Silver Wolf (Lupul de Argint)

Cel mai de pret insemn din palmaresul cercetasiei noastre este un unicat. Nu fiindca exista doar un exemplar in toata lumea, ci fiindca este singurul primit de-a lungul timpului de catre un comandant de cercetasi din Romania.

Este vorba de "Silver Wolf", cea mai importanta decoratie cercetaseasca la nivel mondial, emisa de catre The Boy Scouts Association, astazi The Scout Association (asociatia cercetasilor din Marea Britanie). Distinctia se acorda pentru servicii exceptionale aduse cercetasiei si se inmaneaza personal de catre Chief Scout, decizia fiind exclusiv a acestuia.

Comandantul roman care a primit "Silver Wolf" direct de la lord Robert Baden-Powell* in anii '30 este lt. col. Ulisse Samboteanu, directorul cercetasiei noastre in acei ani.

Mai multe informatii despre cine a fost Ulisse Samboteanu gasiti aici.

Multumim Muzeului Militar National "Regele Ferdinand I" Bucuresti pentru permisiunea de a publica in exclusivitate aceasta fotografie!

Insemnul poate fi admirat in cadrul expozitiei nationale de centenar "100 de ani de cercetasie in Romania", gazduita de Muzeul Militar National pana pe 16 iunie 2013.
Este important de stiut ca "Silver Wolf" nu a mai fost expusa pana in aceste zile, prezentarea ei catre publicul din Romania fiind o premiera!

Alin Dimancescu

* ales Chief Scout in 1920, la prima jamboree internationala 

Ulisse Samboteanu

(1885-1971) 

General, cavaler al ordinului “Steaua Romaniei” cu spade. 

Nascut la Turnu Severin, a absolvit Scoala Militara Superioara din Bucuresti. A fost ofiter combatant in primul razboi mondial, director adjunct la Oficiul National de Educatie Fizica (ONEF) si comandantul Zonei de Aparare Pasiva a Bucurestiului in al doilea razboi mondial.(1)(2) 

Este membru in comitetul de initiativa pentru infiintarea organizatiei si membru in primul comitet central al Asociatiei “Cercetasii Romaniei” (1914-1915). (3)(4)(5) 

Este una dintre personalitatile care au contribuit la reorganizarea cercetasiei dupa razboi. Intre anii 1928-1937 a activat ca Director al Cercetasiei. A condus delegatia Romaniei care a participat la A treia Jamboree Internationala (Birkenhead - 1929) si a propus desfasurarea de jamboree nationale, ocupandu-se de coordonarea organizarii acestora la fiecare editie: Piatra Neamt - 1930, Sibiu - 1932, Mamaia - 1934, Brasov - 1936.(6) 

A fost presedintele asociatiei “Cercetasii din rasboiul 1916-1919”. A primit Virtutea Cercetaseasca si este singurul comandant de cercetasi din Romania distins cu Lupul de Argint (Silver Wolf Award) de catre sir Robert Baden Powell.(2) 

Muzeul Militar National “Regele Ferdinand I”din Bucuresti gazduieste un stand al cercetasiei care ii expune uniforma de comandant cercetas si o parte din decoratiile militare, cercetasesti si sportive. 

• vezi si alte personalitati

surse: 

1. prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Institutii, organizatii si activitati specifice, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002

2. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994 

3. Gheorghe D. Mugur, “O scoala de imputernicire”, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916 

4. Organizarea si starea actuala a cercetasiei, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916 

5. Valeriu Tebeica - secretarul general al ACR, Istoricul Cercetasiei, Cercetasul, - revista Cercetasilor 

6. Erneste Verzea, File din istoricul cercetasiei romane, Cercetasul - Buletinul Asociatiei Traditionale “Cercetasii Romaniei”, nr.9-10, iulie-decembrie 1997 

foto: cercetasia.blogspot.ro

Despre infiintarea centrelor traditionale cercetasesti

Cercetasia romaneasca si-a reluat activitatea la data de 31 martie 1990, dupa o pauza de 53 de ani. Dupa ce s-au rezolvat aspectele administrative, din anul 1992 au demarat si activitatile cohortelor, denumite mai tarziu centre traditionale.

