Instalarea si randuiala taberei
După alegerea locului si facerea tuturor demersurilor, venim in camp sa ne instalam:
Nu e loc aci sa descriem toata desfasurarea instalarei si randuiala vietei intr’o tabara.
Trimitem la manualele lui Baden-Powell sau a Colonelului Royet. Vom aminti aci numai in treacat lucrurile si masurile cele mai importante:
Pentru alcatuirea unei tabere trebuiesc patru lucruri: a) Adapost, b) Ustensile, c) Provizii si d) Randuiala.
a) Adapostul
l. Cortul, de orice model ar fi, este adapostul cel mai potrivit taberei.
2. Se recomandă deasemenea facerea colibelor de craci (cu lemne sau scanduri) mult mai poetice si mai higienice. Cand poti sa faci coliba nu e nevoe de cort, dar sa o faci larga si inalta.
3. In noptile frumoase sa se doarma sub cerul liber (,,a la belle etoille") sau numai sub un adapost ingust pentru cap, contra rouei, etc.; atunci pui foaia de cort pe un strat de fan sau cetina. Sa nu dormiti nici pe fan prea aromatic, nici pe muschiu moale, dar umed. Hamacul e tot ce-i mai placut in asemenea cazuri.
4. In regiunile calde si uscate este bine de facut cortul pe o groapă de vreo l/2 m. adancime (bordei acoperit cu cort) care tine racoare si da inaltime cortului.
5. In locurile cu tantari, luati poloage, iar in regiunile de camp sau balta, cu ploi rari, pologul este chiar adapostul complect. Daca sunteti cu luntrea, intindeţi pologul chiar in luntre; e mai sanatos decat pe malul umed al apei.
6. Nu e nevoe ca asezarea corturilor sa fie in linie, ci dupa configuratia terenului, cautandu-se ca fiecare cort sa aiba locul cel mai bun (aplicatia principiului primului ocupant). Dacă terenul e uniform de bun, se pot aseza corturile in cerc cu deschiderea spre centru, unde va fi batatura, parul cu steagul, clopotul, vatra focului de seara si sezatoarea.
7. Sa se faca cu pricepere santurile si baterea tarusilor de sprijin si intindere, si sa se controleze mereu in timpul si dupa furtuna sau ploaie.
8. In regiunile cu nopti racoroase se poate pune cortului captuseala pe dinauntru (strat de aer, vezi Royet); iar daca pamantul are cat de putina umezeala, iti faci pat de pae sau fan, de cetine (cu cracute prinse putin in pamant) sau frunzis vested, asezat intre tarusi ca o saltea. Din pamantul santului faci loc ridicat, unde-ti incropesti o perna din ranita, o camasa sau pantaloni umpluti cu pae.
9. In jurul corturilor sa fie curat şi plăcut; nu batatura uscata ci o brazda-doua de floricele, iarba cosita marunt, o movilita, carari innisipate, anumite inscriptii de petricele, etc. Sa fie semnul in satucul pasager de locuitori cu gust si sentiment.
10. Nu inchideti noaptea corturile, decat cand va ploua; iar ziua aerisiti-le ridicand o aripa. Scoateti tot tarhatul la soare si scormoniti paele din pat sa le ia soarele.
11. Noaptea nu esiti desculti si desbracati afara din cort (mai ales spre ziua).
12. Mai la o parte de corturi faceti-va parcul de vehicule ce aveti (caruta, roaba, cotiga, etc.) precum si staulul de animale (cal, magar, caini, etc.).
Luati neaparat un caine de paza.
b) Ustensile
1. Aranjati odata pentru totdeauna ustensilele mari ce va trebuie pentru bucatarie si
masa (caldari, ciaoane de tuciu, tingiri, tigai (de arama), frigari, gratare, castroane si strachini mari, cofe sau galeti, etc. cutite si furculite de bucatarie, etc., precum şi topor, cazma, lopata, ferestrau mare, etc.) cari raman averea cohortei; se iau cu
inventar si se dau asemenea complecte si nestricate.
Se face un bordei (magazie) cu polite pentru pastrarea lor, cand nu sunt in uz. In bordei se tin in curatenia cea mai perfecta, spalandu-se politele cu lesie.
