Primul Craciun al cercetasilor nostri

Acum 1-0-1 ani !!!

Prima serbare de Craciun a cercetasilor nostri din Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936)!

Sa aveti un Craciun cu multe daruri si sanatate! Noi i-am cerut Mosului mai multe marturii / documente cercetasesti!

Va tinem la curent cu ce o sa gasim sub brad :-)

Gata Oricand pentru a ne cunoaste (adevarata) Istorie a Cercetasiei!

Jocul lui Kim (jocuri cercetasesti traditionale)

Este cel mai cunoscut joc cercetasesc. Face parte din categoria jocurilor de observatie si atentie. A fost descris de lord Robert Baden-Powell in cartea de la care a inceput cercetasia: Scouting for Boys (1908).

Mai jos avem descrierea jocului, asa cum apare in "Cercetasii" - titlul sub care a fost tradusa in limba romana lucrarea de mai sus de catre Ion I. Onu  (editie 1915, reeditata in anii '30).

In perioada interbelica, Jocul lui Kim facea parte din testele pentru obtinerea clasei a II-a (baremul era de 16 obiecte recunoscute din 24). 

Cu timpul s-au dezvoltat mai multe variante ale jocului, descrise in lucrarea Sub poala de codru verde (Teofil Sidorovici, cpt. Marin I. Georgescu - 1938): 

Kim incurcat (instructorul distrage atentia cercetasilor care observa), Kim grupat (obiectele se grupeaza dupa folosinta), Kim in culori (obiectele sunt hartii sau creioane de diferite culori), Kim schimbat (se modifica ordinea/pozitia obiectelor sau se inlocuiesc obiecte), Kim instantaneu (se observa schimbarile pe care le face instructorul pe tinuta sa), Kim prin pipait, Kim dupa auz, Kim dupa miros.

Dupa reinfiintarea cercetasiei de catre fostii cercetasi si cercetase, jocul lui Kim a fost reintrodus la activitati. Mai jos avem o trusa pentru Jocul lui Kim (obiecte prinse pe carton format A4) folosita in anii '90 de un comandant de cercetasi traditionali.

Am vazut ca exista Jocul lui Kim - se practica si astazi - am vazut ca exista variante ale Jocului lui Kim, dar cati dintre cercetasi cunosc si cine era Kim? 

Mai jos este povestea lui, asa cum apare in Cercetasii (1915).

Alin Dimancescu

"KIM

Ceea, ce poate să facă un cercetaş, se poate vedea minunat dintr'o povestire de Kipling, intitulată Kim. Kim sau mai bine Kimball O'Hara era fiul unui Irlandez, sergent intr'un regiment din India. Rămas orfan, când era încă copil, trăia în India la o mătuşă a sa, femeie săracă. 

Prietenii lui de joc erau toţi indieni; el ştia limba ţării rnai bine decât orice alt european. Un preot bătrân tinea foarte mult la dânsul. Cu acest preot Kim vizită parte din nordul Indiei. Intr'una din zile, el întalni regimentul din care făcuse parte tatăl său şi cum, înduioşat, se tot învârtea priu tabăr, fu bănuit că ar umbla să puie mâna pe ceva şi fu arestat. El însă din norocire avea, la dânsul actul său de naştere, aşa că şefii regimentului, aflând cine este, il adoptară şi prinseră a se ocupa de, educatiunea lui. Dar, cum căpăta câte un concediu, căte o permisie, Kim se imbrăca ca Hindus şi-şi petrecea timpul liber printre indigeni. 

Mai târziu, el întâlni întâmplător pe un oarecare domn Lurgan, neguţător de scule vechi si de antichităti care, pentru că cunoştea bine oamenii şi ţara, făcea parte din Serviciul de informaţiuni (serviciul de siguranţă). 

Acesta, văzănd că Kim este în curent eu toate lucrurile şi obiceiurile se gândi că ar putea face din el un bun agent, un soi de detectiv printre indigeni. Insă înainte de a-l angaja în serviciul acesta, Lurgan îl supuse la câteva încercări, ca să se încredinţeze dacă, are destul curaj şi hotărîre. 

Ca să-i vadă puterea voinţei, el încercă să-l hipnotizeze, adică să-i subjuge şi conducă gândurile după voia lui. Oamenii cu tărie de voinţă sunt în stare să facă minunea aceasta faţă de cei slabi de fire. 

Pentru aceea, aruncă de părnânt o oală, care fireşte se sparse, însă Lurgan, punănd o mână pe ceafa băiatului, încercă să-i sugereze ideia, că oala e tot.întreagă. Dar incercă zadaruic să introducă gândul aceasta în creierul lui Kim. Băiatul, care văzuse oala spartă, nu voia să, mai creadă că este întreagă, cu toate că o clipă, îi apăru în minte, fără vrere, imaginea oalei întregi, dar arătarea, aceasta… pieri. 

Mulţi, în locul lui, ar fi lăsat ca gândurile şi căutătura să le rătăcească în neştire, n'ar fi putut să le fixeze asupra unui singur lucru şi un om ca Lurgan i-ar fi hipnotizat uşor. 

Lurgan, găsindu-l hotărît şi deştept, îl deprinse să observe cele mai mici arnănunte şi să le ţie minte. (Un punct foarte important în educaţia unui cercetaş). El trebuia să. se exerciteze la aceasta fără preget, ori unde s'ar fi aflat. Lurgan arătă. mai întăi lui Kim o tavă cu scule preţioase de diferite forme şi colori, i-o lăsă dinaintea ochilor timp de o minută; apoi o acoperi cu o batistă şi îl întrebă, câte pietre erau şi de ce fel. La.început, Kim nu putu să-şi aducă amninte decât ce câteva şi descrierea lor nu fu faimoasă, insă., după câteva încercări ajunse să şi le amintească foarte bine pe toate. Acelaşi lucru îl făcu el apoi cu tot ce vedea.

Odată, Kim că]ătorea cu un bătrân Afgan, negustor de cai, care îl iubea mult şi care de asernenea făcea parte din Serviciul de Informatiuni. Intr'o zi, Kim îl îndatoră pe acesta, ducându-i o depeşă secretă; altădată, îi scăpă vieaţa, surprizând convorbirea unor indigeni, ce voiau să-l atragă în cursă şi să-l omoare. Kim, care se prefăcuse că, doarme, sări, spunând că un vis rău l-a deşteptat şi părăsind pe conspiratori, reuşi să previe pe prietenul său la vreme. 

In cele din urmă el fu primit ca membru al Serviciului de Informaţii Secrete. I se dete un semn pentru a putea fi recunoscut, un cordon, pe care trebuia să-l poarte la gât şi o frază, care, spusă intr'un mod oarecare, vădea că, face parte din Serviciul de Informaţii. 

Cercetaşii de asemeni au de obiceiu semne secrete, prin care comunică între dânşii.

Membrii Serviciului de Informaţii sunt foarte numeroşi în India, ei nu se cunosc din vedere, de aceea au nevoie de un semn după care să se cunoască printre alti oameni, cari ar putea să le fie duşmani. 

Intr'o zi, în tren, Kim întâlni un tovarăş necunoscut. Era un indigen, care urcându-se în vagon, părea foarte speriat: el era rănit pe faţă şi pe mâini. Străinul accsta explică tovarăşilor săi de drum rănile, spunând că a fost răsturnat de cărută, venind spre gară. Kim însă. ca cercetaş, observă că rănile nu erau zgârieturi ori lovituri, ci tăieturi, pe cari nu le-ar fi putut avea, dacă ar fi fost numai răsturnat de cărută. Pe când străinul îşi pansa rănile, Kim zări la dânsul un semn la fel cu al său. El făcu aşa încât străinul putu să vază la rându-i semnul ce-l avea şi el.