La propunerea vechilor cercetasi, dintre care ii amintesc in principal pe Alexandru Daia (foto),

Anton Constantinescu, Nicu Decuseara, Victor Dobre, Andrei Nadolu, Margareta Tutoveanu, Constantin Sapatino, Iulian Capatana, Boris Boronavschi, Iosefina Cheller, Constantin Banner, Virgil Pusca, Corneliu Şandru si Nicolae Octav Cernescu, primele structuri infiintate in Bucuresti au primit denumiri cu rezonanta cercetaseasca.
Asa au aparut cohortele (Victor) Panaitescu, (Ulisse) Samboteanu, General (Ioan) Dimancescu, Baden-Powell, Ecaterina Teodoroiu, Nissa Camarasescu. Alte cohorte din acei primi ani au fost Calugareni, Gheorghe Lazar, Hermann Oberth (la liceul German) si Aurel Vlaicu.

Cele de mai sus le cunosc ca participant la varf in reorganizarea miscarii cercetasesti de-a lungul anilor ‘90. In primii trei ani (1990-1993) am avut sansa sa ma aflu in colectivul de comandanti din preajma prof. Alexandru Daia (decedat in 1993), cel care in anii comunismului era considerat liderul fostilor cercetasi. In anii ’80 Alexandru Daia publicase cartea “Eroi la 16 ani”, legata de contributia cercetasilor la efortul primului razboi mondial. In perioada interbelica fusese comandantul Cohortei III Bucuresti, in timp ce colonelul Ioan Dimancescu era comandantul Cohortei I si al Legiunii Bucuresti. In aceeasi perioada Ulisse Samboteanu era Directorul Cercetasiei, iar Victor Panaitescu perfectiona un sistem de semnalizare care ii va purta numele. Nissa Camarasescu era din anul 1930 ajutoarea comandantei Marei Legiuni a Cercetaselor Romaniei (Principesa Ileana a Romaniei).

05 sep. 2011

Nicu Anusca
Comandantul Centrului Traditional Aurel Vlaicu – Bucuresti


foto: cercetasia.ro, mai putin Ecaterina Teodoroiu (wikipedia)

citeste si:

• In memoriam Nicu Decusara

Cercetasii nostri si Baden-Powell

Pe 22 februarie sarbatorim Ziua Mondiala a Cercetasiei, in fapt celebrarea zilei de nastere a parintelui miscarii, lord Robert Baden-Powell of Gilwell (22.02.1857).
Am notat mai jos cateva momente in care am fost onorati la modul cel mai direct de prezenta sau interesul acestuia pentru cercetasia romaneasca.

La multi ani!

Alin Dimancescu

Prima consemnare a unei corespondente oficiale cu fondatorul cercetasiei este din anul 1915:
"Va sunt recunoascator pentru stimata dumneavoastra scrisoare din 19 Ianuarie si cu mare placere iau cunostiinta de raspandirea miscarii Cercetasilor in centrele mari ale Romaniei. Faptul ca Principele Carol e asa de strans legat de aceasta opera promite succes si spiritul bine cunoscut al poporului roman va contribui fara indoiala la dezvoltarea completa a miscarii Cercetasiei pentru binele tinerimii in viitorul apropiat.
Se intelege ca am sa va trimit toate publicatiunile despre cercetasie si un raport anual care da o scurta descriere asupra celor ce se petrec in diferitele tari - inca si la noi; desi pana acuma noi n'am facut nici un pas spre organizarea centrelor in diferite tari, lasand timp ca ele sa poata incerca mai intai miscarea si sa vada daca se potriveste poporului si locului.
Eu cred ca peste cativa ani ne vom putea inchega intr'o legatura de fratie. Cel mai important lucru, dupa cum ziceti, este sa ne miscam, chiar cat de incet, in directiunea adevarata, pana cand fiecare centru va deveni complet, sanatos si eficace.

Robert Baden Powell" (1)
 
Cea mai importanta intalnire cu lord Baden Powell are loc la a treia Jamboree Internationala (Arrowe Park, Birkenhead, Marea Britanie, 29 iulie-12 august 1929), cand Romania participa cu o delegatie de 5 comandanti (lt. col. Ulisse Samboteanu - directorul Cercetasiei, prof. Const. Nedelcu, cpt. Ioan Dimancescu, comandantul cohortei I Bucuresti; prof. Aurel Goia, comandantul cohortei Cluj si prof. Alexandru Daia, comandantul cohortei III Bucuresti).

