Micul cercetas

Revista “Universul copiilor si al tineretului”, supliment editat de “Universul” in perioada interbelica, cuprindea in paginile sale si rubrica “Scolari distinsi”. 

In numarul din 15 august 1934, rubrica incepe cu un portret de cercetas, de fapt al unui pui de soim. Conform Statutele si Regulamentului Asociatiei "Cercetasii Romaniei" (editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1929), "puii de soimi sunt copii intre 7 si 11 ani, care se silesc sa pazeasca legea cercetasului si care prin fapte potrivite acestei legi se pregatesc a fi buni cercetasi", fiind ucenici in cercetasie. 

Carol L. Covo, premiul I, elev in clasa a III-a primara la Scoala Arhiepiscopala "Sfantul Andrei" din Bucuresti este imbracat in costum de cercetas. Poarta o boneta cu insigna ACR - "Gata Oricand", iar la esarfa are un inel "Cercetasii Romaniei". 

La buzunarul drept al camasii poarta o insigna "Cercetasii Romaniei", iar la buzunarul stang se distinge un insemn de vechime (o stea). 

In fine, la pantaloni se observa cureaua si catarama cu crinul cercetasesc. 

Ca rezultate scolare, dar si ca atitudine (care emana incredere in sine si optimism), puiul de soim Carol L. Covo isi merita plasarea in aceasta galerie de scolari distinsi. 

A.D.

"Universul copiilor" si "Cei trei cercetasi"

In perioada interbelica, "Universul" condus de catre Stelian Popescu era unul dintre cele mai citite cotidiene. Pe langa ziar, editura din strada Ion Brezoianu tiparea un numar impresionant de suplimente: "Ilustratiunea romana", "Universul copiilor si al Tineretului", "Universul literar", "Universul ilustrat", "Duminica Universului", "Ziarul Stiintelor populare si al calatoriilor", "Hotul", precum si o colectie de romane si diverse alte scrieri de autori romani si straini.

Aparut in anii ’20, “Universul copiilor si al tineretului” era sub ingrijirea Unchiului Nita si a lui Marin I. Predescu (Arin Delacerna), ilustratiile fiind realizate de pictorul Pascal. Unul dintre colaboratorii revistei era si Nicolae Batzaria (Mos Nae), autorul celebrului personaj Haplea (re-editat si in anii ’70). 

In paginile revistei se regasesc rubricile: incepatori, scolari distinsi, poezii, concursuri si dezlegari, dar si benzi desenate cu Tarzan, Tudorica si Andrei in Africa, Stan si Bran etc. 

Numarul din 15 august 1934 prezinta pe coperta I o scena de tabara cercetaseasca: viata la cort in mijlocul naturii surprinsa si de catre un fioros animal… domestic.
In coltul din dreapta jos se face si o precizare: Jamborea (cu un “e” lipsa…), tribut adus evenimentului major al verii: Jamboreea de la Mamaia. 

Una din reclamele din interiorul revistei promoveaza “cea mai buna si folositoare lectura”: “Cei 3 cercetasi”. 

Populara serie saptamanala, care in acel moment se afla la numarul 93, era o traducere “facuta cu mari sacrificii” (probabil ca in primul rand financiare, tinand de drepturi de autor) a “descrierilor care au facut senzatie in Europa”.

Autorul, francezul Jean de la Hire (1878-1956) era un prolific scriitor de nuvele de aventura, science-fiction sau cu subiect romantic. “Cei trei cercetasi” este o serie de aventuri avandu-i in centrul actiunii pe trei buni prieteni: Raimond Balsan, Marius Colombo si Jan-Maria Callega (poreclit Jean Bart). Plecati din Italia, eroii scapa cu bine din toate aventurile, fie ca acestea se petrec pe continent, in Africa sau America. Explicatia e simpla: sunt cercetasi, adica sunt curajosi, inventivi si buni camarazi. 

