Cercetasesti de Razboi" de aur este cel al Ecaterinei Teodoroiu. Fiind cercetasa sanitara, in octombrie 1916 se implica eroic in luptele de la podul peste raul Jiu, la intrarea in Targu Jiu, blocand (impreuna cu alti cercetasi si cativa rezervisti) inaintarea trupelor germane, pana la sosirea trupelor noastre.

Alin Dimancescu

-> Anul 1915

“In conformitate cu art. 3 si 5 din regulamentul pentru acordarea distinctiunii “Virtutea Cercetaseasca”, A.S. Regala Principele Carol, comandantul Marii Legiuni, comunica ca are de facut mai multe propuneri. 

Dl. Presedinte (col. Grigore Berindei – nota red.) gaseste ca cel dintai care merita aceasta distinctiune, este fara indoeala A.S.Regala Principele Carol, care prin o munca fara preget si prin deosebitul devotement, iscusinta si munca depusa duce la bun sfarsit aceasta mare opera de regenerare a poporului mostru.

Biroul hotareste in unanimitate si cu mult entuziasm de a se acorda “Virtutea Cercetaseasca” A.S. Regale Principelui Carol, si pentru totdeauna.

In urma, A.S. Regala prezinta rapoarte indeajuns de documentate pentru acordarea distinctiunii “Virtutea Cercetaseasca” persoanelor mai jos notate:

1. D-lui Gh. D. Mugur, inspector general

2. D-lui G. Munteanu Murgoci, inspector general

3. D-lui Locot. Andrei Starcovici, instructor in Cohorta Silistra

4. D-lui Panait Crihana, instructor in Cohorta Aidemir

5. Cercetasului sef de grupa Ioan Berindei din Cohorta “Pastorul Bucur”

6. Cercetasului sef de grupa Gh. Antonescu din Cohorta Ploesti

7. Cercetasului Ioan Ionescu din Cohorta Silistra

8. Cercetasului P. Marinescu din Cohorta R-Sarat

9. Cercetasului Gh. Matei din Cohorta Silistra

10. Cercetasului Aurel Antohi din Cohorta Silistra

11. Cercetasului Pritop Dobre din Cohorta Silistra

Biroul admite ca aceste personae sa fie distinse cu Virtutea Cercetaseasca pe timp de un an.”

sursa: Cercetasul, nr. 14-15, August-Septembrie 1915

-> Anul 1916

Intre 19-21 mai 1916 se desfasoara serbarea anuala a cercetasilor din toata tara. Cu aceasta ocazie se organizeaza si un bivuac/tabara pe terenul “parcului sportiv” de la Sosea (Kiseleff), actualul Stadion National de Rugby. Este prima tabara de mare amploare organizata in Bucuresti.

“Sambata 21 Maiu. La ora 10 se serbeaza patronul nostru in parcul calaretilor (fostul Hipodrom de Trap Baneasa, pe actualul amplasament Romexpo - n.red.).

In sunetul imnului regal si al uralelor, M.S. Regele, Regina si A.S.R. Principele Carol trec in revista coloanele nesfarsite de cercetasi.

Incepe apoi slujba religioasa, dupa care se citeste de catre A.S.R. legea cercetasilor si ordinea de zi. D-l Colonel Berindei tine un mic discurs oferind A.S.R. Virtutea Cercetaseasca.”

sursa: Ioan Dem. Dimancescu, Jurnal de cercetas

In continuare, se acorda Virtutea Cercetaseasca pentru un an

-Domnilor Gh. D Mugur si G. Munteanu Murgoci, Inspectori Generali ai Comandamentului Marii Legiuni

-Cercetasului sef de grupa Gh. Antonescu din Cohorta Ploesti

-Cercetasului sef de grupa Ioan Berindei din Cohorta “Pastorul Bucur” 

(toti pentru al doilea an, vezi lista din 1915)

-Domnului G. Pascu, Inspectorului General din Comandamentul Marii Legiuni

-Domnului ing. Christea Niculescu, Inspectorului Regional, Sinaia

-Domnului Pana Popescu, comandantul Cohortei “Grivita” din Ploiesti

-Domnului prof. V. Suteu, comandantul Cohortei “Pastorul Bucur”