Succesul evenimentului (cel mai mare din istorie, 50,000 participanti din 35 de tari, 350,000 de vizitatori) determina Romania sa ia decizia de a organiza jamboree nationale, prima chiar in anul urmator (Piatra Neamt, 1930).

citeste si:

• A 3-a Jamboree Internationala (Birkenhead, 1929). Participarea Romaniei

Intr-o scrisoare (datata 1930) catre directorul Cercetasiei noastre, lt-col. Ulisse Samboteanu, lord Baden-Powell spunea:
“M-a interesat foarte mult progresul atins de Asociatia dumneavoastra, a carei numar de cercetasi si valoare sunt in plin progres. Sper ca Jamboreea de anul trecut v-a fost de folos si ca publicul a avut prilejul sa-si faca o idee mai completa despre cercetasie – bucurandu-va de simpatia si sprijinul sau – si ca cercetasii si comandantii dumneavoastra sunt incurajati in munca lor.
Daca domnul (Hubert S.) Martin sau eu va putem fi de folos, va rugam sa ne-o spuneti.
Intre timp sunt cu cea mai mare bucurie in asteptarea conferintei de la Viena, ce va avea loc anul viitor si a taberei cercetasilor seniori de la Kandersteg – unde sper sa va vad atunci, daca nu si mai curand”. (2)

Intre 29 iulie si 8 august 1931 Romania participa cu o delegatie condusa de cpt. Teofil Sidorovici la prima jamboree mondiala a roverilor / cercetasilor seniori care se va tine la Kandersteg (Elvetia). Au fost prezenti 3,000 de cercetasi seniori din 20 de tari.
Astfel de evenimente (World Rover Moot) se vor tine o data la patru ani, la fel ca jamboreele internationale ale cercetasilor.
Pe 2 august, dupa ce primeste raportul, “impresionat de ordinea si tinuta ireprosabila a cercetasilor, de asezarea artistica a bivuacului si de construirea in mijlocul unor mormane de pietre a unui parc incantator, Lordul Robert Baden Powell acopera de glorie detasamentul romanesc, aratandu-si fara rezerve credinta prin cuvintele:
-Este cea mai incantatoare tabara din lagarul din Kandersteg!
Se dezlantuie in valuri crescande uralele unite ale cercetasilor cu ale multimei spectatoare, de Traiasca Baden Powell, Traiasca Romania!
Baden Powell primeste sa se fotografieze cu comandantii romani." (3)


surse:
1 - O scrisoare dela generalul Baden Powell, Cercetasul, Nr.9, Martie 1915 (Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor, Bucuresti, 1994)
2 - Scrisoarea Generalului Lord Baden Powell, Cercetasul nr.8 - noiembrie 1930, pag.2
3- Cpt. M. I. Georgescu, Cercetasii Romaniei la Kandersteg si Paris, Cercetasul nr.19 - noiembrie 1931, pag.5

foto:
Olimpiada Cercetaseasca, Realitatea Ilustrata, 31 august 1929
G. Dancovici, Cercetasul nr.19 - noiembrie 1931, pag.5


vezi si:
Ziua Mondiala a Cercetasiei - 2013

Concursurile cercetasilor la Predeal (1934)

Cupa ziarului nostru a revenit cohortei din Sinaia

Ieri s’au desfasurat la Predeal concursurile de sporturi de iarna pentru cercetasi, organizate de comandamentul marii legiuni.

Concursurile au loc sub inaltul patronaj al M.S. regelui, comandantul suprem al cercetasilor romani, iar presedinte de onoare este principele Nicolae, comandantul marii legiuni.

Comitetul organizator are ca presedinte pe d. general I. Manolescu. Comisia de arbitri este compusa din d-nii: col. U. Samboteanu, merituosul director al cercetasilor, lt. col Panaitescu si prof. P. Popescu.

Comisia tehnica este prezidata de d. cap. I. Dimancescu, cunoscutul sportiv si comisari generali au fost numiti d-nii avocat D. Savopol si prof A. Stoenescu.

Concursurile s'au desfasurat pe un timp frumos si prielnic, ceeace a atras un numar mare de spectatori.

Timpurile obtinute sunt destul de bune, mai ales la categoriile inferioare.

Desfasurarea probelor

Dimineata a avut loc concursul de tehnica skiului pentru cele 3 categorii.

Dupa amiaza s’a desfasurat concursul de stafeta pe skiuri pentru cupa ziarului “Dimineata”.

Cupa a fost castigata de echipa cohortei din Sinaia de sub conducerea prof. C. Ionescu. Aceasta cohorta a castigat de altfel cele mai multe concursuri.

Programul de azi

Astazi au loc concursurile de saniuta pentru cele trei categorii si concursul de patrule pe ski, cu aplicatiuni cercetasesti, pentru cupa Marii Legiuni.

Dupa amiaza va avea loc distribuirea premiilor.