Alin Dimancescu 

surse:

-Ziarul Universul, wikipedia

-reviste "Universul copiilor si al tineretului", numere din anii 1934-35

-Jean de la Hire, "Cei trei cercetasi", numerele 1-10

vezi titlurile din Biblioteca Cercetasului

Simion Mehedinti

(1868-1962) 

Academician, geograf si geopolitician. A desfasurat o vasta activitate culturala ca educator al maselor si cu deosebire al tineretului, prin scrierile si numeroasele sale conferinte tinute in fata studentimii romane din centrele universitare ale tarii. Simion Mehedinti a fost un adept al ideilor nationaliste.

In timpul primului razboi mondial, ca ministru al Instructiunii (astazi Ministerul Educatiei si Cercetarii) se preocupa de pregatirea scolara a cercetasilor din taberele din Moldova.

Face parte din conducerea Asociatiei “Cercetasii Romaniei” in toate etapele acesteia si publica articole in revista “Cercetasul”.

• vezi si alte personalitati

surse: 

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Simion_Mehedin%C8%9Bi

2. Gheorghe D. Mugur, “O scoala de imputernicire”, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916

3. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

Constantin Costa-Foru

(1856-1935) 

Jurnalist roman, avocat si activist pentru drepturile omului. 

A fost un sustinator al drepturilor omului si a acuzat anti-semitismul in perioada interbelica.

In 1914 este membru in primul comitet de initiativa si mai apoi in comitetul central al Asociatiei “Cercetasii Romaniei”, ramanand una din personalitatile care au sprijinit constant cercetasia. A explicat pe intelesul copiilor principiile morale cuprinse in Legea Cercetasului. 

Conduce “Revista copiilor si a tinerimii” in care sunt publicate articole si povestiri despre cercetasie. In preajma intrarii Romaniei in primul razboi mondial revista propune exemple de activitati pe care cercetasii ar putea sa le faca in caz de mobilizare. Preocuparile sale pentru democratie s-au rasfrant si asupra organizarii cercetasiei, propunand, printre altele, ca cercetasia sa faca abstractie de decalajele sociale sau ca sefii de patrule sa fie alesi de catre cercetasi si nu numiti de catre comandanti. 

Fiul sau, Gheorghe Costa-Foru, fost cercetas, incadrat ca ofiter de artilerie a murit in luptele de langa Brasov in septembrie 1916.

• vezi si alte personalitati

surse: 

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Costa-Foru

2. Gheorghe D. Mugur, “O scoala de imputernicire”, Stabilimentul de arte grafice “Energiea”, Bucuresti, 1916

3. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994 3. Pe marginea catorva morminte – Pentru fostii elevi si absolventi morti pe campul de lupta in Rasboiul pentru intregirea neamului 1916-1918, Monografia Liceului “Gh. Lazăr”, Institutul de Arte Grafice Luceafărul, Bucuresti, 1935

4. Pe marginea catorva morminte, Monografia Liceului “Gh. Lazăr”, Institutul de Arte Grafice Luceafărul, Bucuresti, 1935

foto: Family Group Sheet, www.christopherlong.co.uk

Aurel S. Goia

(1902-1984) 

Profesor si publicist, mare animator al cercetasiei clujene in perioada interbelica. Membru in delegatia Romaniei la a treia Jamboree internationala (1929).

A fost comandantul cohortei “Fantanele” - Cluj cu care a participat la toate jamboreele nationale. La Piatra Neamt (1930) castiga si primul fanion de onoare la o jambore nationala (cea mai importanta distinctie la un astfel de eveniment).

A colaborat la revista "Cercetasul" si a fost autor al altor publicatii: "Cartea Cercetasului", "Cartea Cercetasului Practic" si al unei serii grupata in “Biblioteca puiului de soim”. Publica studii (“Cercetasia si pericolele extremiste”) si o piesa de teatru (“O zi de tabara”).
A fost distins cu Virtutea Cercetaseasca (vezi si in foto, pe buzunarul hainei).
Ramane comandant activ pe perioada strajeriei.

• vezi si alte personalitati

surse:
1  Olimpiada Cercetaseasca, Realitatea Ilustrata, 31 august 1929
2. Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul, - revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, nr.6, august-septembrie 1930

3. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

foto: cercetasia.blogspot.ro

Alexandru Daia

(1900-1993)

Profesor si publicist.

