Asociatia "Cercetasii Muntilor"

Asociatia Cercetasii Muntilor este o organizatie cercetaseasca infiintata in anul 1996. Scopul asociatiei este de a oferi copiilor si tinerilor o educatie complementara celei primite in familie si la scoala, prin implicarea acestora in actiuni diverse, cu precadere in cadrul naturii, folosind pedagogia si principiile cercetasesti ale lui Baden-Powell, cunoscute in Romania incepand cu anul 1913.

Obiectivele Cercetasilor Muntilor sunt:

-dezvoltarea caracterului si a personalitatii fiecarui tanar;

-deprinderea de a trai in comunitate si de a lucra in comun;

-educarea unor tineri responsabili, pregatiti sa analizeze situatiile vietii si sa ia decizii -adaptate si realiste;

-trairea idealului crestin.

Activitatile specific cercetasesti sunt completate de cele sociale, de protectia mediului sau cultural-sportive.

Denumirile cercetasilor pe grupele de varsta reflecta caracterul demixtat al organizatiei: 

-intre 8 si 12 ani: baietii sunt numiti lupisori, iar fetele sunt numite pui de lup (ramura galbena)

-intre 12 si 17 ani: adolescentii sunt cercetasi, iar adolescentele sunt cercetase (ramura verde)

-intre 17 si 25 de ani: baietii sunt numiti drumeti, iar fetele calauze (ramura rosie)

Sistemul de progres pe fiecare grupa de varsta este foarte bine pus la punct, cuprinzand etape (noviciat, aspiratie, promisiune, stele, brevete, clase, poteca lunga sau plecarea in drumetie) si cadre simbolice specifice.

Cercetasii Muntilor sunt organizati pe patrule sau echipe (5-8 cercetasi) care formeaza (in cadrul aceleiasi ramuri), cete, trupe sau clanuri. Activitatile dintr-un Centru Local sunt conduse de un Sef de Grup.

Fiecare din cele 6 ramuri de varsta este coordonata de un Comisar National, la varful structurii functionand un Comisar General, consiliat de Asistentul Spiritual National.

Cei peste 400 de membri isi desfasoara activitatea in 6 Centre Locale: Baia Mare, Beclean, Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara si Targul Lapus.

Inca de la infiintare, Asociatia Cercetasii Muntilor a avut activitati in colaborare cu: Scouts Unitaires de France, Association des Guides et Scouts d’Europe, Scouts de Cluses, Asociatia Cercetasilor Crestini din Romania.

Evenimente majore: Jubileu 10 ani de activitate ACM (iulie 2006), tabere de formare in fiecare vara.
Sigla asociatiei: un crin aplicat pe o cruce cu brate egale, simbolizand prudenta, dreptatea, taria si cumpatarea.
Deviza asociatiei: Totdeauna Gata!

Pagina oficiala: cercetasii-muntilor.ro (sursa informatii, foto si logo)

Alte informatii: pagina facebook

Pedepse. Serviciul de control si supraveghere.

Asociatia “Cercetasii Romaniei” s-a dezvoltat foarte rapid in primii sai ani. Infiintata in mai 1914, asociatia numara in 1916 peste 12.000 de cercetasi. 

Dupa razboi urmeaza o perioada de regres. In 1930, la scurt timp de la trecerea cercetasiei ca directie in cadrul Oficiului National pentru Educatie Fizica (ONEF), avandu-l director pe lt. col. Ulisse Samboteanu, existau 7.024 de cercetasi.

Anii ’30 sunt anii de glorie ai cercetasiei. In 1936 (cu putin timp inainte de desfiintarea cercetasiei) activau 48,000 de cercetasi si 14,000 cercetase.

Activitatea cercetasilor se raporta unei legi si unui legamant. Legea cercetasului contine esenta unui remarcabil cod de etica, aplicabil la nivelul unui copil/tanar in formare. 

Era completata de alte prevederi menite sa aduca elemente de disciplina intr-o organizatie mare, care beneficia de sprijinul institutiilor statului, in frunte cu monarhia, dar si de sustinere si simpatie din partea societatii civile a acelor ani. 

In prima editie tiparita a Carnetul cercetasului, la capitolul Ce trebue sa stie neaparat un cercetas, articolul 13. mentiona: “Sa evite cu desavarsire bauturile alcoolice, fumatul si jocurile de noroc.”