Rezultate tehnice
Concursul de tehnica skiului
A) Cat. I cercetasi intre 10-13 ani, distanta de parcurs 2 km
1. Mihail G. (coh. Sinaia) 14’22”
2. Eliad Mircea (coh. Sinaia) 14’56”
3. Boteanu D. si Hinoiu I. (coh. Rasnov) 16’30”

B) Cat. A II-a cercetasi intre 14-16 ani, distanta de parcurs 4 km
1. E Vivareli Virgil (coh. Sinaia) 30’25”
2. Kroner Andrei (coh. Sinaia) 32’54”
3. Moldoveanu Stefan (coh. Busteni) 56’03”

C) Cat. A III-a cercetasi intre 17-21 ani, distanta de parcurs 9 km si 200 m
1. Samoila C. (coh. Brasov) 51’19”
2. Adam C. (coh. Sinaia) 57’19”
3. Geman Ion (coh. Sinaia) 58’05”

Concursul de stafeta pe skiuri pentru cupa ziarului “Dimineata”
Au participat sase cohorte
1. Cohorta Sinaia (Adam-Kroner-Gaman) 37’01”
2. Cohorta Predeal (Caladu-Fontareli-Petrison) 37’50”
3. Cohorta Brasov (Samoila-Lita-Loga) 37’51”
4. Cohorta Busteni
5. Cohorta Rasnov
6. Cohorta Sibiu

termik

sursa:
Concursurile cercetasilor la Predeal, Dimineata, 7 ianuarie 1934, colectia Dimancescu

citeste si:

• Concursurile de ski ale cercetasilor, 1923

La sediul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei

Inainte de primul razboi mondial, Comandamentul Marii Legiuni a cercetasilor a functionat la o adresa din strada Alexandru Lahovari, nr.39, intr-un imobil pe locul caruia astazi se inalta o cladire mult mai recenta.

In perioada interbelica sediul central al organizatiei a functionat pe strada Haga, la nr.3.

[foto 1: sediul asociatiei prin fata caruia trece silueta unui automobil de epoca]

Cladirea exista si astazi (localizare) cu cateva mici modificari (ferestrele si balconul etajului 1) si, evident, fara firma de deasupra intrarii si cele doua embleme ale asociatiei de pe fatada principala...

[foto 2, 3]

Imaginile de mai jos surprind cateva secvente din atmosfera pregatirilor celei de-a doua jamboree nationale (Sibiu, 1932).

[foto 4: membri ai comitetului de organizare al jamboreei
lucreaza intr-o incapere in care se observa drapele ale asociatiei si un tablou, acesta din urma putand fi vazut integral in imaginea alaturata [foto 5];

este realizata de Honoriu Cretulescu si face parte dintr-o serie de patru lucrari care au fost expuse pentru prima data la Expozitia Cercetaseasca din anul 1931; dimensiunile erau de 2,5m x 2m]

[foto 6: lt. col. Ulisse Samboteanu, Directorul Cercetasiei in perioada interbelica, lucrand la biroul sau, flancat de telefon si o statueta cercetaseasca]

[foto 7: membri ai comitetului de organizare intr-o poza de grup in fata intrarii in sediu]

Alin Dimancescu


foto:
documentar din 1932, Arhiva Nationala de Filme (1, 2, 4, 6, 7)
revista Cercetasul, iunie 1931 (5)

Istorica: Cercetasia - Straja Tarii - Pionierii

Ultima editie Istorica, difuzata in data de 11 iulie 2011 la Radio Romania Actualitati i-a avut ca invitati pe prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Universitatea Bucuresti si prof. dr. Aurel Soare, director adjunct al Colegiului Militar “Dimitrie Cantemir", Breaza.
Pe parcursul a 55 de minute, realizatorul George Popescu a moderat interventiile invitatiilor sai intr-un demers menit sa reconstituie aparitia cercetasiei la noi in tara, precum si sa ofere o valoroasa decantare a strajeriei lui Carol al II-lea. S-a incercat sa se inlature falsa teza a pionierilor romani ca si continuatori ai strajerilor, in conditiile in care organizatia comunista trebuie privita ca un produs de export al defunctei URSS.

Emisiunea a inclus si un interviu ([29:02-34:36], transcrierea mai jos) realizat in redactia Istoria Cercetasiei de catre Mirela Bazavan, redactor Radio Romania Actualitati.

Pagina emisiunii si inregistrarea audio integrala se gasesc aici.

Alin Dimancescu


[29:02]
George Popescu: Ioan Dimancescu este cel mai statornic organizator si comandant al cercetasilor, ulterior al strajerilor. Nepotul sau, domnul Alin Dimancescu, a fost de acord, la cererea colegei mele, Mirela Bazavan, sa povesteasca succint cateva din momentele organizatiei Cercetasii Romaniei din timpul bunicului sau.