Numai decăt celălalt strecură în convorbire câteva vorbe secrete şi Kim îi răspunse la fel. Străinul trase atunci pe Kim de o parte şi-îl lămuri că era purtătorul unei depeşe secrete a guvernului, că fusese descoperit de duşmani şi că aceştia incercaseră să-l omoare. El îi mai comunică.că duşmanii ştiau că el s'a urcat în tren şi că desigur vor telegrafia la alţii, dealungul liniei de drum de fier. El trebuia totuşi. să. deie depeşa unui ofiţer de politie şi să nu fie prins. 

Atunci Kim propuse să-l deghizeze. In India sunt mulţime de cerşetori, ce trec de sfinţi şi cari cutreeră ţara. Ei umblă aproape goi, plini de cenuşe şi cu anume deosebite semne pe obraz. Poporul, care venerează. sfinţenia lor, îi milueşte eu bani şi de ale mâncării. Kim amestecă nişte făină şi cenuşă, luată din pipa unui indigen, desbrăcă pe curier (singur, într'un compartirnent aparte) şi îl mânji peste tot corpul. Cu ajutorul unei cutii de colori, pe care o avea eu el, îi făcu pe obraz semnele, ce trebuia. Ii ascunse rănile eu cenuşe şi cu făină, ca să le vindece şi mai ales să i le facă mai putin vizibile. Ii sburli părul, ca să pară ciufulit şi neîngrijit ca un cerşetor şi îl acoperi cu praf. Nici chiar mama lui nu l-ar fi recunoscut pe indigenul nostru. Putin după aceea, ei ajunseră la o gară principală, şi pe peron văzură ofiţerul de poliţie căruia trebuia să-i dea telegrama. Falsul cerşetor, se făcu că. se împiedecă de dânsul. Acesta, îl apostrofă în englezeşte; cerşetorul răspunde printr'o ploaie de înjurături în limba sa, şi amestecă printre ele vorbele secrete. Ofiterul, cu toate că pretindea că nu ştie limba, hindustană, îl întelegea. Insă foarte bine şi după. vorbele secrete pricepu cu cine avea de-a-face, îl arestă şi îl conduse la comisariatul gărei, unde putu să vorbească în toată bunăvoia cu el. Astfel, nimeni nu bănui că ofiţerul îl cunoştea, ori că cerşetorul arestat, era agentul căruia i se pierduse urma. 

Altădată, Kim făcu cunoştinţă cu un alt membru al serviciului, un indigen cult, un Babu, cum i se zice în India, şi îi fu foarte folositor, ajutându-l să prindă, pe doi ofiteri ruşi, cari spionau frontiera Indiei din spre Nord-Est. 

Babuul făcu pe Ruşi să, creadă că el este omul de afaceri al unui prinţ indigen, duşman al Englezilor şi merse o bucată de drum împreună cu dânşii, ca, reprezentant al prinţului. El putu descoperi astfel unde îşi ţineau ei hârtiile secrete. Atunci, făcu să se işte o ceartă între ofiţeri şi un preot; acesta fiind lovit de Ruşi, indigenii, furioşi, îi părăsiră pe Ruşi şi fugiră cu bagajele. Kim, care era printre purtători, deschise lăzile, luă hârtiile şi le duse la cartierul general englez. 

Aceste întâmplări ale lui Kim, merită să fie citite; ele arată ce servicii poate să aducă ţării sale un tânăr, când este bine pregătit şi deştept." 

Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 5: Amurgul traditiilor

Dupa intalnirea cu delegatia ONCR in prezenta reprezentantului OMMS (WOSM) din 27 februarie 1997, dar mai cu seama dupa demisia presedintelui ONCR - Alexandru Nestorescu, urmata de scrisoarea noului presedinte Ion Calinescu din 20  mai 1997 (vezi episodul anterior), discutiile dintre cele doua asociatii au continuat accelerat.

Pe 14 iulie 1997 cele doua parti semneaza o Conventie de Asociere

in care se recunoasteau “de facto” si de “jure”, iar prin asociere erau afiliate la Organizatia Mondiala a Miscarii Scout*.

Cele doua conduceri hotarau sa coopereze si sa se sustina reciproc pe plan intern si extern, stabileau un presedinte de onoare comun si cate 1 presedinte executiv.

Se prevedea si o data pentru stabilirea etapele urmatoare de asociere.

Pe 23 martie 1998 se semna o Conventie Pregatitoare de Unire,

care, pastrand toate punctele agreate in Conventia de Asociere din 14 iulie 1997, stabilea ca fiecare parte sa isi trimita cate 2 reprezentanti la reuniunile consiliilor de conducere ale celeilalte parti, pana la fomarea unui Consiliu ONCR comun.

Se mai convenea deschidere pentru participarea cercetasilor fiecarei parti la activitatile celeilalte si programe comune in orasele unde ambele asociatii erau prezente.

Pe 25 noiembrie 1998 ONCR si ATCR semnau o Conventie de Unire

care prevedea intrarea ATCR in ONCR, sub forma unui Centru Traditional, pastrandu-si structura anterioara: Consiliu superior si unitati in Bucuresti si provincie.

Comasarea unitatilor ATCR cu cele ONCR era deschisa acolo unde se dorea.

O comisie comuna urma sa elaboreze statutul, fiecare consiliu urmand sa il aprobe separat, iar mai apoi in Conferinta celor 2 structuri reunite.

Pe 3 aprilie 1999 in cadrul AG a ATCR si pe 24-25 aprilie 1999 in cadrul AG a ONCR se aproba unirea celor doua asociatii (vezi extras proces verbal Conventia Nationala)

Printre invitatii la Conferinta Nationala s-au numarat reprezentanti de la Ministerul de Interne si de la alte ministere, dar si de la Serviciul Roman de Informatii (SRI) (marturii ale participantilor la eveniment). Prezenta acestora in sala trebuie pusa in legatura nu doar cu raspunsul la invitatiile primite, ci mai ales cu efectele produse de Hotararea nr. 83 / 17.10.1995 a CSAT, componenta a sprijinului de care ACER/ONCR a beneficiat din partea statului si a structurilor sale (in neconcordanta cu caracterul apolitic si neguvernamental al ONG-urilor), discriminand dezvoltarea celorlalte asociatii cercetasesti.

In urma discutiilor finale si a votului din Conferinta Nationala ONCR, reprezentantii Centrului Traditional primeau 1 post din 9 (cel de al doilea vicepresedinte) in Biroul Executiv si 5 posturi din 21 in Consiliul National:

Lucian Radulescu - vicepresedinte (presedintele Centrului Traditional)
Cristian Banciu - membru in Secretariatul General
Iosefina Cheler - Departamentul de Educatie Spirituala si Religioasa
Dana Gavrila - membru in Departamentul Economic
Petre Costinescu - membru in Secretariatul Central (inlocuit ulterior de Sorina Hanea)
(seniorii le dadeau credit liderilor din linia a doua)

Tratativele incepute in martie 1997 de pe pozitii echilibrate lasau deschisa solutia unei unificari in care noua constructie putea sa capaciteze potentialul celor doua asociatii. In final s-a ajuns la o comasare prin absorbtie a ATCR de catre ONCR si la o prezenta decorativa a liderilor Centrului Traditional in noile foruri de conducere.  