(sursa: Cercetasul, nr. 4, aprilie 1916)

Daca nu doar respectai standardele, dar te si evidentiai in mod deosebit, urmau recompensele. Despre o parte din ele am vorbit, vezi 
Virtutea Cercetaseasca (anii 1915-1916) si Virtutea Cercetaseasca de Razboi (1916-1918) si

Virtutea Cercetaseasca de Bronz. Nicolae Decusara

Daca te abateai de la legea cercetasului, daca nu erai un bun exemplu pentru colegii tai, urmau pedepsele. Erau gandite sa actioneze gradual, sa ofere o sansa pentru indreptare, dar de la un anumit punct insemnau despartirea definitiva de cercetasie:

1. Comunicarea parintilor

2. Notarea in cartea de cercetas (identitate)

3. Eliminarea temporara cu retragerea cartii de cercetas si a pajurei

4. Eliminarea pentru totdeauna 

(sursa: Carnetul Cercetasului, anii ’30)

Comunicari din ziua de 22 Aug. 1916

Eliminati

Imprejurarile in cari se desfasoara activitatea cercetasilor impun a se lua masuri urgente si severe in contra acelor tineri cari calca indatoririle asezate de regulamentele noastre si impuse de principiile unei bune randuieli. De aceea, am fost siliti cu durere sa pedepsim cu eliminarea pe urmatorii cercetasi:

Anghelescu T. Nicolae, cohorta Giurgiu

David Leibu, cohorta “V. Alexandri” Roman

Orenstein Rafail, cohorta “V. Alexandri” Roman

Wolf Bernard, cohorta “V. Alexandri” Roman

Sapariuc Gheorghe, cohorta “V.A. Urechia” Dorohoiu

Din cohorta “Pastorul Bucur”: Lupescu Bernard, Nadler Bernard, Caffe Celibon, Ionescu George-Hamlet, Malot Georges, Marcovici Alexandru, Wexler Willi, Ionescu Eugeniu, Grunberg Artur, Ellenbogen Marcel, Blumenfeld Leonard, Ludwig Petre, Hodora Simeon, Prodan Nicolae, Eskenazi Ionel, Zarafu Artur, Corbulian Mircea.

(sursa: Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916)

Profitand de gradul mare de recunoastere pe care cercetasia il avea in randul intregii societati si de respectul pe care uniforma il impunea atat la nivelul cercetasilor, dar mai ales la cel al comandantilor, incep sa apara treptat si cazuri in care fosti cercetasi, fosti comandanti sau impostori purtand uniforma incearca sa obtina anumite avantaje, inclusiv sume de bani in numele cercetasiei.

Informatiuni

Comandantul Marii Legiuni a primit din partea d-lui Const. I. Iliescu, invatator in comuna Balta, judetul Mehedinti o reclamatiune prin care arata ca in ziua de 15 Sept. a sosit in aceasta comuna un individ care s’a dat drept locotenent Valeriu Tarziu, comandant al Centuriei I din sectorul I galben Bucuresti. D-l Iliescu l-a gazduit timp de 3 zile pentru ca la plecare sa-i ceara cu imprumut pentru o zi un trenchcoat nou, cu care numitul a disparut pentru totdeauna.

Atragem din nou atentia domnilor Comandanti si cercetasi si ii rugam sa publice si prin zarele locale, ca sa nu se lase inselati de aparente si sa caute sa se convinga mai intai cu cine au de a face, caci orice commandant si cercetas trebue sa aiba asupra sa legitimatie cu fotografie emisa de Comandamentul Marii Legiuni si pajura cercetaseasca.

(sursa: Cercetasul, nr. 18, octombrie 1931)

Informatiuni

Inspectoratul Jandarmeriei Rurale a dispus printr-un ordin circular general ca sefii tuturor unitatilor de Jandarmi sa dea concurs la cerere comandantilor unitatilor cercetasesti si persoanelor insarcinate cu controlul si supravegherea, pentru descoperirea elementelor cari la adapostul uniformelor cercetasesti comit abuzuri.