-Domnul Popescu Dumitru, comandantul Cohortei “Ciocanesti”

-Domnului prof. Constantin Nedelcu, ajutorul comandantului Cohortei “Pastorul Bucur”

-Domnului dr. Mircea Bruteanu, commandant de centurie, Cohorta “Pastorul Bucur”

-Domnului N. Adam, commandant de centurie, Cohorta “Mihai Eminescu”, Botosani

-Cercetasilor sefi de grupa Ivanceanu D.D., Cohorta “Grivita”, Ploiesti; Ungureanu D., Cohorta “Roman”; Sclavu A. Ilie, Cohorta “Braila”; Ghineraru Virgiliu, Cohorta “Stroe Beloescu”, Barlad; Manoilescu Grigore si Verner Gheorghe, Cohorta “Gheorghe Asachi”, Iasi; Berceanu Ion, Cohorta “Ovidiu’, Constanta.

-Cercetasului Stratulativ Ion, Cohorta “Bacau”

sursa: Cercetasul, nr. 6, Iunie 1916

Virtutea Cercetaseasca de rasboiu

Regulamentul aprobat de Comitetul Central al Asociatiunii in sedinta dela 15. Oct. 1916

Art.1. Se infiinteaza o noua distinctiune, numai pentru activitatea de rasboiu sub denumirea “Virtutea Cercetaseasca de Rasboiu”.

Art. 2. “V.C.R.” e de argint si de aur. Cea de argint se acorda pentru o activitate cercetaseasca staruitoare deosebita. Cea de aur pentru jertfa de sine in folosul Tarii, armatei si pentru acte de vitejie.

Art.3. “V.C.R” se acorda nu numai cercetasilor, dar si instructorilor, precum si comandantilor si inspectorilor din Marea Legiune.

Art.4. “V.C.R” se acorda pe viata de catre Comandamentul Marii Legiuni, dupa recomandarea Comandantului de Cohorta aprobata de Comandantul Marii Legiuni.

Rapoartele cu propunerile pentru acordare trebue sa arate foarte amanuntit motivele propunerii.

Art. 5. Semnul “V.C.R” e pajura cercetaseasca a carei coroana cu inscriptie este inlocuita prin una de lauri, si aceasta avand pe crestetul vulturului coronita regala.

Art.6. Semnul se poarta agatat la stanga jos pe piept si fara panglica.

sursa: Cercetasul, nr. 9, Sept. 1916

vezi si:

• Recompense si pedepse
• Virtutea Cercetaseasca de Bronz. Nicolae Decusara
• Pedepse. Serviciul de control si supraveghere

Gheorghe D. Mugur

(1878-1946)

Profesor si publicist. Inspector general al Cultelor si Artelor, director al Fundatiilor Regale. Director de programe si director general al Radiodifuziunii (din 1940).(1)

A sprijinit cercetasia inca de la primii pasi ai organizarii in Romania. A fost secretar, membru in comitetul central al asociatiei si membru al Directiei Publicatiilor, care edita buletinul lunar “Cercetasul” (1914). Din 1915 este inspector general in cadrul comandamentului Marii Legiuni, facand tandem cu prof. Gheorghe Munteanu Murgoci.(2)

Autor al celei mai importante lucrari despre inceputurile cercetasiei in Romania - ”O scoala de imputernicire”, aparuta in anul 1916.(3)

In momentul intrarii Romaniei in razboi, primeste comanda Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei. Organizeaza taberele de cercetasi din Moldova.(4)

Este numit inspector general al cercetasiei din anul 1928.(5)

• vezi si alte personalitati

surse:

1. Letiţia Constantin, Mariana Jaklovsky, Anca Andreescu, Dezvoltarea colectiilor, Revista Bibliotecii Nationale a Romaniei, nr.2, 2008

2. Organizarea si starea actuala a cercetasiei, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916

3. Gheorghe D. Mugur, “O scoala de imputernicire”, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916

4. Principele Carol - Comandantul Marii Legiuni, Ordinul pe Marea Legiune nr. 31 din 15 August 1916, Revista “Cercetasul” - Buletinul lunar al Asociatiunii Cercetasii Romaniei”, numarul 8, august 1916

5. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

foto: Revista Automobila, anul XI, nr. 137, Iulie 1916, colectia Bibliotecii Academiei Romane, prin amabilitatea domnului Cristi Cuturescu

O scoala de imputernicire. Cercetasii. Organizarea si starea actuala a cercetasiei

Volumul de fata a aparut in anul 1916 la Bucuresti, fiind editat de Stabilimentul de Arte Grafice “Energia”. Face parte din Biblioteca Asociatiei “Cercetasii Romaniei”, primul din seria B, serie care isi propunea sa grupeze carti de literatura, stiinta sau cercetasie pentru “a sta in biblioteca fiecarui camin si in casele cercetasilor”.


I. Primul capitol, “O scoala de imputernicire”, prezinta idei din conferintele tinute de Gh. D. Mugur la “Casa Scoalelor” si la “Teatrul National” din Craiova.
Autorul a fost publicist, redactor la editura "Universul", inspector general al Cultelor şi Artelor si din iulie 1940, presedintele Consiliului de Administratie al Societatii de Radiodifuziune. A sprijinit cercetasia inca de la primii pasi ai organizarii in Romania. Din anul 1914 a fost secretar al asociatiei, din 1915 a fost membru in comitetul central al asociatiei si membru al Directiei Publicatiilor care edita buletinul lunar “Cercetasul”. Tot din 1915 este inspector general in cadrul comandamentului Marii Legiuni, facand tandem cu prof. Gheorghe Murgoci.

Din primele pagini se explica ce inseamna cercetasia prin raportarea la
-“imbracamintea pitoreasca care place copiilor”
-jocurile, plimbarile si “escursiunile” ca mijloace de educatie
-elementul moral al legamantului si legii
Si se pune o intrebare “rascolitoare”: cum de un “general de oaste (Baden-Powell) pune la 1908 in Englitera, cea mai fireasca problema de educatie sociala […] si de intregire a scolii”? Si de ce nu au realizat-o pedagogii?

Urmeaza o trecere prin istoria universala, identificand “cercetasia ca realitate de viata”, iar apoi o prezentare a “Scouting for Boys”, cartea de capatai a cercetasiei, tradusa in anul 1915 in limba romana.

Cateva date legate de raspandirea cercetasiei in Europa, America si Asia prefateaza reperele aparitiei cercetasiei in Romania, intr-o prezentare preluata si actualizata in anul 1930 in paginile revistei “Cercetasul” de catre Valeriu Tebeica. Cronologia prezentata este cea oficiala a infiintarii cercetasiei in Romania.

1. aparitia cercetasiei (1913)
Prima comunicare asupra cercetasiei este facuta de catre profesorul Gheorghe Murgoci intr-o sedinta a Asociatiei Sportive, propunerea initiala find ca boy-scoutii nostri sa se numeasca “panduri”.
Prima publicatie despre cercetasie este editata de catre profesorul Gabriel Giurgea. Acesta o trimite directiunilor scolilor secundare, facand ca cercetasia sa fie cunoscuta in toata tara.
Intre cele doua momente, in vara anului 1913, inspirati de un articol citit intr-o revista frantuzeasca, cativa elevi de la Liceul Lazar din Bucuresti (fratii Dimancescu, fratii Berindei, Sandel Bogdan si Ionel Andronescu) formeaza singuri, fara ajutorul adultilor, primele patrule de cercetasi, facand excursii si activitati in Muntii Bucegi.

Dupa inceperea cursurilor, elevii de mai sus vor infiinta prima legiune de cercetasi, avand sprijinul directorului de atunci al liceului (Marin Demetrescu). Tot la Lazar se va tine prima conferinta despre cercetasie de catre Vladimir Ghidionescu.

2. infiintarea Asociatiei “Cercetasii Romaniei”, dezvoltarea structurilor si recunoasterea de catre parlament (1914-1915)
Colonelul adjutant Grigore Berindei preia organizarea cercetasilor si infiinteaza primul comitet al asociatiei. Atrage alaturi de miscare profesori, ofiteri, ziaristi, oameni de litere. Din primul comitet faceau parte Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, maiorii Manolescu, Uica, capitanul Samboteanu si locotenentii Samboteanu, Panaitescu si Manicatide.