Au contribuit la aceasta situatie mai multi factori:

-negocierea purtata de conducerea ONCR dintr-o pozitie privilegiata, de asociatie prin care se facea accesul in OMMS

-dorinta seniorilor ATCR de a intra cu orice pret cu structura lor intr-o formula recunoscuta de OMMS
-factorul biologic (numarul seniorilor se restrangea dramatic de la an la an) care genera tendinta de a gasi solutii pe termen scurt

-presiunea pe care liderii ATCR din linia a doua au efectuat-o asupra seniorilor, urmare a oportunitatilor pe care le vedeau sau li se ofereau in noua formula
(ultimii 3 factori au  generat compromisuri majore)

In hotararea votata si legalizata ca anexa la statutul ONCR se mentioneaza:

“Desfiintata in anul 1937, ONCR si Asociatia Traditionala Cercetasii Romaniei (ATCR) s-au reinfiintat in anul 1990, iar in 1999 cele doua asociatii s-au unit conform conventiei de unire”.

Aceasta afirmatie este neadevarata. In anul 1990 s-au infiintat “Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase” (redenumita ATCR in 1992) si  “Asociatia Cercetasilor din Romania” (redenumita ONCR in 1993). Ele nu aveau cum sa se desfiinteze in 1937 pentru ca nu existau la acea data.
Este doar o formula prin care ONCR incerca sa preia istoricul, palmaresul si prestigiul fostei Asociatii "Cercetasii Romaniei" (activa intre anii 1914-1937), asupra careia s-a vorbit si in episoadele trecute.
La acel moment se intarea aceasta pretentie prin preluarea ATCR, dar aceasta, se infiintase in 1990, sub un alt nume, nu era fosta asociatie si nici nu avusese aceasta pretentie la infiintare (vezi statutul din 1990).

In luna mai 1999, la Tecuci lua fiinta Cohorta “Oltea Doamna”. Noua unitate se adauga celorlalte cohorte traditionale din Bucuresti, Sibiu, Resita, Craiova, Slatina, Calugareni, Bacau, Barlad si Buzau, dar nu pentru mult timp.

In perioada care a urmat, conducerea Centrului Traditional nu a reusit sa mentina identitatea cercetasiei traditionale in cadrul ONCR. Mai mult decat atat, in anul 2002 presedintele Centrului Traditional reinscria ultimele cohorte ca centre locale in ONCR, desfiintand practic CT.

Un raspuns la ce s-ar fi putut face pentru pastrarea platformei traditionale in cadrul ONCR ar putea fi dat de exemplul Asociatiei Scout Catolice din Romania (ASCRO), infiintata in anul 1991 cu sprijinul cercetasilor catolici italieni din AGESCI.

“Cercetasii catolici pentru a putea fi in legatura cu Miscarea Mondiala si cu cercetasii catolici din alte tari au cerut sa fie primiti in ONCR in anul 2002. Acum in organizatie sunt noua centre locale cu specific catolic, iar lideri si cercetasi catolici mai sunt si in alte patru centre locale. Pentru a ne pastra identitatea si specificul catolic in procesul educativ in cadrul organizatiei suntem grupati si ne intalnim si separat.”

(extras din comunicatul Consiliul National al Scoutului Catolic, 30 septembrie 2015)

(va urma)

Alin Dimancescu

* Un acord asemanator exista si intre ONCR si UCMR. In conditiile in care OMMS nu recunoaste oficial decat o singura asociatie in Romania, acest acord permite cercetasilor maghiari accesul la OMMS fara a fi in aceeasi structura cu ONCR. Totul, cu un accept tacit al OMMS, in baza lobby-ului facut de Forumul International al Cercetasilor Maghiari.

citeste si:
episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Traditie vs. Impostura
episodul 2: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Fantoma partidului unic

episodul 3: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Mineriada cercetasiei
episodul 4: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

Traditia merge mai departe!

Inca de la infiintare (1908), una din preocuparile cercetasiei a fost asigurarea resursei umane pentru instructori/lideri care sa poata educa copiii si tinerii pe baza metodei cercetasesti.
Necesitatile au fost cu atat mai mari la sfarsitul primului razboi mondial cand cercetasia se reorganiza dupa ce multi dintre primii comandanti murisera pe front.

Capitanul Francis "Skipper" Gidney a organizat primul Wood Badge Training si a contribuit la stabilirea Gilwell Park ca centru de training pentru instructorii/comandanti de cercetasi. A fost primul Sef de Camp in mai 1919, detinand aceasta pozitie pana in anul 1923. 

Al doilea Sef de Camp a fost John Skinner Wilson, in functie din 1923 pana in 1939.
In anul 1929, Gilwell Park devine centru international de instructie pentru comandanti de cercetasi, Baden-Powell (innobilat anterior) numindu-se "Baron Baden-Powell of Gilwell".

In anul 1937 mr. Ioan Dimancescu reprezinta Romania la acest curs (desfasurat imediat dupa a 5-a Jamboree Internationala).

Al treilea Sef de Camp a fost John Thurman, in functie din 1943 pana in 1969.

Dupa 1990 Asociatia Traditionala "Cercetasii Romaniei" (infiintata de fosti cercetasi si cercetase) nu a reusit sa se afilieze la Organizatia Mondiala a Miscarii Scout (OMMS) / World Organization of the Scout Movement (WOSM) in dauna unei asociatii sprijinita de stat (Asociatia Cercetasilor din Romania - ACER, devenita Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei - ONCR in 1993), care a si preluat-o intre anii 1998-2002.

(vezi serialul Traditie vs. Impostura)

Miscarea cercetaseasca traditionala a renascut in anul 2014 prin infiintarea Asociatiei Cercetasilor Traditionali din Romania (ACT-RO). Dupa afilierea la World Federation of Independent Scouts (WFIS) (structura mondiala care sprijina cercetasia traditionala), intre 1 si 6 septembrie 2015 ACT-RO a fost gazda primului curs Wood Beads Training din Romania, tinut de o echipa de instructori WFIS din Germania si Marea Britanie.

Traditia merge mai departe!

Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 4: Maurul si-a indeplinit misiunea

Pozitia Asociatiei Traditionale Cercetasii Romaniei (ATCR) (prima noastra asociatie infiintata in 1990, sub numele de Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase) fata de situatia in care o alta asociatie infiintata in acelasi an - Asociatia Cercetasilor din Romania (ACER) - s-a declarat fara nici un argument juridic sau moral ca fiind continuatoarea vechii Asociatii "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) (vezi episoadele anterioare), a fost una intransingenta:

“Dl. (Anton) Constantinescu arata ca au primit dansul si d-na (Mireille) Samboteanu o invitatie la conferinta cercetasilor “SCOUT” - se da citire invitatiei - la baza sportiva Cutezatorii.

S-a intocmit o scrisoare de raspuns asupra invitatiei primite, cu refuzul participarii adevaratilor cercetasi la aceasta conferinta."

(extras din Procesul Verbal nr. 5, 8 septembrie 1992, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

“Problema asociatiei cu acelasi nume: “Cercetasii Romaniei” (Nestorescu). In afara de masura de a nu participa la Adunarea Generala a Asociatiei e Prezentarea punctului nostru de vedere la Forul International de la Geneva. Se stabileste ca nu putem colabora cu o asociatie care incalca normele elementare ale cercetasiei. Ramane deschisa calea daca acestia se inscriu la noi pentru a se forma in spiritul adevarat al Cercetasiei practicat de fostii cercetasi”

(extras din Procesul Verbal nr. 6, 6 octombrie 1992, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Acelasi raspuns de necolaborare cu “Cercetasii Romaniei” (Nestorescu) este dat si ca raspuns la o scrisoare primita de la OMMS:

“Dl. Presedinte Prof. Constantinescu informeaza despre corespondenta cu Geneva privind organizatia internationala a cercetasilor. S-a citit raspunsul Asociatiei noastre. Nu ne angajam cu alte asociatii cercetasesti cu tenta politica sau confesionala”.