(sursa: Cercetasul, nr. 20, decembrie 1931)

Oficiale

Se aduce la cunostiinta tuturor Domnilor comandanti de unitati ca foarte multi asa zisi cercetasi sau din cei cari au activat candva se improvizeaza in trimisi ai Comandamentului sau ai unei unitati si sub diverse pretexte, cer, pe langa gazduire, si bani. Comandamentul Marii Legiuni n’a dat si nu da asemenea delegatiuni nimanui. Acesti tineri sunt excroci si va rugam a-i da imediat pe mana politiei – anuntand si Comandamentul – spre a a aduce cazul la cunostiinta generala. […] 

Cazuri de asemenea natura au fost semnalate si este curios ca sunt foarte multi cercetasi si comandanti cari se lasa usor convinsi de uniforma, in toata aparenta regulamentara, dar cari din nefericire ascunde tineri de rea credinta.

(sursa: Cercetasul, nr. 7, octombrie 1930)

Informatiuni

Cohorta Petru Rares din Braila a trimis in judecata pe tanarul Iscovici Solomon din Braila, care a fost gasit imbracat in cercetas fara a avea dreptul. Tribunalul l’a condamnat la 500 de lei amenda, in conformitate cu art. 60 din Codul Penal.

(sursa: Cercetasul, nr. 7, noiembrie 1930)

Cele de mai sus sunt motivul pentru care in perioada interbelica in cadrul Asociatiei “Cercetasii Romaniei” apare "Serviciul de Control si Supraveghere".

Membrii serviciului purtau insigna din imagine. Erau cei care trebuiau sa depisteze din timp actele de indisciplina sau abuzurile la adapostul uniformei si sa ia, dupa caz, masuri in cadrul asociatiei sau sa colaboreze cu Politia sau Jandarmeria. 

In cadrul asociatiei erau singurii abilitati sa legitimeze cercetasii si comandantii, iar acestia trebuiau sa se prezinte prin cartea de identitate si insigna (pajura), ambele inseriate. Cartea de identitate avea fotografia titularului si era vizata periodic.

(vezi si carnetele unui cercetas interbelic - Corneliu Anghelescu)

Vestea buna pentru cercetasii care astazi nu sunt prieteni cu disciplina si inteleg cercetasia mai mult ca un cadru pentru distractie facila, la adapostul unei uniforme chic, este ca "Serviciul de Control si Supraveghere" e istorie. 

Vestea mai putin buna - pentru ceilalti - este ca acel serviciu era parte a unei asociatii puternice, care astazi nu mai exista, unul din mecanismele care facea sa functioneze o organizatie extrem de cunoscuta si respectata, cu zeci de mii de membri si cu un aport major la dezvoltarea societatii romanesti din acei ani.

Alin Dimancescu

foto insigna: colectia Iulian Lipovanu

vezi si:

• Virtutea Cercetaseasca (1915-1916) si Virtutea Cercetaseasca de Razboi (1916-1918)
• Virtutea Cercetaseasca de Bronz. Nicolae Decusara.
• Recompense si pedepse

Virtutea Cercetaseasca de Bronz. Nicolae Decusara.

(recompense)

Virtutea cercetaseasca in varianta interbelica avea 3 clase: bronz, argint si aur.

Cea de bronz se acorda doar cercetasilor (nu si comandantilor sau personalitatilor) pentru o "activitate cercetaseasca deosebita" sau "acte de iscusinta, vitejie sau jertfa de sine in folosul altora".
Ce insemna asta la modul concret? Sa vedem un caz cunoscut.

In anii '30, 8 Iunie era una din cele mai importante sarbatori (Ziua Restauratiei), fiind data la care isi incepuse mandatul regele Carol al II-lea in anul 1930.

Parada din anul 1936 se desfasura pe campul Cotrocenilor (situat pe dealul Cotrocenilor, langa Palat, zona de astazi a fabricii Apaca).

In prezenta regelui si a invitatilor, dupa inceperea oficiala a programului, una din tribunele construite pe un schelet de lemn a cedat. Manifestatia a fost oprita, au fost sute de raniti si zeci de morti. La fata locului s-a instaurat panica, lumea a inceput sa fuga, cei raniti strigau dupa ajutor etc. O relatare extraordinara a unui participant la eveniment puteti sa citi aici*.

In aceasta situatie cu totul speciala, cativa cercetasi au actionat cu sange rece, pentru a transporta ranitii la punctul de prim ajutor.