Face parte din grupul primilor cercetasi din Romania, la Liceul Gh. Lazar din Bucuresti. A participat ca cercetas la primul razboi mondial, intamplarile din acei ani (1916-1918) fiind povestite in jurnalul autobiografic “Eroi la 16 ani”, lucrare publicata in anul 1981.

Ramane in cercetasie si devine comandantul cohortei III Bucuresti intre anii 1928-1937. Face parte din delegatia Romaniei la a treia Jamboree internationala (1929). Publica articole in "Cercetasul" si in alte reviste cercetasesti.

In anii comunismului este liderul informal al cercetasilor.

In primavara anului 1990, Alexandru Daia a pornit si realizat demersurile pentru reinfiintarea cercetasiei. In jurul sau s-au grupat fostii comandanti si cercetasi care doreau sa se implice din nou in miscare.
La initiativa sa au luat fiinta mai multe cohorte purtand nume cu rezonante cercetasesti (printre ele "Victor Panaitescu" si “Dimancescu”).

• vezi si alte personalitati

surse:

1. Alexandru Daia, Cercetasia la Liceul Lazar, Monografia Liceului “Gh. Lazăr”, Institutul de Arte Grafice Luceafărul, Bucuresti, 1935

2. Alexandru Daia, Eroi la 16 ani - Insemnarile unui fost cercetas, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1981

3. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

foto: cercetasia.blogspot.ro

Harta Judetului Ilfov (1916)

Lucrarea este dedicata A.S.R. principelui mostenitor Carol al Romaniei (viitorul rege Carol al II-lea) - Comandantul Marii Legiuni a "Cercetasilor Romaniei", fiind aparuta in seria “Cercetasul”.
Harta (scara 1:300.000) este realizata de I.G. Stoicescu, desenator la Minsterul Lucrarilor Publice - sectia Statistica.  Cuprinde “toate comunele, satele, catunele, manastirile, drumurile oficiale kilometrate si padurile”.
In partrea dreapta-jos sunt notate “plasile” - subdiviziuni administrative ale judetului.
In coltul din stanga-sus este prezenta o ilustratie care ne arata un cercetas in costum (prima varianta de uniforma, vezi si alte costume).

[click pentru zoom - necesita Flash!]

   

Prefata hartii este semnata de Nestor Urechia, profesor la Scoala de Poduri si Sosele, membru in comitetul Cohortei de Cercetasi “Pastorul Bucur”, un mare promotor al drumetiilor montane. Acesta noteaza: este “foarte complecta si extrem de ceteata, doua calitati cerute in prima linie unei bune harti” si ii ureaza autorului sa “intregeasca lucrarea” si pentru celelalte judete ale tarii.

Care judete, le vedem in coltul dreapta-sus compunand teritoriul din acel moment al regatului Romaniei: Tara Romaneasca, Moldova si Cadrilaterul - adaugat dupa cel de-al doilea razboi balcanic din 1913.

La acest teritoriu se raporteaza si efectivele Marii Legiuni a “Cercetasilor Romaniei” publicate in lucrarea “O scoala de imputernicire” din acelasi an. 

Judetul Ilfov se invecina la vest cu Vlasca (Giurgiu de astazi), iar la sud cu Bulgaria, dar si cu un judet din Cadrilater - Durostor.  In excursia din 7 aprilie 1916 (Ioan Dem. Dimancescu, Jurnal de cercetas, 1915-1916), cercetasii din centuria I a cohortei Pastorul Bucur ajung cu trenul la Oltenita, iau vaporul si traverseaza pe celalalt mal al Dunarii, unde sunt primiti de colegii romani din cohorta Turtucaia (astazi Tutrakan, Bulgaria). 

Peste numai cateva luni Romania urma sa intre in primul razboi mondial. 

Alin Dimancescu


vezi si:

• O harta a Bucurestiului, excursii cercetasesti si un jurnal (1916)

vezi titlurile din Biblioteca Cercetasului

Ziua Cercetasilor Romaniei

Am sarbatorit "Ziua Mondiala a Cercetasiei" (22 februarie), in anul in care aniversam 100 de ani de cercetasie in Romania. 