(extras din Procesul Verbal nr. 11, 2 martie 1993, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

In iunie 1993, optiunea OMMS pentru Asociatia Cercetasilor din Romania (presedinte Nestorescu Alexandru) - care se va transforma in ONCR - este evidenta.

In sedintele Consilului Superior al Asociatiei Traditionale Cercetasii Romaniei din iunie, iulie si septembrie se discuta si se aproba initierea procedurilor de inscriere in “Asociatia Europeana a Ghidelor si Scoutilor Crestini” (International Union of Guides and Scouts of Europe). 

(Procese Verbale nr.14/06.06.1993, 15/03.07.1993 si 16/07.09.1993, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Atitudinea cercetasilor traditionali fata de ONCR reiese si din inregistrarea document a cercetasului erou Constantin Th. Sapatino, care la o adunare din 29 noiembrie 1993, inainte de a-si rememora pe scurt experienta din anii de razboi 1916-1918, incepe astfel:
"In primul rand multumim tinerilor care au venit printre noi si au ocolit formatia organizata de regim, care si-a pus acelasi nume dar care vrea sa fie in fapt o continuare a UTC-ului de trista amintire."
(inregistrare audio prin amabilitatea domnului Nicu Anusca, cercetas senior, comandant in ATCR)

In perioada care urmeaza, Asociatia Traditionala Cercetasii Romaniei isi dezvolta structura in teritoriu si efectivele (care oscileaza intre 1,300-1,500 de cercetasi si seniori - date din procese verbale din anii 1994 si 1995). Seniorii cercetasi infiinteaza o Scoala de Comandanti. Se organizeaza zeci de tabere cercetasesti la munte si la mare (Navodari), tabere arheologice (Feldioara), din 1994 se participa la evenimente cercetasesti internationale (Italia). Pe plan local se va colabora in baza unui protocol cu Asociatia Cercetasilor Crestini Romani din FSE, dar si cu alte asociatii cercetasesti.

Politica agresiva dusa de ONCR dupa recunoasterea oficiala de catre OMMS ca asociatie afiliata cu drepturi depline (1993), actiunile care au culminat cu initierea de catre ONCR si promulgarea de catre CSAT a Hotararii nr.83/1995 (vezi episoadele precedente) sunt in masura sa diminueze potentialul de dezvoltare al Asociatiei Traditionale Cercetasii Romaniei, dar aceasta ramane o prezenta semnificativa intre asociatiile de profil din Romania.

Urmeaza insa o desfasurare de evenimente care va duce la disolutia ATCR.

"Miercuri 13 Noiembrie 1996, conducerea Asociatiei a fost invitata de Organizatia Nationala “Cercetasii Romaniei”. Conducerea acestei organizatii a prezentat unele greutati intampinate in activitatea sa. Conducerea Asociatiei Traditionale “Cercetasii Romaniei” a prezentat acte incheiate de Organizatia Nationala “Cercetasii Romaniei” in care a fost atacata Asociatia noastra in mod neloial si pe nedrept."

(extras din Procesul Verbal  nr. 59, 3 decembrie 1996, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

"Joi 27 feb. 1997 – Intalnirea cu reprezentantul cercetasiei mondiale de la Geneva – 22 cercetasi si comandanti

Informare asupra intalnirii cu reprezentantul cercetasiei mondiale de la Geneva, dl. Isbendjian.

Dl. General Sandru, presedintele Asociatiei “Dacia Redivivus” a luat initiativa de a invita si Org. Nat. “Cercetasii Romaniei”. Din partea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” au participat Presedintele Nestorescu Alex., Vicepresedintele Calinescu si ing. Eftene Radu.

Dl. Presedinte Constantinescu a prezentat Asociatia Traditionala “Cercetasii Romaniei”, istoricul, scopul si activitatile, subliniind ca dl. Nestorescu a inscris la organizatia mondiala de la Geneva organizatia sa, fara a informa ca exista si o alta organizatie - Asociatia Traditionala, cu o activitate neintrerupta din anul 1913. Dl. Nestorescu cunostea asociatia noastra prin presedintele nostru - Comandantul Daia, iar Vicepresedintele D-lui Nestorescu - Dl. Mircea Stefan - era si membrul asociatiei noastre. O atitudine necercetaseasca a avut Dl. Nestorescu prin intocmirea unor note informative, adrese, protocoale incheiate cu Ministerul Invatamantului si cu Jandarmeria, denigrand Asociatia Traditionala. Dl. Constantinescu a citit unele paragrafe, ca exemple.

Delegatul de la Geneva, Dl. Isbendjian, a declarat ca a luat la cunostiinta de aceste acte deoarece a luat parte recent la sedinta Consiliului de conducere al Asociatiei D-lui Nestorescu, care a facut aceste acte fara a avea aprobarea Consiliului de Conducere, care nu a luat cunostiinta decat recent despre aceste acte facute in ultimii ani. Membrii Consiliului au dezaprobat aceasta actiune dusa de presedintele lor. Dl. Nestorescu a declarat ca isi asuma intreaga raspundere asupra acestor acte incheiate si a precizat ca va trimite scrisori reparatorii prin care va prezenta scuze.

Dl. Decusara a subliniat imaginea negativa pentru intreaga cercetasie a acestor actiuni. 

Dl. general Sandru, in calitate de presedinte al Asociatiei “Dacia Redivivus”, asociatie a veteranilor de razboi care sprijina educatia tineretului, a facut apel la unirea celor doua asociatii de cercetasi. Aceasta actiune a fost aplaudata de reprezentantul Genevei, dl. Isbendjian.

Din partea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” (presedinte dl. Nestorescu) s-a delegat dl. ing. Radu Eftene sa studieze impreuna cu un delegat al Asociatiei Traditionale eventuale posibilitati de conlucrare.

Din partea Asoc. Traditionale, Dl. Presedinte Constantinescu a delegat pe ing. Decusara.

Propunerile celor doi vor fi supuse aprobarii forurilor de conducere ale Asocatiilor. Dl. Presedinte Constantinescu a multumit tuturor celor prezenti pentru participare.

Dl. Constantinescu a completat ca eventuale colaborari vor fi supuse votului Consiliului Superior, deci delegatia noastra nu s-a angajat cu nimic in fata ONCR."

(extras din Proces Verbal nr. 62, 4 martie 1997, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Pe 20.05.1997, cercetasii traditionali primesc urmatoarea scrisoare:

“Catre Asociatia Traditionala “Cercetasii Romaniei”

Ca urmare a sedintei comune din 27 februarie 1997 in prezenta delegatului Organizatiei Mondiale a Miscarii Scout - Geneva, dl. Jean-Pierre Isbendjian, va aducem la cunostiinta urmatoarele:

-toate denigrarile aduse Asociatiei Traditionale “Cercetasii Romaniei” din diverse acte si note adresate autoritatilor au fost facute de fostul Presedinte al Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, Dl. Alexandru Nestorescu, fara stiinta si acordul organului nostru de conducere colectiva.

Drept urmare le consideram nule, neavenite si nefondate.

Presedinte ONCR

Ion Calinescu”

“Maurul si-a indeplinit misiunea, maurul poate sa plece" (Friedrich Schiller)

La numai doua saptamani distanta, atmosfera deborda de optimism (si naivitate) in tabara traditionalilor:

"Informare privind relatiile cu organizatia nationala a cercetasilor din Romania.