Alin Dimancescu: Bunicul meu, Ioan Dimancescu, a fost unul din primii cercetasi, impreuna cu fratele sau, Dimitrie Dimancescu. Erau o generatie care vroia altceva, experientele cu Micii Dorobanti in contextul in care se lectura Jules Verne si alta literatura de aventuri nu mai aveau relevanta. A fost un gest spontan al fratilor Dimancescu care s-au organizat in aceste prime doua patrule, dupa care si-au cumparat uniforme, comandandu-le din Franta, de la un magazin de efecte cercetasesti. In acelasi timp un profesor Giurgea distribuia in scolile din Bucuresti o brosura, prin care populariza fenomenul cercetasiei, asa cum il descoperise in afara.

Mirela Bazavan: Dumneavostra ati staruit mult cercetand documentele bunicului asupra fenomenului cercetasiei in Romania. Pana la urma ce ii mana in lupta pe cercetasi?

AD: O suma de principii frumoase: Sa-ti servesti regele si tara, sa faci fapte bune, sa-ti ajuti aproapele, sa fii disciplinat, sa iti respecti colegii si comandantii. Trebuie sa luam in considerare si un context local, premergator intrarii Romaniei in primul razboi mondial, unde pe un fenomen de patriotism real, atat generatia matura cat si generatia tanara vroiau sa faca ceva pentru tara, si acestea nu sunt cuvinte mari, ca sa le spunem noi acum.

MB: Am vazut ca aveti foarte multe documente, foarte multe fotografii, insemne si insigne pastrate de la bunicul dumneavoastra. Poate ne spuneti ceva si despre uniformele cercetasilor.

AD: Ele in linii mari urmau specificatiile scoutismului englez, adica exista un standard legat de vestimentatie. Am avut placerea sa le vad la Muzeul Militar National, unde exista singura uniforma cercetaseasca completa, din cate cunosc. A apartinut lui Ulisse Samboteanu, directorul cercetasiei in perioada interbelica. Uniforma era intradevar de culoare kaki, cu centura cu pafta avand crinul si deviza “Gata Oricand”, palaria cu boruri si pantaloni trei-sferturi. Esarfa - de culoare rosie, cu un inel de prindere.

MB: Exista si un insemn distinctiv pentru fiecare cohorta?

AD: Erau chiar la nivelul grupelor. Exista traditia ca fiecare grupa sau centurie, unitatea superioara, sa aiba ca emblema un animal, stilizat. Aparea pe steagul unitatii respective si unitatea se mandrea ca este reprezentanta acelui animal, de la care cauta sa ia calitatile pozitive.

MB: Asadar aveau uniforma, steag, o lege, cantece…

AD: Cantece si cred ca aveau, mai presus de toate, principii si onoare. Comandantii lor veneau din zona militara sau din zona pedagogica, si poate ca acest nivel de competenta, de oameni seniori, a asigurat din primul moment o consistenta miscarii cercetasesti.
In jurnalul bunicului meu am o consemnare a unei conferinte tinuta la Fundatiile Carol I, acolo unde Nicolae Iorga a conferentiat catre tinerii cercetasi si el le-a dat cateva sfaturi. In momentul in care calatoresc, fac excursii, fac tabere, sa fie preocupati de ceea ce vad si sa-si noteze in mod ordonat in carnetelele lor, sa faca schite ale bisericilor pe care le intalneau, intr-o biserica sa vorbeasca cu preotul si sa vada daca mai sunt alte obiecte care sa poata fi interesante si valorificate intr-un circuit public.

MB: Mi-ati vorbit mult despre ce insemna spiritul cercetasesc. S-a transmis mai departe si in organizatiile strajerilor? Pentru ca, inteleg, bunicul dumneavoastra a trecut in ’37 in organizatia de atunci.

AD: Exista toata componenta de traditie cercetaseasca vis-a-vis de activitati si de organizare desi unele unitati fusesera rebotezate. Majoritatea cadrelor fusesera preluate de la cercetasie. Ulterior s-au facut doua centre (de comandanti) - Breaza si Predeal.
O caracteristica a strajeriei este ca a fost o miscare de tineret obligatorie. Totul se subjuga personalitatii marcante a regelui Carol al II-lea.

MB: Noi, cei care am cunoscut inainte de 1989 ceremonialul acela prin care deveneai pionier, putem face o asemanare?