Cel pe care l-am omagiat, fondatorul cercetasiei (lord Baden-Powell), spunea in anul 1915, intr-o scrisoare trimisa catre conducerea cercetasiei noastre: “pana acuma noi n'am facut nici un pas spre organizarea centrelor in diferite tari, lasand timp ca ele sa poata incerca mai intai miscarea si sa vada daca se potriveste poporului si locului”. 

(O scrisoare dela generalul Baden Powell, Cercetasul, Nr.9, Martie 1915 - Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor, Bucuresti, 1994)

Ca s-a potrivit “poporului si locului” nu mai trebuie demonstrat. Am avut comandanti adevarati (unii chiar vizionari) si sustinerea Casei Regale, parlamentului, guvernelor, politicienilor, institutiilor si intelectualilor. Cum altfel am fi putut parcurge 24 de ani (1913-1937) marcati de atatea realizari? 

-infiintarea unei asociatii puternice (1914), recunoscuta ca avand importanta nationala (1915) 

-participarea la campania din primul razboi mondial (1916-1918) 

-participarea la jamboree internationale (1920->) si recunoasterea ca membru fondator in WOSM (1922) 

-organizarea a 4 jamboree nationale pentru cercetasi (1930, 1932, 1934, 1936) si a uneia pentru cercetase (1935), sute de tabere pe tot cuprinsul tarii de-a lungul anilor 

-sute de mii de absolventi ai celei mai frumoase scoli de caractere pe care a avut-o Romania

-50,000 de cercetasi si comandanti si 14,000 de cercetase si comandante activi  in anul 1936 

Dupa 1990, intr-un context schimbat, in care sprijinul de care miscarea beneficiaza este mult redus 

-s-a reusit reinfiintarea cercetasiei, pornind in primul rand de la demersurile fostilor cercetasi (1990) 

-cercetasia isi recapata rolul social

-s-a organizat RoJAM (2011) 

-organizam Centenarul Cercetasiei in Romania (2013) 

Se pune insa o intrebare. De ce nu sarbatorim si “Ziua Cercetasilor Romaniei”? Asa cum se serba si inainte de 1937. Asa cum si dupa ’90 cercetasii au incercat sa o reintroduca, dar nu s-a mers pana la capat. 

Data ar putea sa fie cea veche, de "Sfintii Constantin si Elena” - 21 mai. Sau 12 mai, ziua cand in anul 1914 s-a infiintat asociatia. Sau un compromis: a 2-a sau a 3-a duminica din luna mai. 

Ca sa crestem, avem nevoie de o constiinta proprie, care nu poate decat sa ne ajute la o strategie de marketing organizational, axata pe niste intrebari: unde suntem astazi, de unde venim si unde/cum vrem sa ajungem?

Inainte de a fi cercetasi internationali, suntem cercetasi romani si se cade sa sarbatorim o zi a noastra. Si daca unii se gandesc ca avem prea multe sarbatori in calendar, sa ii indrumam sa se uite si la alte organizatii nationale, care au o zi nationala a cercetasului. 

Alin Dimancescu 

Un demers de reconsiderare a “Zilei Cercetasilor Romaniei” a fost inceput recent. S-au alaturat acestei initiative, pentru a o sustine si discuta in cadrul Consiliului Director si in Adunarea Generala ONCR, reprezentanti ai 

CL "Alb" Bucuresti
CL "Adormirea Maicii Domnului" Bucuresti

CL "Baden-Powell" Bucuresti
CL Braila

CL "Dimancescu" Bucuresti 

CL Giurgiu

CL "Heinz Dezideriu" Sibiu

CL "Mircea cel Batran" Ramnicu Valcea 

CL "Naparis" Pucioasa
CL "Pia Bratianu" Bucuresti 
CL "Rosu" Bucuresti
CL "Sfanta Tereza" Bucuresti

CL "Sfantul Dumitru" Valea Lupului 

(in ordine alfabetica, se actualizeaza...)