Presedintele acestei organizatii Dl. Nestorescu si-a dat demisia si ca urmare a intalnirii comune tinute cu participarea delegatului de la org. mondiala a miscarii SCOUT, Dl. Jean-Pierre Isbendjian.

Noua conducere a organizatiei ne-a trimis o adresa prin care ne face cunoscut ca toate denigrarile la adresa asociatiei noastre facute de Dl. Nestorescu nu au acordul consiliului national care nu a luat cunostiinta decat dupa doi ani despre notele si actele facute catre autoritati, continand aceste denigrari. Organizatia nationala a Cercetasilor Romaniei considera ca toate aceste acte continand denigrari sunt nule si neavenite ca fiind nefondate.

Drept urmare relatiile dintre asociatiile noastre au devenit normale ca intre cercetasi, urmand a fi stabilita conlucrarea in viitor."

(extras din Procesul Verbal nr. 65, 3 iunie 1997, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Alexandru Nestorescu nota intr-o scrisoare ca ponegrirea Traditionalilor nu era justificata, dar era necesara pentru protejarea ONCR.

Atat de necesara incat nu doar fostul presedinte isi asumase politica agresiva impotriva celorlalte asociatii cercetasesti, ci intreaga conducere, inclusiv fostul vicepresedinte (Ion Calinescu) devenit intre timp un presedinte ferm in a se distanta de practicile trecutului, de care nu (mai) avea cunostiinta.

Iata ce se scria la sfarsitul unui articol din revista Tehnium (nr.8-9, 1994), cu trei ani inainte de episodul demisiei:
Tinem sa facem cunoscut tuturor cititorilor ca aceasta pagina este redactata de Biroul de Presa si informare a Consiliului National al Organizatiei Nationale CERCETASII ROMANIEI, singura organizatie din Romania recunoscuta pe plan intern de Institutiile de Stat, iar pe plan international, ca membru cu drepturi depline a O.M.M.S. (Organizatia Mondiala a Miscarii Scout) cu sediul la Geneva.

Orice alta asociatie sau organizatie care se foloseste de numele cercetasilor nu are recunoastere nici pe plan intern si nici pe plan mondial si ca atare nu trebuie sa induca pe nimeni in eroare. Confuziile de care uneori beneficiaza aceste asa numite asociatii de cercetasi, care nu au caracter oficial, nu numai ca ne creeaza destule greutati, dar in nici un caz nu le poate oferi legitimitate in a se considera ca parte a miscarii mondiale a Scout-ismului.

Biroul executiv al Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei este format din urmatorii:

PRESEDINTE: Alexandru Nestorescu Maldiny, VICEPRESEDINTE: Ion Calinescu, SECRETAR GENERAL: Adrian Spirescu, COMISAR INTERNATIONAL: Adina Dabu si Mihail Constantineanu, COMISAR PROGRAME: Luca Gabriel, COMISAR FORMARE: Alexandru Szekeres, DEPARTAMENTUL CERCETASII MARINARI (SCOUTS-MARINS): Organizator National Florentin Cantargiu.

Sediul Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” se afla in Bucuresti, strada Dem. I. Dobrescu, nr.4-6, sector 1, telefon (fax): 312.23.21.

Toti cei care doresc sa intre in miscarea cercetaseasca din Romania, pot solicita aceasta la adresa de mai sus.

Intr-un mod evident ONCR incerca sa manipuleze agresiv si sa se substituie intregii miscarii cercetasesti, constituita la acel moment din mai multe asociatii de profil, inregistrate legal in baza Decretului-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 (dreptul la libera asociere) si care aveau ca obiect de activitate cercetasia.
Nici o alta "asa numita" asociatie cercetaseasca (erau infiintate la acel moment Asociatia Traditionala Cercetasii Romaniei, Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania, Asociatia Scout Catolica Romana, Asociatia Cercetasilor Crestini Romani din FSE si Asociatia Fetelor Ghizi din Romania) care nu avea caracter "oficial" nu trebuia sa aiba "recunoastere" pe plan intern si extern, substantivul comun "cercetas" nu putea fi folosit fara a produce "confuzie" publicului si "greutati" ONCR-ului. Cat despre legitimitate internationala, acesti cercetasi din alte asociatii nu ar fi fost "parte a miscarii mondiale a Scout-ismului".

(va urma)

Alin Dimancescu

citeste si:
episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Traditie vs. Impostura
episodul 2: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Fantoma partidului unic

episodul 3: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Mineriada cercetasiei
episodul 5: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Amurgul traditiilor

Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania (UCMR)

Pe 18 iunie 1990 lua fiinta la Miercurea Ciuc “Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania - UCMR” (Romániái Magyar Cserkészszövetség - RMCSSZ), constituita pe criterii etnice.

Relatiile dintre cercetasii maghiari si Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei (infiintata in anul 1990 ca Asociatia Cercetasilor din Romania - ACER) au fost problematice la inceputul anilor '90. In anul 1990 au fost intreprinse proceduri juridice impotriva infiintarii UCMR.

In perioada 1993-1995 s-au pus bazele unei intelegeri tacite de coopereare si reprezentare in cadrul World Organisation of the Scout Movement (WOSM), desi in mod oficial aceasta structura recunoaste doar o singura organizatie in tarile afiliate.
UCMR este membra a Forumului International al Cercetasilor Maghiari.

In anul 2010 activau 138 de grupuri de cercetasi in 56 de localitati, efectivele fiind de 2,000 de cercetasi si 200 de lideri.

surse:
-Hungarian Scout Association in Romania

-Hungarian Scouting abroad

-Romániai Magyar Cserkészszövetség / Magyar Vagyok

vezi si:
pagina oficiala a UCMR (+ statutul)

Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 3: Mineriada cercetasiei

Mai jos este transcris un fragment din lucrarea “De la post-comunism la pre-tranzitie”, aparuta in anul 1997, cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania (programul PHARE/TACIS).
Proiectul care a stat la baza analizelor prezentate se refera la "statul de drept in Romania si la posibilitatile societatii civile de a contribui la consolidarea acestuia. [...] Capitolul VI abordeaza problema Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Sunt semnalate consecinte practice, negative, ale activitatii legislative a CSAT, de natura sa afecteze functionarea normala a societatii civile" - Victor Barsan, editor.

Exista marturii ale unor seniori cercetasi legate de contextul acelor ani de democratie si cercetasie “originala”. Din pacate multi dintre ei s-au stins, iar riscul ca peste acest capitol sa se astearna uitarea este mare.

Putem spune ca practicile descrise sunt nu numai necercetasesti si imorale, dar si neconstitutionale si impotriva interesului national.

Aceste actiuni au fost girate de Hotararea nr. 83 / 1995 (emisa de CSAT si initiata de ONCR) (vezi articolul anterior) in incercarea regimului post-comunist Iliescu de a influenta si controla miscarea de copii si tineret prin organizatii “acreditate”.

Cea ce urmeaza se poate inscrie intr-un manual de “bune practici” prin care s-a creat culoar unei organizatii infiintate in anul 1990 in a-si insusi numele, istoria si prestigiul primei noastre asociatii cercetasesti, care a activat in perioada 1914-1937.