In vara anului 1914 col. adj. Berindei obtine o audienta si prezinta catre membri casei regale (Regele Carol I, principele Ferdinand si principele Carol) cercetasia si organizarea asociatiei pana in acel moment. Obtine sprijin neconditionat si asociatia se dezvolta pana in anul 1916 la un numar de 9,000 de cercetasi, grupati in 34 de legiuni si 56 de cohorte.

Recunoasterea asociatiei ca “persoana morala” este votata la Senat (20 decembrie 1914) si de Adunarea Deputatilor (21 februarie 1915), fiind publicata in Monitorul Oficial la 9 aprilie 1915.

In zilele de 15-18 martie 1915 se tine la Bucuresti primul Congres al Comandantilor.

II. Capitolul “Cercetasii” de Gabriel Giurgea reproduce continutul brosurii publicate in noiembrie 1913. Aceasta este dedicata “celor mici de azi in care sta speranta Romaniei mari de maine”, fiind un “proces aspru, dar foarte drept al vietii romanesti din ceasul de acum si un indemn puternic de reactiune, pentru prefacerea din adanc a sufletului romanesc”.

“Plecand de la convingerea ca avem nevoe nu numai de educatiune familiala ci si de educatiune civica si socio-morala, am crezut ca ar fi bine sa atragem, printr’o mica si nepretentioasa lucrare informatoare, atentia asupra unui intreg sistem de crestere, care a reusit in mod surprinzator in Anglia, si care azi se intinde cu aceeasi reusita in toate tarile. Sistemul acesta e scoutismul”.

III. "Organizarea si starea actuala a cercetasiei in Romania" prezinta asociatia incepand cu anul 1914, considerat punctul de start al organizarii Marii Legiuni a “Cercetasilor Romaniei”.

IV. Raportul de activitate pe anul 1915, prezentat de catre domnul colonel-adjutant Gr. Berindei, presedintele comitetului central.

Dupa prezentarea cifrelor de bilant, se nota:

“Cu toate ca nu lucram cu aceleasi mijloace ca scoala, ar fi un lucru foarte nimerit sa putem lucra paralel cu dansa, urmand astfel doua drumuri diferite care duc la acelasi tel. Avem dar nevoe de colaborarea in intregime a corpului didactic, care prin pregatirea sa pedagogica e in masura sa ne dea un concurs pretios.”

V. Marea Legiune a “Cercetasilor Romaniei”

Sunt prezentate cele 34 de legiuni si 56 de cohorte, insumand un numar de aproximativ 9000 de cercetasi.

Legiunile reprezinta judetele din Romania anului 1916 (Tara Romaneasca si Moldova) la care dupa sfarsitul Razboiului Balcanic (1913) se adaugase si Cadrilaterul (cu judetele Caliacra si Durostorul).

Cercetasii din Transilvania se vor alatura Asociatiei “Cercetasii Romaniei” dupa Unirea cu Romania (1 decembrie 1918).

Alin Dimancescu

vezi si:

• Istoricul Cercetasiei (II) - Introducerea Cercetasiei in Romania

vezi titlurile din Biblioteca Cercetasului

Cercetasii Romaniei in Rasboiul cel Mare (1916-1919)

Participarea Asociatiei “Cercetasii Romaniei” (1914-1936) la primul razboi mondial se subscrie efortului pe care intreaga natiune l-a facut pentru realizarea Statului National Unitar Roman.

Dupa aparitia cercetasiei in Romania (vara si toamna anului 1913), dezvoltarea organizatiei la scara nationala prin formarea asociatiei (1914) si recunoasterea ei de catre legislativ (aprilie 1915) stau sub auspiciile declansarii primului razboi mondial in anul 1914.

Intr-o Romanie inca in neutralitate, Cercetasia are sansa unui consens vizionar (Casa Regala, armata, intelectualitate, clasa politica) asupra rolului pe care il poate juca intr-un context de razboi.