Comandamentul Centuriei a V-a a transmis presei un comunicat:

"In timpul lucrarilor de salvare a victimelor din tribuna prabusita pe platoul Cotroceni, s'au distins urmatorii cercetasi din Centuria V-a "Ultimul strajer al Capitalei" din cadrul Cohortei IV Verde "Marele Voevod Mihai" repartizati la postul de prim ajutor:

1) Nicolae Decusara, desi isi avea mama si matusa ranita, cu un curaj si devotament vrednic de admirat a continuat a da ajutoare ranitilor, transportandu-i la postul de prim ajutor.

2) Mircea Mihailescu, Octavian Mihailescu, Ion Emil, Marsu Vasile si Popescu Valter, Caldararu Alex, Eugen Doleanu, Paraianu Mihail, toti tineri intre 15 si 17 ani au ajutat la transportarea ranitilor dand dovada de un devotament si o abnegatie mai presus de orice lauda.

S'a mai distins si Comandantul de Centurie Traian Mitroiu, Cohorta Pitesti, care a depus tot curajul sau la ajutorul ranitilor."

 

La scurt timp Nicu Decusara avea sa primeasca Virtutea Cercetaseasca de Bronz.

Modul in care s-a comportat in aceasta situatie nu a fost intamplator. La cei 17 ani ai sai, Nicolae Decusara era un cercetas cu 8 ani vechime, participase deja la doua jamboree (la prima - Sibiu/1932, plecand din Bucuresti pe bicicleta), iar peste numai doua luni urma sa participe la a treia (Brasov).

Destinul sau avea sa fie legat si de reinfiintarea cercetasiei (ca miscare) in anul 1990, cand a facut parte din grupul condus de Alexandru Daia (fostul sau comandant de la Cohorta IV Verde), insufletind tanara generatie si formand cateva promotii de cercetasi in spritul cercetasiei traditionale.

Alin Dimancescu

* din anul 1934 Cercetasia, pastrandu-si structurile, fusese trecuta sub comandamentul Strajii Tarii in cadrul Oficiului pentru Educatia Tineretului din Romania (OETR); existau in paralel cercetasi si strajeri, situatie care va dura pana in ianuarie 1937, cand se desfiinteaza Cercetasia

foto insemn VC de Bronz + articole din presa vremii: colectia Nicu Decusara (prin amabilitatea domnului comandant Nicu Ansusca)

vezi si:

• in memoriam Nicolae Decusara
• Virtutea Cercetaseasca (1915-1916) si Virtutea Cercetaseasca de Razboi (1916-1918)
• Pedepse. Serviciul de control si supraveghere.
• Recompense si pedepse

Virtutea Cercetaseasca (anii 1915-1916) si Virtutea Cercetaseasca de Razboi (1916-1918)

(recompense)

Virtutea Cercetaseasca a fost inca din primii ani cea mai importanta distinctie cercetaseasca. Se acorda in egala masura: 

-instructorilor, comandantilor si inspectorilor pentru implicare deosebita, devotament, rezultate deosebite in organizarea si popularizarea miscarii cercetasesti

-cercetasilor, pentru sprijinul deosebit acordat comandantilor la nivel de centurie/cohorta, unde multi din sefii de grupa preluau sarcinile instructorilor
Alte merite pentru care se acorda cercetasilor erau notate in reeferatele care insoteau propunerile de acordare: “obtinut increderea parintilor", “strans legatura intre doua scoli”, “condus samaritenii”, “transformat ograda liceului intr’o adevarata gradina”, “izolat bolnavi si stingerea epidemiei”.

In primii ani, Virtutea Cercetaseasca se acorda, in marea majoritate a cazurilor, pentru o durata de un an. Prin exceptie se acorda si pe viata. Nu existau clase/variante ale distinctiei. 

Dupa intrarea Romaniei in razboi (august 1916), se infiinteaza (15 oct. 1916) o noua distinctie, Virtutea Cercetaseasca de Razboi (VCR), care avea doua variante: argint si aur. VCR era conferita pe viata.

Cel mai cunoscut caz de acordare a "Virtutii Cercetasesti de Razboi" de aur este cel al Ecaterinei Teodoroiu. Fiind cercetasa sanitara, in octombrie 1916 se implica eroic in luptele de la podul peste raul Jiu, la intrarea in Targu Jiu, blocand (impreuna cu alti cercetasi si cativa rezervisti) inaintarea trupelor germane, pana la sosirea trupelor noastre.