"Consecinţele nefaste ale neconstitutionalei Hotarari nr. 83 n-au intarziat sa apara. Prima a insemnat o accentuare a componamentului agresiv si neloial al Organizatiei Nationale „Cercetasii Romaniei". Aceasta organizatie are inscris pe antet in mod abuziv, menţiunea “fondat in 1913”. In realitate, ONCR s-a format la 20.06.93, printr-un acord intre cateva asociatii cercetasesti al caror pivot a fost “Asociatia Cercetasilor din Romania", creata in primavara lui 1990 de catre Alexandru Nestorescu Maldiny. Nu exista nici o continuitate intre cercetasia antebelica (desfiintata in 1937) si ONCR. Din contra, singura asociatie care putea aspira la calitatea de asociatie succesoare a cercetasiei antebelice este “Asociaţia Fostilor Cercetasi si Cercetase din Romania", fondata in ianuarie 1990, inregistrată juridic la 8 iunie 1990; din iunie 1991, aceasta asociatie include si o grupare de tineret. Asadar. formula “fondata in 1913”, asumată de ONCR, este neadevarata sub aspect juridic si nelegitimata moral. Altfel spus, această pretentie a ONCR este o impostura.

ONCR a redactat o “Informare" (distribuita mai multor institutii - n.red), semnata de presedintele ei, Alexandru Nestorescu Maldiny, plina de afirmatii calomnioase la adresa altor asociatii de cercetasi (scouti). 

Ea afirma, de exemplu, ca:

Din motive si interese diverse, care nu tin seama de interesele nationale, au luat nastere in tara noastra si alte asociati de cercetasi, care numai prin denumirea lor demonstreaza caracterul lor separatist:

-Asociatia Cercetasilor Maghiari din Romania

-Asociatia Cercetasilor Catolici

-Scout d'Europe (care face parte din organizatia de extrema dreapta cu acelasi nume)

-Cercetasii Regelui

-Asociatia Ghidelor din Romania (asociatie de cercetasi care se adreseaza numai fetelor).

In momentul de fata ONCR are relatii de colaborare, pe plan intern, cu institutii de stat (sunt enumerate ministerele mentionate in Hotararea 83) iar pe plan extern, ca rezultat al calitatii de membru OMMS, cu toate organizatiile Scout din lume, colaborare ce se concretizează prin schimbul reciproc de tineri si de activitati comune.

In legatura cu acest text se pot face cateva comentarii:

-se insinuează că principalul criteriu de asociere este unul ostil intereselor nationale:

-practicarea dreptului la diversitate este interpretat abuziv ca „separatism"; ne amintim ca acest termen funest, introdus in limbajul politic post-decembrist de lon Iliescu in ianuaric 1990, a constituit punctul de plecare al unei intense propagande anti-maghiare care a culminat cu tulburarile de la Targu Mures;

-Scout d'Europe nu au nici o legatura cu extrema dreapta, avand statut consultativ pe langă Consiliul Europei;

-Cercetasii Regelui sunt după cunostiinta noastra o inventie a d-lui Nestorescu Maldiny, poate pentru a flutura “pericolul monarhist”;

-Asociatia Ghidelor nu a luat nastere din dorinta de separatism, ci din simplul motiv ca scutismul traditional este demixtat;

-Asociatia fostilor Cercetasi este singura care, moral, este indreptatita de a se considera succesoarea cercetasiei antebelice; este o gluma proasta ca tocmai ea sa fie acuzata de veleitarism, cum face mai departe textul:

Similitudinea de denumire dintre Organizatia Nationala si o organizatie ce preconizează ideea faramitarii miscării cercetasesti din Romania pentru interese pur personale, veleitare si care foloseste denumiri de efect ca aceea de „Traditionala“, poate creea, prin confuzie, dificultati pe plan intem si fata de garantul nostru OMMS.

-ONCR nu poate colabora “cu toate organizatiile Scout din lume”, din simplul motiv ca nu colaborează decat cu cele afiliate la OMMS.

In continuare, “Informarea” d-lui Nestorescu Maldiny afirma ca:

Este de datoria noastra de a atrage atentia autoritatilor ca in general unitatile de cercetasi primesc o educatie in care se regasesc elemente din activitatea militara, iar in cazul asociatiilor nerecunoscute deci neverificabile, aceste unitati pot fi ideologizate, chiar fanatizate si directionate spre actiuni antistatale constituind o masa de manevra cu o pregatire paramilitara la dispozitia si slujind interesele celor ce o conduc.

Federatia Scout d'Europe este o organizatie ce povine dintr-o miscare de tineret de extrema dreapta care are sediul central in afara teritoriului tarii (evident, atata timp cat Romania nu a anexat inca Franta, n.n.) avand, totodata, si cateva centre implantate si in tara noastra.

Aceste unitati primesc un important spijn material din partea centralei, ceea ce reprezinta, pentru cei care nu cunosc adevarata ei ideologie, un important element de atractie. Dupa efortul financiar pe care il depune rezulta interesul deosebit ca aceasta organizatie sa se dezvolte si in Romania.

In general, asociatiile ce refuza sa se integreze in ONCR, prin aceasta refuzandu-se recunoasterea intenationala, sfarsesc in final a se afilia la Federaţia Scout d'Europe, obtinand astfel posibilitatea de a avea contacte si, bineinteles, sprijin material de la respectivele miscari extremiste din strainatate.

Aceste citate sunt clarificatoare pentru propaganda calomnioasa a ONCR, care tanjeste dupa “unitatea de monolit” de altadata. Se regasesc cliseele propagandistice ale “conspiratiei externe”, “nu ne vindem tara”, “pericolul legionar" in esenta cele care au incercat sa legitimeze mineriadele.

Una dintre initiativele luate de ONCR, unsa prin Hotararea 83 ca unica reprezentanta a cercetasiei (scutismului), a fost realizarea unui Plan de colaborare cu Comandamentul trupelor de jandarmi. 

In acest parteneriat insolit, 

unitatile de jandarmi se vor implica prin: 

1. noţiuni de autoaparare

2. sustinerea logistica a campurilor de cercetasi in masura posibilitatilor

3. prezenta periodica a echipelor de jandarmi in campurile de cercetasi sub forma de vizite de amicitie si comunicare

4. exercitii de tir sportiv

iar cercetaşii, prin:

1. informarea comandantilor unitatilor de jandarmi de actele de violare a legilor (braconaj etc.)

2. delegatii de cercetasi pot participa la evenimentele comemorative ale unitatilor de jandarmi

(...)

In final propunem promovarea ideii:

Jandarniii, prieteni ai cercetaşilor 

Cercetasii, prieteni ai jandarmilor

Pentru ca acest acord sa poata avea efectul dorit si pentru a elimina orice confuzie rezultand din faptul ca pe teritoriul tarii activeaza grupari de asa-zisi cercetasi nerecunoscuti nici de forurile nationale nici internationale, prezentul acord trebuie difuzat la toate unitatile de jandarmi din tara cu specificatia ca orice memru cercetas delegat este obligat sa prezinte legitimatia ONCR si, in functie de situatie, delegatie din panea filialei de cercetasi din care face parte. 

Pentru aceasta consideram ca este necesara difuzarea modelului de legitimatie ONCR la toate unitatile de jandanni din tara.

Dorim sa mentionam ca sub nobila denumire de cercetaş (scout) se pot ascunde organizatii ale caror obiective nu sunt precis conturate si care prin natura organizarii (in patrule si unitati precum si a pregătirii specifice, pot fi utilizate in actiuni antistatale. 

Planul de colaborare, datat 28.02.96, este semnat de comandantul trupelor de jandarmi general de brigada Stingaciu Stan si de presedintele ONCR Alexandru Nestorescu Maldiny. Acest parteneriat ofera un exemplu tipic de inregimentare a unei organizatii neguvemamentale, de amestec abuziv al autoritatii de stat intr-o activitate a unei asociatii independente. Unitatile de jandarmi nu sunt abilitate sa se ocupe cu educatia copiilor si tinerilor; ce inseamna vizite de comunicare ale jandarmilor este cu totul neclar, iar indemnul cercetasilor la delatiuni numai educativ nu se poate numi. Cel mai grav lucru este ca tuturor unitatilor de jandarmi li se cere sa identifice „cercetasii buni" cu ONCR, ceilalti fiind automnat suspecti de „actiuni anti-statale". 