AD: Putem sa facem, dar cred ca nu ar fi in avantajul pionerilor, ca sa spun asa. Daca maximum de atmosfera la pionieri era sa fi primit in organizatie la inchisoarea Doftana, la cercetasie si la strajerie festivitatile de initiere in organizatie aveau un caracter mult mai national, erau facute in anumite zile legate de sarbatori romanesti, de multe ori in prezenta membrilor casei regale, si prin acest lucru, un cu totul alt prestigiu.
Cel mai frumos lucru pe care l-am descoperit e legat de crezul care l-au avut acele generatii, legat de ce pot sa ofere ei tarii. Promovarile si functiile veneau in contextul in care iti ajutai tara si ajutai societatea.

GP: Alin Dimancescu – curantul istoriei miscarii cercetasilor din Romania.

Activitati cercetasesti de primavara

1933

Cohortele de cercetasi si cercetase din Bucuresti au sarbatorit duminica 9 aprilie 1933 (de Florii) sosirea primaverii si Unirea cu Basarabia printr-o grandioasa serbare a sadirii pomilor in comuna Pasarea, din judetul Ilfov.
Conducatorii au aratat in cuvinte impresionante insemnatatea acestei zile pentru poporul romanesc si dupa oficierea unei slujbe religioase, cercetasii si cercetasele au procedat la sadirea pomilor. (1)

[foto 1: cercetasele indreptandu-se catre Padurea Cercetasilor,
a carei plantare a inceput inca de anul trecut (1932)]

[foto 2: un grup de cercetasi plantand pomi
sub conducerea profesorilor si a sefilor de cohorte]

[foto 3: cercetase frigand miei pentru masa tuturor cercetasilor]

[foto 4: masa cercetasilor in bivuac]

1936

In ziua de Duminica Floriilor, un tren special compus din 19 vagoane a transportat cercetasi si oaspeti la locul unde a inceput sa se infiripe Padurea Cercetasilor, langa localitatea Pasarea.
Aici, an de an, incepand din 1932, cercetasii muncesc o zi plantand o suprafata de 5.000 mp cu 5.000 puieti. Alaturi de vlastarele anilor trecuti care se ridica viguroase in soare, se adauga in fiecare an noi mladite de viata tanara, spornica in nadejdi.
Serbarea s'a desfasurat in prezenta A.S.R. Principele Nicolae, Comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor. Au luat parte d-l Subsecretar de stat Cancicof din partea ministerului de domenii, d. prof. universitar Simion Mehedinti, d. prof. Universitar Dracea, d. Dr. Stefan Soimescu reprezentand pe d. Ministru al Instructiunii, d. inginer Marin Radulescu, precum si toti functionarii superiori din ministerul de domenii si dela C.A.P.S. (Centrul de exploatare a padurilor statului, n.r.).

La sosirea pe teren, A.S.R. Principele Nicolae, insotit de domnul Colonel Samboteanu Ulisse, a primit raportul dat de d-l Maior Ioan Dimancescu, comandantul legiunii "Pastorul Bucur". Apoi a trecut in revista unitatile cercetasesti. S'a procedat la solemnitatea ridicarii pavilionului national in cantecul Imnului Regal, intonat de 1.200 de cercetasi si 200 cercetase. A urmat apoi un serviciu divin oficiat de parintele Macarie Bradet dela Manastirea Cernica. [...]

S'a rostit apoi deviza cercetasului strajer *, legea micilor cercetase, legea cercetaselor, legea puilor de soim, legea cercetasilor. A luat cuvantul d-l ministru Cancicof care a spus ca [...] anul trecut (1935) 500.000 tineri au plantat 5.000.000 de copaci, iar anul acesta se vor planta 30.000.000 [...].
Au vorbit d-l St. Soimescu, d-l Simion Mehedinti si A.S. Regala.
Dupa cuvantari s'au plantat pomii. Alteta sa a plantat primul puet [...] A inceput munca cercetasilor si cercetaselor care au rasadit toti puetii. Cercetasilor li s-a servit o masa gustoasa de catre C.A.P.S.
Intreaga manifestare a fost deosebit de inaltatoare [...]. (2)

[foto 5: A.S. Regala Principele Nicolae sadind primul pom]

[foto 6, 7: A.S.R. Principele Nicolae participa la serbarea sadirii pomilor]