Alin Dimancescu

-> Anul 1915

“In conformitate cu art. 3 si 5 din regulamentul pentru acordarea distinctiunii “Virtutea Cercetaseasca”, A.S. Regala Principele Carol, comandantul Marii Legiuni, comunica ca are de facut mai multe propuneri. 

Dl. Presedinte (col. Grigore Berindei – nota red.) gaseste ca cel dintai care merita aceasta distinctiune, este fara indoeala A.S.Regala Principele Carol, care prin o munca fara preget si prin deosebitul devotement, iscusinta si munca depusa duce la bun sfarsit aceasta mare opera de regenerare a poporului mostru.

Biroul hotareste in unanimitate si cu mult entuziasm de a se acorda “Virtutea Cercetaseasca” A.S. Regale Principelui Carol, si pentru totdeauna.

In urma, A.S. Regala prezinta rapoarte indeajuns de documentate pentru acordarea distinctiunii “Virtutea Cercetaseasca” persoanelor mai jos notate:

1. D-lui Gh. D. Mugur, inspector general

2. D-lui G. Munteanu Murgoci, inspector general

3. D-lui Locot. Andrei Starcovici, instructor in Cohorta Silistra

4. D-lui Panait Crihana, instructor in Cohorta Aidemir

5. Cercetasului sef de grupa Ioan Berindei din Cohorta “Pastorul Bucur”

6. Cercetasului sef de grupa Gh. Antonescu din Cohorta Ploesti

7. Cercetasului Ioan Ionescu din Cohorta Silistra

8. Cercetasului P. Marinescu din Cohorta R-Sarat

9. Cercetasului Gh. Matei din Cohorta Silistra

10. Cercetasului Aurel Antohi din Cohorta Silistra

11. Cercetasului Pritop Dobre din Cohorta Silistra

Biroul admite ca aceste personae sa fie distinse cu Virtutea Cercetaseasca pe timp de un an.”

sursa: Cercetasul, nr. 14-15, August-Septembrie 1915

-> Anul 1916

Intre 19-21 mai 1916 se desfasoara serbarea anuala a cercetasilor din toata tara. Cu aceasta ocazie se organizeaza si un bivuac/tabara pe terenul “parcului sportiv” de la Sosea (Kiseleff), actualul Stadion National de Rugby. Este prima tabara de mare amploare organizata in Bucuresti.

“Sambata 21 Maiu. La ora 10 se serbeaza patronul nostru in parcul calaretilor (fostul Hipodrom de Trap Baneasa, pe actualul amplasament Romexpo - n.red.).

In sunetul imnului regal si al uralelor, M.S. Regele, Regina si A.S.R. Principele Carol trec in revista coloanele nesfarsite de cercetasi.

Incepe apoi slujba religioasa, dupa care se citeste de catre A.S.R. legea cercetasilor si ordinea de zi. D-l Colonel Berindei tine un mic discurs oferind A.S.R. Virtutea Cercetaseasca.”

sursa: Ioan Dem. Dimancescu, Jurnal de cercetas

In continuare, se acorda Virtutea Cercetaseasca pentru un an

-Domnilor Gh. D Mugur si G. Munteanu Murgoci, Inspectori Generali ai Comandamentului Marii Legiuni

-Cercetasului sef de grupa Gh. Antonescu din Cohorta Ploesti

-Cercetasului sef de grupa Ioan Berindei din Cohorta “Pastorul Bucur” 

(toti pentru al doilea an, vezi lista din 1915)

-Domnului G. Pascu, Inspectorului General din Comandamentul Marii Legiuni

-Domnului ing. Christea Niculescu, Inspectorului Regional, Sinaia

-Domnului Pana Popescu, comandantul Cohortei “Grivita” din Ploiesti

-Domnului prof. V. Suteu, comandantul Cohortei “Pastorul Bucur”

-Domnul Popescu Dumitru, comandantul Cohortei “Ciocanesti”

-Domnului prof. Constantin Nedelcu, ajutorul comandantului Cohortei “Pastorul Bucur”

-Domnului dr. Mircea Bruteanu, commandant de centurie, Cohorta “Pastorul Bucur”

-Domnului N. Adam, commandant de centurie, Cohorta “Mihai Eminescu”, Botosani

-Cercetasilor sefi de grupa Ivanceanu D.D., Cohorta “Grivita”, Ploiesti; Ungureanu D., Cohorta “Roman”; Sclavu A. Ilie, Cohorta “Braila”; Ghineraru Virgiliu, Cohorta “Stroe Beloescu”, Barlad; Manoilescu Grigore si Verner Gheorghe, Cohorta “Gheorghe Asachi”, Iasi; Berceanu Ion, Cohorta “Ovidiu’, Constanta.