Roadele unor asemenea alertari, care s-au produs, probabil, nu numai la nivelul jandarmilor, ci si la nivelul politiei si al SRI nu au incetat sa apara. 

Drept exemplu, vom descrie aici hartuielile la care a fost supusa asociatia “Cercetasii muntilor”. 

Asociatia “Cercetasii Muntilor", cu sediul la Oradea si filiale in mai multe orase ale tarii, printre care Bucuresti, are personalitate juridică din 27.06.96. Activitatea asociaţiei se desfasoara dupa patru programe: 

a) spijinirea morala si materiala a familiei;

b) sprijinirea copiilor si tinerilor handicapati; 

c) organizaren de excursii pentru copii si tineri, folosind pedagogia cercetaseasca; 

d) cunoaşterea si protectia naturii. 

Filiala Bucuresti a asociaţiei a organizat intre 13 si 21 august 1996 o tabara cercetaseasca pentru fete in comuna Proviţa de Sus, satul Draganeasa. Tabara a fost obiectul unor hartuieli inadmisibile din partea preotului ortodox al comunei, primarului, si a ... Televiziunii Romane! Un reportaj insinuant, realizat de Adrian Fulea, difuzat la Actualitatile din ziua de 23.08.96, lega activitatea taberei, inclusiv prezenta a doi calugari francezi, de interesul pentru zacamintele da petrol si de... spionaj in favoarea Frantei. Incidentul este relatat in detaliu de raportul intocmit de responsabila taberei (vezi anexele). 

E greu de crezut ca asemenea hartuieli sunt necorelate, altfel spus ca nu există un centru de comanda (SRI?), care a activat primarul, preotul, politistul si reporterul. In urma acestor incidente, copiii s-au speriat, localnicii (care si-au auzit pentru prima data numele satului lor rostit la postul national de televiziune) au devenit suspiciosi si agresivi cu “spionii francezi”, parintii s-au alertat pentru ce s-ar putea intampla cu copiii. Politistul a explicat parintilor ca “nu are nimic de reprosat fetelor, decat ca folosesc busola, iau azimutul şi spioneaza sondele” si ca a inteles de ce scutismul se practica doar pană la 18 ani: “pentru ca aceste activitati sa nu fie pasibile de sanctiuni pena1e". Politistul a mai declarat parintilor ca “Franta si NATO nu incearca decat sa destabilizeze Rusia, care este pilonul stabilitatii europene". 

Primarul comunei a amenintat-o pe d-na Paula Stefanescu, responsabila unui ONG de Ingrijire a handicapatilor motori, pe al carei teren a fost organizata tabara, ca va retrage concesionarea terenului, ba chiar ca va intra cu buldozerul si va distruge gardul, intrucăt i-a adus spioni. Ulterior, primarul i-a spus d-nei Stefanescu ca nu a avut ce face, intrucat “era plin de SRI-isti peste tot”. Unul dintre acestia i-a transmis satisfacut primarului: “ai pus-o cu botul pe labe pe d-na Stefanescu!”. Dupa difuzarea reportajului calomnios al lui Adrian Fulea, asociatia „Cercetasii Muntilor" a redactat un drept la replica si l-a incredintat d-lui Dumitru Iuga, care l-a transmis d-lui Paul Soloc. “Cunosc cazul, a spus acesta din urma, sunt spioni si nu dau nici un drept la replica.” 

Hartuiala asociatiei “Cercetasii Muntilor” continua si acum (1997 – n. red). De la inceputul anului, directorul asociatiei, d-l Felix Negrea, a fost supus la numeroase interogatorii de catre ofiteri ai politiei din Oradea; acestia au motivat ca dau curs unei reclamatii anonime, pe care au refuzat sa o arate. Totodata, asociatia a fost supusa unor controale financiare foarte severe, care au aratat, de altfel, ordinea desavarsita care domneste in asociatie. Ofiterii ancehetatori – locotenentii Almasan si Bucur - au pus intrebari care arata sunt bine informati despre istoria asociatiei: de ce s-au separat de Scouts d'Europe? Apoi li s-a spus că sunt ilegali sau că trebuie sa-si schimbe numele “ sau va veti afilia la Nestorescu (ONCR. n.m.) sau ei va vor interzice”; li s-a spus de asemenea ca ei sunt “Gardienii Negri”, organizatie de altfel inexistenta etc. In total au existat 4 controale financiare si 8 interogatorii cu ofiteri. Lt. Bucur a cerut să fie anuntat cu 5 zile inainte daca “vor face iesiri”, “pentru a-i apara”, deşi nimeni nu ceruse aceasta. 

Incidentele pe cere le-au suferit cercetasii au creat stupoare in mediile franceze. Stupoarea este cu atat mai mare cu cat Franta este principalul nostru sustinator in cursa pro-NATO si a avut totdeauna o atitudine amicala fata de noi. Transmiterea prin Televiziunea Nationala a unor insinuari privind spionarea de catre calugari francezi a campurilor petrolifere romanesti sau implantarea in Romania a unor organizatii de extrema dreapta cu baza în Franta au facut o proasta impresie la ambasada Frantei, dupa cum s-a declarat in mai multe discutii particulare. 

---

„Cercetaşii muntilor" nu sunt singurii hartuiti de politie. In urma cu circa o luna, comandantul sectorului 5 a venit la Liceul Gh. Lazar - leaganul cercetasiei bucurestene - pentru a-i atrage atentia directorului ca asociatia cercetaseasca din liceu (Asociatia traditionala Cercetasii Romaniei / Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase - n. red.) este ilegala. Comportamentul ofiterului a fost foarte civilizat, el a invocat Hotararea 83. "  (1)

Incercand sa rezolve printr-o solutie finala problema existentei celorlalte asociatii cercetasesti, ONCR avea acum timp sa se credibilizeze la nivelul societatii.
Pentru 30 martie 1996, data celei de a doua Conferinte Nationale, presedintele Alexandru Nestorescu Maldiny trimetea scrisori "unui numar de zece personalitati ale vietii noastre culturale si stiintifice care au facut si continua sa faca cinste Patriei noastre", propunandu-le sa accepte calitatea de cercetas de onoare.


Alin Dimancescu

(va urma)

citeste si:
-episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Traditie vs. Impostura
-episodul 2: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Fantoma partidului unic
-episodul 4:  Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

-episodul 5: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Amurgul traditiei

surse:
1 - “De la post-comunism la pre-tranzitie”, lucrare aparuta cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania, editor: Victor Barsan, Editura Pitagora, Bucuresti, 1997 
2 - www.radioamator.ro

Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 2: fantoma partidului unic

Pe 18 iunie 1990 lua fiinta la Miercurea Ciuc “Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania - UCMR” (Romániái Magyar Cserkészszövetség - RMCSSZ), constituita pe criterii etnice. 

(vezi si: statut, cercetasia maghiara in afara granitelor)

La 1 martie 1991, cu sprijinul asociatiei similare din Grecia si al Asociatiei Mondiale a Fetelor Ghide si Fetelor Cercetase (World Association of Girl Guides and Girl Scouts - WAGGGS), s-a infiintat Asociatia Fetelor Ghizi din Romania (vezi statut).