1931

Activitati ca cele de mai sus au fost posibile ca urmare a parafarii unui acord (mai, 1931) intre societatea "Progresul Silvic" si Marea Legiune a Cercetasilor. In baza acestuia, cercetasii vor colabora cu agronomi si silvicultori, pentru ca impreuna, sub auspiciile asociatiei Prietenilor Padurii, sa se ocupe de sadirea si ingrijirea pomilor.
Au fost revitalizate sarbatori ca: ziua arborilor, ziua primaverii, ziua muncii si sadirea "Stejarului Unirei".
"Legatura dintre padurari si cercetasi este una dintre cele mai stranse; intre om si natura este indisolubila, atunci cand cresc laolalta, cand el i-a legat ranile si a sadit cu mana sa un pom ce va creste odata cu sine" - A.S.R. Principele Nicolae.
Se urmareste formarea unei "noui mentalitati silvice" si constiinte forestiere. (3)

materiale de arhiva: Alin Dimancescu si Iulian Lipovanu

* cercetasul strajer => suntem in 1936 cand cei doi termeni (cercetas si strajer) coexista la nivel de organizatii si uniforme distincte; la inceputul anului 1937 cercetasia va fi desfiintata, singura organizatie pentru copii si tineret (obligatorie) ramanand Straja Tarii

foto:
-Realitatea Ilustrata, aprilie 1933 (1-4)
-Cercetasii la sadirea pomilor, Cercetasul, aprilie 1936 (5)
-Ilustratiunea Romana, 16 aprilie 1936 (6,7)

surse:
1 - Cercetasii Romaniei intampina primavara, Realitatea Ilustrata, aprilie 1933
2 - Cercetasii la sadirea pomilor, Cercetasul, aprilie 1936
3 - ing. Cezar Gr. Cristea, Cercetasii, Dinastia si Padurile, Cercetasul, nr. 18, octombrie 1931

Jamboreea de la Mamaia (1934)

A treia jamboree nationala s-a desfasurat intre 5 si 30 iulie 1934 la Mamaia, sub patronajul principelui Nicolae.

Din comitetul de organizare au facut parte primul ministru Gheorghe Tatarascu, prefecti, primari, membri ai guvernului, profesori universitari, generali si ofiteri. (1)

[foto 1: viligeaturistii si localnicii asistand la deschiderea jamboreei cercetasesti]

[video arhiva]

In presa vremii (2) erau prezentate aspecte de la eveniment:

"La Mamaia a rasarit un oras de corturi ingrijite si artistice. E asezarea cercetasilor adunati in jamboree, la care participa si cercetasii francezi, cehoslovaci, olandezi, unguri, turci etc."

[foto 2: A.S.R. Principele Nicolae (1) asistand la solemnitateadeschiderii jamboreei, impreuna cu gen. I. Manolescu (2) si lt. col. Ulisse Samboteanu (3)]

[foto 3: cercetasi la lucru]

[foto 4: aspect general al taberelor, la marginea marii, cu corturile intinse]

[foto 5: Suveranul (regele Carol al II-lea), felicitand pe comandantul cercetasilor (gen. I. Manolescu) pentru reusita jamboreei de la Mamaia]

S-au emis insemne personalizate (plachete si insigne).

[foto 6: placheta, foto 7: fanion]

 

[foto 8, 9: insigna si insigna de baston]

Cu aceasta ocazie nu s-a lansat o serie dedicata de timbre, fiind utilizata emisiunea jamboreei precedente (Sibiu, 1932) supra-imprimata cu “Mamaia 1934”. S-a emis un total de 50,000 de seturi.

[foto 10]

Seria este celebra datorita existentei unui numar extrem de redus de exemplare la care imprimarea a fost facuta invers

[foto 11]

Se pare ca aceste raritati au facut parte din colectia de timbre a regelui Carol al II-lea. (3)

Alin Dimancescu


citeste si:

• Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)
• A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)
• A patra Jamboree nationala (Brasov, 1936)

surse:
1 - romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com
2 - Ilustratiunea Romana,18 iulie si 15 august 1934
3 - Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal, 1997, Scouts on Stamps Society International

foto:
-Ilustratiunea Romana (1-5)
-colectia Muzeului Militar National (6-7)
-colectia Iulian Lipovanu (8-9)
-Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal (10-11)

video: Arhiva Nationala de Filme (ANF)

A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)

A doua jamboree nationala s-a desfasurat intre 5 si 30 iulie 1932.

Pregatirea evenimentului a fost coordonata de la sediul Comandamentului Marii Legiuni (Bucuresti, strada Haga nr.3). Conducerea jamboreei a fost asigurata de un comisar general, in persoana lt-col. Ulisse Samboteanu, directorul Cercetasiei, ajutat de un comitet de comandanti.

Jamboreea s-a desfasurat pe un platou din Dumbrava Sibiului, din pacate astazi nesemnalizat de nici o placa comemorativa (posibile locatii: o parte din amplasamentul actual al Muzeului Astra sau Valea Aurie - cel mai probabil).