-Cercetasului Stratulativ Ion, Cohorta “Bacau”

sursa: Cercetasul, nr. 6, Iunie 1916

Virtutea Cercetaseasca de rasboiu

Regulamentul aprobat de Comitetul Central al Asociatiunii in sedinta dela 15. Oct. 1916

Art.1. Se infiinteaza o noua distinctiune, numai pentru activitatea de rasboiu sub denumirea “Virtutea Cercetaseasca de Rasboiu”.

Art. 2. “V.C.R.” e de argint si de aur. Cea de argint se acorda pentru o activitate cercetaseasca staruitoare deosebita. Cea de aur pentru jertfa de sine in folosul Tarii, armatei si pentru acte de vitejie.

Art.3. “V.C.R” se acorda nu numai cercetasilor, dar si instructorilor, precum si comandantilor si inspectorilor din Marea Legiune.

Art.4. “V.C.R” se acorda pe viata de catre Comandamentul Marii Legiuni, dupa recomandarea Comandantului de Cohorta aprobata de Comandantul Marii Legiuni.

Rapoartele cu propunerile pentru acordare trebue sa arate foarte amanuntit motivele propunerii.

Art. 5. Semnul “V.C.R” e pajura cercetaseasca a carei coroana cu inscriptie este inlocuita prin una de lauri, si aceasta avand pe crestetul vulturului coronita regala.

Art.6. Semnul se poarta agatat la stanga jos pe piept si fara panglica.

sursa: Cercetasul, nr. 9, Sept. 1916

vezi si:

• Recompense si pedepse
• Virtutea Cercetaseasca de Bronz. Nicolae Decusara
• Pedepse. Serviciul de control si supraveghere

Recompense si pedepse

Virtutea Cercetaseasca (cea mai mare distinctiune). Ea se acorda pentru rasplata cercetasilor cari s’au distins prin:

a) o activitate cercetaseasca deosebita;

b) acte de iscusinta, vitejie sau jertfa de sine in folosul altora.

Sunt trei clase: bronz pentru cercetasi, argint (pentru) comandanti, membrii sectiunei si argint si aur pentru comandanti si diverse alte personalitati. Ea se acorda numai dupa un anumit timp, 5 ani de cercetasie continua, traiti in adevaratul spirit al legii.

Celelalte recompense sunt:

1. Lauda verbala in fata unitatii

2. Ordinul pe centurie

3. Ordinul pe cohorta

4. Ordinul pe legiune

5. Ordinul pe Marea Legiune

Pedepsele - dupa gravitate, iata ordinea aplicarii lor:

1. Comunicarea parintilor

2. Notarea in cartea de cercetas (identitate)

3. Eliminarea temporara cu retragerea cartii de cercetas si a pajurei

4. Eliminarea pentru totdeauna

Distinctiunile, ca si pedepsele, se trec in carnetul de cercetas si se afiseaza la sediu.

Extras din Carnetul Cercetasului (editie din anii '30), Asociatia “Cercetasii Romaniei”

Vor urma detalieri la recompense si pedepse.

Asociatia “Cercetasii Romaniei” a fost prima noastra asociatie de profil, constituita in 1914, acum 100 de ani. In anul 1930 s-a infiintat Asociatia “Cercetasele Romaniei” (vezi: primii ei ani si jamboreea cercetaselor/1935). 

Ambele structuri au fost active pana in anul 1936.

La modul simbolic, toate asociatiile infiintate incepand cu 1990 sunt continuatoarele acestora. 

(vezi si Cronologia miscarii cercetasesti din Romania, 1913-1937, 1990-prezent).

Alin Dimancescu


vezi si:

• Virtutea Cercetaseasca (anii 1915-1918)
• Virtutea Cercetaseasca de Bronz (perioada interbelica)
• Virtutea Cercetaseasca de Aur si Argint (perioada interbelica)
• Pedepse. Serviciul de control si supraveghere.