Pe parcursul anilor 1914-1916 apar si marturii despre contributia cercetasilor din Anglia sau Franta la activitati auxiliare, desfasurate in spatele frontului.

Ca atare, organizatia primeste sprijinul tuturor structurilor statului si dezvoltarea ei cunoaste un ritm accelerat.

Intrarea Romaniei in razboi (14 / 27 august 1916) alaturi de Antanta a fost sustinuta de declaratia regelui Ferdinand I catre romani, dar si de catre un mesaj al Principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea), comandantul Marii Legiuni, catre cercetasi, pentru a-si sluji Patria si Regele.

Prin Ordinul pe Marea Legiune nr. 31 din 15 / 28 august 1916, principele Carol deleaga conducerea catre comandantii prof. Gh.D. Mugur si prof. Gh. Murgoci.

Urmeaza mobilizarea cercetasilor, operatiune prin care fiecare cohorta isi aloca efectivele catre urmatoarele zone/specialitati, pregatite din timp: politie, curieri, telefonisti, telegrafisti, sanitari, transmitatori de ordine, usieri, informatori, inlocuitori functionari, paznici, ajutoare la munca campului, ajutoare in ateliere.

Se infiinteaza o noua distinctie, “Virtutea cercetaseasca de rasboiu”.

[descrierea insemnului Virtutea cercetaseasca de rasboi (VCR) 

si o insigna Virtutea Cercetaseasca din perioada interbelica]

Ecaterina Teodoroiu este supranumita Eroina de la Jiu pe cand este cercetasa sanitara si participa la Batalia de la Podul Jiului (octombrie 1916). Ulterior se inroleaza in armata romana.

Evolutia evenimentelor militare determina retragerea armatei, guvernului si a regelui in Moldova.

Epopeea cercetasilor in aceasta faza a razboiului este surprinsa extraordinar de realist in cartea “Eroi la 16 ani” a profesorului Alexandru Daia, cercetas la varsta din titlu, viitor comandant al Cohortei III Bucuresti in perioada interbelica si liderul cercetasilor seniori care au reinfiintat cercetasia in martie 1990.

[cercetasi in timpul campaniei din Moldova, sursa foto: Eroi la 16 Ani]

Prin efortul lor sustinut, cercetasii au reusit ca sa elibereze un surplus de combatanti pentru prima linie si au contribuit la mentinerea unor activitati vitale in spatele frontului.

Ca o recunoastere a acestui rol, in anul 1928 ia fiinta “Asociatia cercetasii din rasboiul 1916-1919”.

[insemnul "Cercetasii din rasboiul 1916-1919"]

Tot in perioada interbelica se ridica la Tecuci o statuie in memoria participarii cercetasilor in primul razboi mondial. Distrusa dupa al doilea razboi mondial, statuia este reconstituita dupa 1990, cu spriijinul cercetasilor.

Faptele fostilor veterani cercetasi au fost rememorate la evenimentele cercetasesti din anii '90.

🔊 Constantin Sapatino - un cercetas in primul razboi mondial

[inregistrare audio prin amabilitatea domnului Nicu Anusca, senior cercetas, membru de onoare ACT-RO]

Cu trecerea anilor vechii cercetasi au inceput sa ne paraseasca, unul cate unul. Mai intai veteranii / eroii cercetasi din primul razboi mondial. I-au urmat seniorii cercetasiei interbelice.

Este de datoria noastra sa ne aducem aminte de prima generatie de cercetasi si de sacrificiile lor, cu doar un an inainte de a sarbatori 100 de ani de la aparitia cercetasiei in Romania.

Alin Dimancescu

citeste si

• Inlocuind pe cei plecati, ajutand pe cei ramasi
• Marturia unui cercetas erou

foto decoratii: Iulian Lipovanu, ordersandmedals.ro, Richard Balko, okazii.ro
foto Ecaterina Teodoroiu: Daniel Siegfriedsohn
carte de membru Cercetasii din Rasboiul 1916-1919, reviste Cercetasul 1916, dedicatie Alexandru Daia, pagina jurnal: colectia Dimancescu