3. Fiecare cercetas sa-si aiba ustensilele lui si vesela de masa. Pe cat se poate cercetasii sa aiba lucrurile si instrumentele prescrise in echipamentul lor de patrula: o funie, un topor, o lopată, un tarnacop, un ferastrau, un felinar, etc.
4. Să se injghebeze cum se poate mai bine si mai frumos o „sala de mancare" sub un stejar batran, pe o piatra sau stanca potrivita, pe o terasa sau o taetura de pamant, ca ,,masa lui Traian". lmprovizati scaune din lemne, butuci, pietre, etc.
5. Faceti instalatie proprie (masa, scaune sau mobile, polite, etc.) Dupa fiecare masa sa se spele vasele si mesele. Curatenie, curatenie si iar curatenie!
6) Ingrijiti de un felinar mare, de clopot (o toba, o goarna, etc.), un par si scripeti pentru steag, etc.
c) Proviziile de alimente
1. Fiecare cercetas sa-si aduca cat mai mult de acasa, caci pentru timpurile de acum cred ca nu scapati nici cu 40 lei de cercetas hrana pe zi. Ce se aduce se socoteste
in bani si se tine seama la contul fiecaruia.
2. Dela instalare aduceti in tabara un sac cu malai, unul cu cartofi, unul mai mic cu fasole, roate de cascaval, un burduf de branza, o bucata de slanina, costite afumate si toate de ale bacaniei. Zilnic sa va cumparati numai lucrurile ce nu tin si cari trebue sa fie totdeauna proaspete.
3. Serviciul de bucatar se face de cineva priceput la gatit (ce se va schimba cu un altul in anumite zile, odata pe saptamana), dar aprovizionarea o va face un instructor sau un sef de grupa. Alergatura după provizii se va face de cercetasi trepadusi) cu schimbul. Pe langă bucatar în fiecare zi sa fie cu schimbul 2-3 ajutoare.
4. Proviziile se tin aşezate cu randuiala la racoare pe polite, in beciul-magazie. Acolo se va pastra si mancarile ce raman dela o masa la alta. Bordeiul sa aiba use buna: sa fie un metru in pamant, sa nu fie accesibil cainilor si animalelor rapitoare cu doua sau patru picioare.
5. In anumite zile de post se face o raita de toti cercetasii pentru adunarea buruenilor bune de mancare: stevie, urzici, macris, papadie, susai, ciuperci (atentie la cele veninoase), ciuciuleti, minatarci, bureti. Se va manca post cel putin de doua ori pe saptamana.
6. Bucataria să fie mai la o parte de corturi. Pentru usurarea la gatit, luati o carte de gatit sau invitati cate o ruda sa vie sa va arate. Curatenie si iar curatenie!
7. Aprovizionarea cu pae sau fan si lemne din apropiere. Sa nu se tae padurea verde, sa nu se strice lucrurile facute si sa nu se arda paele sau fanul. La lemne, daca nu esti in padure, sa se faca economie; focul sa tie cat sezatoarea.
d) Randuiala.
In tabara sa domneasca ordinea, activitatea, disciplina si curatenia.
a. „Ordinea si buna tinuta a taberei trebue sa stea in altceva decat in aparenta si in fatada".
2. „Disciplina in tabara nu se arata prin semne exterioare, ci prin fapte". (Royet)
3. Divizati in fiecare zi munca cu pricepere. Cautati ca fiecare cercetas sa aiba ocaziunea sa faca pe rand toate diferitele treburi din tabara: si ca planton, si ca ajutor de bucatar, si ca trepadus la aprovizionare, si la curatenia taberei, si la diferitele lucrari ale taberei, ca şi la excursii, jocuri, petreceri, etc. Cercetasi-musafiri, de stau mai mult de o zi, se pun si ei la treaba si la plata.
4. Faceti in fiecare zi un program de lucru, ceas cu ceas, desemnand pe fiecare cercetas la o anumita treaba. Treceti programul intr'un registru al taberei, unde se va nota toata activitatea si diferitele evenimente intamplate in tabara. Lasati timp si pentru lucru personal (vezi art. 12 de mai sus).