Dupa montarea corturilor si efectuarea lucrarilor de amenajare/delimitare, fiecare cohorta a cautat sa se diferentieze printr-un aranjament original (portaluri realizate din trunchiuri de lemn cioplite, inscriptii trasate cu crengi, cetina, muschi si pietris) si prin sugestii de elemente locale (elemente specifice, butaforii etc.).

[foto: urarea cercetaseasca “Sanatate” si steagul tricolor incadrate de inscriptiile “Traiasca Romania Mare”, “Vivat!”]

[foto: Cohorta “Grivita” din Ploiesti, in dreapta portalului este amplasata
o macheta economica (vezi sonde in miniatura) a judetului Prahova]

[foto: butaforia Bricului Mircea realizata de cercetasii marinari
ai Cohortei “Ovidiu” din Constanta]

[foto: portalul de la intrare, realizat din lemn de mesteacan si cortul cu o panza de pe terenul central al Cohortei “Surul” Racovita Olt]

foto: portalul Cohortei I Galben “Mircea cel Mare” din Bucuresti, realizat in forma de arc de triumf. Sub arcada de intrare sunt adaptate cuvintele Domnului: Lasati copii sa vina la noi ("la mine" - in original). 

Imediat dupa intrare este reprodusa stema cu pajura cercetaseasca]

Au participat 2500 de cercetasi si comandanti, membri ai Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei, cat si reprezentanti ai organizatiilor din strainatate.

Lord Baden-Powell a transmis salutul sau celor prezenti, fiind reprezentat de catre sir Hubert S. Martin, Directorul Biroului International al Cercetasiei.

[foto document: sir Hubert S. Martin (1) impreuna cu lt.col. Ulisse Samboteanu (2) incadrati de comandanti si cercetasi, romani si straini; comandant polonez (3), prof. Constantin Nedelcu (4)]

[foto: comandamentul taberei]

[foto: salutul comandantilor cercetasi din Polonia]

[foto: comandant francez langa cort (mijloc si dreapta)]

/

[foto: prof. A. Goia si cpt. I. Dimancescu (in centru) impreuna cu alti doi comandanti]

Pe perioada jamboreei s-a inaugurat un curs pentru comandanti, tinut de prof. Mihail Iacob, cpt. Ioan Dimancescu si cpt. Marin I. Georgescu. Au luat parte majoritatea comandantilor veniti in Dumbrava Sibiului. (1)

Activitatile cercetasesti au inclus campare, excursii, concursuri, sezatori si festivitati.

[foto: desfasurare concursuri si festivitate de premiere cu lt.col. Ulisse Samboteanu, gen. I.Manolescu – ajutorul Comandantului Marei Legiuni si cpt. Ioan Dimancescu in juriu]

Pe data de 24 iulie, jamboreea a fost onorata de prezenta M.S. Regele Carol al II-lea si a Marelui Voievod de Alba Iulia.

[ foto: alaturi de lt.col. Ulisse Samboteanu, lt. Victor Gutulescu - viitorul atasat militar al Romaniei la Tokyo in guvernarea Antonescu - si cpt. Ioan Dimancescu]

Masina comisariatului a fost asigurata de catre profesorul Aurel Florian (comandantul cohortei Surul si ajutorul secretarului general al jamboreei). (2)

In excursii, cercetasii au facut cunostiinta cu oamenii si traditiile din zona.

Cu prilejul Jamboreei de la Sibiu s-a lansat o serie comemorativa de 6 marci postale. Aceasta emisiune se constituie intr-o premiera mondiala la nivelul jamboreelor (internationale sau nationale). (3)

Tot cu aceasta ocazie se pune in circulatie un ecuson al jamboreei in completarea celorlalte elemente: insigna si insigna de baston.

 

Alin Dimancescu


citeste si:

• Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)
• A treia Jamboree nationala (Mamaia, 1934)
• A patra Jamboree nationala (Brasov, 1936)

surse:

1 - cpt. Marin I. Georgescu, Note culese de la Jamboreea de la Sibiu, Cercetasul nr. 29, septembrie 1932, pag. 2-9

2 - cpt. Marin I. Georgescu, Note culese de la Jamboreea de la Sibiu, Cercetasul nr. 30-31, octombrie-noiembrie 1932, pag. 3-15
3 - W. Arthur McKinney, Scouts on Stamps, Boy’s Life, noiembrie 1959

foto: colectia Dimancescu

video: Arhiva Nationala de Filme (ANF)