De remarcat ca aceasta asociatie nu a sustinut in nici un moment ca este continuatoarea vechii organizatii de fete sau vechea organizatie "reinfiintata" (vezi Asociatia “Cercetasele Romaniei” (1930-1936), afiliata international in acei ani la WAGGGS), ci doar ca "adera la principiile fundamentale fixate în 1910 de fondatorul WAGGGS, Lordul Robert Baden-Powell".

In acelasi an se infiinta Asociatia Cercetasilor Crestini Romani din Federatia Scoutismului European (ACCR-FSE) cu sprijin din partea cercetasilor francezi, membri FSE.

Pe 11 noiembrie 1991, cu ajutorul unui grup de lideri cercetasi din Italia (membri AGESCI - Asociatia Italiana Catolică a Cercetasilor si Ghizilor), s-a constituit "Asociatia Scout Catolica Romana" (ASCRO), primele grupuri fiind formate la Iasi.

In episodul trecut aratam ca fara a avea argumente juridice, Asociatia Cercetasilor din Romania (ACER) s-a considerat continuatoarea fostei Asociatii Cercetasii Romaniei, insusindu-si nejustificat reputatia si palmaresul acesteia.

In fata acestui fapt,  “Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase” - considerandu-se moral succesoarea fostilor cercetasi - va opera modificari in statutul si denumirea sa, in scopul de se legitima ea insasi ca si continuatoarea fostei asociatii din anii 1914-1937.

In anul 1991 va introduce la scopul asociatiei  (art.2):  "Asociatia prin membrii sai delegati va organiza "Cercetasia Romana", care va avea ca indreptar Legea Cercetasului". 

hotarare judecatoreasca 1991

In anul 1992 isi va schimba numele din "Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase" in "Asociatia Cercetasii Romaniei" si va fi adoptat un nou statut, prin care se considera continuatoarea Asociatiei “Cercetasii Romaniei”, Asociatiei “Cercetasele Romaniei” si “Asociatiei Cercetasilor Romaniei din Rasboiul 1916-1919”.

"Din cele informate si la propunerile D-lui Al. Daia s-a retinut interventia asociatiei noastre la Judecatoria S.1 si specificarea denumirii noastre ca “Cercetasii Romaniei”.

S-a transmis la organizatia mondiala la Geneva o informare prin care s-a aratat ca pastram activitatea traditional cercetaseasca si nu avem nimic comun cu organizatia cu acelasi nume a D-lui Nestorescu (Asociatia Cercetasilor din Romania - n. red). S-a stabilit in unanimitate ca activitatea noastra sa se desfasoare conform traditiei in care am fost crescuti si educati, sa pastram: Legea, legamantul, uniforma, salutul si deviza, precum si denumirile de echipa, patrula, grupa, centurie si cohorta." (1)

extras proces verbal AG 1992

statut 1992

hotarare judecatoreasca 1992

Cele de mai sus sunt facute tardiv, deoarece in anul 1991 Asociatia Cercetasilor din Romania incepuse procedura de afiliere la Organizatia Mondiala a Miscarii Scout (OMMS / WOSM) unde se prezentase deja ca fiind continuatoarea miscarii desfiintate in anul 1937.  Lucru pe care OMMS il va accepta si din considerente de timp, pentru a nu pierde startul intr-o tara aflata in tranzitie dupa decenii de comunism, in care deja apareau alte asociatii cercetasesti din alte structuri internationale (concurente).

In aprilie 1991 se tine la Campina un prim curs pentru lideri, cu formatori trimisi de OMMS.

La 5 septembrie 1992 are loc prima Conferinta Nationala a “Asociatiei Cercetasilor din Romania” (participa si Jean-Pierre Isbendijan, din partea Biroului European al OMMS).

Pe 20 iunie 1993, in urma unui accord cu Uniunea Cercetasilor Maghiari, ACER se va transforma in Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei – ONCR (2).

hotarare judecatoreasca 1993

In iulie 1993, ONCR va fi acceptata ca membru cu drepturi depline in OMMS / WOSM.
Trebuie precizat ca OMMS / WOSM accepta afilierea unei singure asociatii/federatii dintr-o tara (vezi si lista membrilor).

In perioada urmatoare, “tensiunile existente in scutismul European s-au indus si la noi, unde “Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei” a incercat sa monopolizeze intreaga cercetasie romaneasca. Amintirea “partidului unic” si a ideologiei unice erau prea puternice pentru a nu face deosebit de dezagreabila ideea inregimentarii tuturor miscarilor de scouti si ghide intr-o structura unica, patronata de stat si - inerent - mai mult sau mai putin ghidata de acesta.

In schimb, o asemenea politica era coerenta cu tendintele regimului Iliescu, astfel ca venind in intampinarea dorintei unor fosti activisti de copii si tineret, ca si a presiunilor OMMS, 
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a emis, la 17.10.1995, Hotararea nr. 83, “privind infiintarea si functionarea organizatiilor de cercetasi din Romania”, cu urmatorul continut:

Art.1. Aproba propunerea privind adoptarea de masuri pentru intarirea autoritatii Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, ca organizatie unica in Romania, afiliata la OMMS si de interzicere a organizatiilor care nu sunt acceptate de OMMS.

Art.2. Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile vor sprijini activitatea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” si filialelor locale ale acesteia.

Semnat: Presedintele CSAT, Ion Iliescu

In legatura cu aceasta se impun trei observatii:

1. interzicerea formarii altor organizatii decat ONCR este anticonstitutionala, deoarece incalca dreptul la asociere, garantat de Constitutie;

2. transforma optiunea OMMS intr-un criteriu obligatoriu pentru Romania, ceea ce constituie o atingere inadmisibila a suveranitatii tarii;

3. discrimineaza pozitiv ONCR in relatia cu mai multe institutii de stat, ceea ce constituie iarasi o incalcare a Constitutiei. “ (3)

Hotararea de mai sus prefateaza cu doua luni primirea la Cotroceni, de catre presedintele Ion Iliescu, a secretarului general al Organizatiei Mondiala a Miscarii Scout - Jacques Moreillon (pe 18 decembrie 1995). Au participat Alexandru Mironov (ministrul tineretului si sportului) si Alexandru Nestorescu Maldiny (presedintele ONCR). La intalnire "a fost solicitat sprijinul Presedintelui Romaniei pentru extinderea si diversificarea activitatii Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei".

www.presidency.ro 

Recent s-au solicitat Consiliului Suprem de Aparare a Tarii  precizari cu privire la Hotararea nr.83 /1995, in baza liberului acces la informatiile de interes public.

Avand in vedere raspunsul Secretarului CSAT, Asociatia “Fratii Dimancescu” solicita public Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei - ca initiator al hotararii in cauza
1. sa comunice celorlalte asociatii cercetasesti din Romania daca aceasta mai este in vigoare
2. sa exprime un punct de vedere legat de modul in care considera ca hotararea CSAT a afectat sau nu dezvoltarea miscarii cercetasesti din Romania

(va urma)

Alin Dimancescu

citeste si:
-episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Traditie vs. Impostura
-episodul 3: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Mineriada Cercetasiei
-episodul 4: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

-episodul 5: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Amurgul traditiilor

surse:
1 - extras din procesul verbal de AG 1992 al Asociatiei Fostilor Cercetasi si Cercetase / Asociatiei Cercetasii Romaniei
2 - Mircea Stefan, ”Drumul Cercetasilor Romaniei”, Editura Didactica si Pedagogica, 1991
3 - “De la post-comunism la pre-tranzitie”, lucrare aparuta cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania, editor: Victor Barsan, Editura Pitagora, Bucuresti, 1997