La plecare faceti un lucru care sa ramae ca o amintire de petrecerea cercetasilor acolo; e bine să fie un lucru de folos.
5. Nu neglijati sezatorile de seara si faceti-le variate; acestea-s adevarata scoala a cercetasului. Ele sa fie punctul de atractie pentru cercetasi si chiar pentru locuitori.
,,Acest foc al bivuacului, care dealungul veacurilor a fost in sufletul stramosilor nostrii in legatura tainica cu emotiile care incetul cu incetul au dat nastere dragostei de tara, vor redestepta aceleasi emotii in inima cercetasilor cari vor avea fericirea sa traiasca cateva clipe ca si strabunii lor in contact cu solul pe care acestia atata l'au iubit. Flacara curata a acelui foc, simbol a tot ce se inalta, triumfeaza si purifica, va destepta in fiecare cercetas constient de datoria lui si supus servitor si credincios al Patriei sale, idealul Tariei, al Virtutii si al Vitejiei". (Benoit).
6. In zilele de sarbatoare sau Duminicile, organizati o petrecere de zi (sau de seara) cu lucru cercetasesc, jocuri, cantece etc., la care invitati si lumea vecina. Puteti organiza chiar o serbare mai pretentioasa - de puteti sa aveti elemente destoinice - la oraşelul sau vreo statie balneara vecina, adunand astfel si fonduri, cu cari sa faceti excursii sau sa prelungiti statul in tabara.
8. Nici o economie in ce priveste higiena si curatenia. Aranjati latrinele dupa regulile militare (un sentulet cu pamant marunt la indemana pentru acoperit). Sa nu fie aproape de isvoare sau fantani. Ingrijiti de desinfectante (hipoclorit de calce, sulfat de fer, etc.)
9. Alegeţi locul de scaldat, aranjati un dus cu o stropitoare (sau chiar o galeata agatata intr'un copac si se hatana cu o sfoara). Nu faceti economie la sapun, nici la apa pentru spalat, oricat de departe ar fi sau greu de adus.
10. Resturile de la bucatarie si masa puneti-le la un loc anumit, intr'o groapa si le ardeti din cand in cand. Maturati batatura si in jurul corturilor, iar gunoaele, hartiile, paele, etc. din batatura sau „sala de mancare" le dati la foc. Curatenia sa domneasca peste tot. Une nu-i curat, nu poate fi veselie.
11. Lucrul in tabara si in general traiul sa fie liber; cat se poate de mult umblati cu capul descoperit, cu picioarele goale si umblati in bluza (sau camase) subtire si cu manecile suflecate.
12. Cand spargeti tabara vedeti sa nu uitati ceva din ustensile, sau din echipament sau din accesorile corturilor. Astupati gaurile si latrina, curatiti gunoaele si le dati foc, adunati paele gramada, datuiti ce aveti de prisos din provizii etc.. Locul sa ramae tot asa curat ca si cand ati tabarat.
vezi si:
publicat in
Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.4, Iunie 1930
patrule de cercetasi organizau excursii in imprejurimile orasului sau pe distante mai mari (vezi harta). Odata ajunsi la destinatie, masa se lua in mijlocul naturii, la focul de tabara din fata corturilor.
E foarte probabil ca, in lipsa unui Lion, Joe sau a unui Baton cu rom, primii cercetasi sa fi avut si ei optiunile lor pentru o gustare “din mers”. Almanahul Ziarului Universul pe anul 1915 ne da cateva raspunsuri posibile.
Sau poate ca cei mai patrioti dintre ei ar fi cautat sa obtina ceva energie in plus dintr-o ciocolata cu lapte Ideal, de “cea mai buna fabricatiune romaneasca”.
In excursiile cu trenul, plecati din Gara de Nord, gara Obor, dar si din uitata gara Filaret, cercetasii si-ar fi putut indulci orele de stat in vagon cu Ciocolata calatorilor, de la Fabrica Berindei, “renumita prin produsele sale”.
Sau poate ca cei mai patrioti dintre ei ar fi cautat sa obtina ceva energie in plus dintr-o ciocolata cu lapte Ideal, de “cea mai buna fabricatiune romaneasca”.
