Cercetasia - o militarizare timpurie?

Celor ce va intreaba daca cercetasia este o militarizare timpurie, raspundeti-le cu surasul vostru bun, ca cercetasia este intr'adevar armata iubirei, a actiunei si a muncei productive.

Ca cercetasul are drept arma veselia si increderea in el, iar ca rasplata multumirea binelui facut.

Ca patrulele cercetasesti sunt micile trupe ale binelui, ale actiunei si ale frumosului in munca si datorie.

Ca actiunile cercetasului sunt proprii, iar nu poruncite.

Ca cercetasii cunosc puterea solidaritatii si a disciplinei, si ca acestea nasc numai din dragoste si intelegere sufleteasca pentru servirea vietei colective.

Ca intr'o patrula toti cercetasii sunt frati intre ei si ca nimic nu e silit. 

Ca supunerea lor fata de sefi porneste din buna voie si pentru binele tuturor. 

Ca aceasta e legea pe care cercetasul o practica si o apara ca pe un drept sfant.

sursa: Principele Nicolae, "Tineri cercetasi!", Carnetul Cercetasului, Oficiul pentru Educatia Tineretului Roman (OETR), 1936

Concursurile cercetasilor la Predeal (1934)

Cupa ziarului nostru a revenit cohortei din Sinaia

Ieri s’au desfasurat la Predeal concursurile de sporturi de iarna pentru cercetasi, organizate de comandamentul marii legiuni.

Concursurile au loc sub inaltul patronaj al M.S. regelui, comandantul suprem al cercetasilor romani, iar presedinte de onoare este principele Nicolae, comandantul marii legiuni.

Comitetul organizator are ca presedinte pe d. general I. Manolescu. Comisia de arbitri este compusa din d-nii: col. U. Samboteanu, merituosul director al cercetasilor, lt. col Panaitescu si prof. P. Popescu.

Comisia tehnica este prezidata de d. cap. I. Dimancescu, cunoscutul sportiv si comisari generali au fost numiti d-nii avocat D. Savopol si prof A. Stoenescu.

Concursurile s'au desfasurat pe un timp frumos si prielnic, ceeace a atras un numar mare de spectatori.

Timpurile obtinute sunt destul de bune, mai ales la categoriile inferioare.

Desfasurarea probelor

Dimineata a avut loc concursul de tehnica skiului pentru cele 3 categorii.

Dupa amiaza s’a desfasurat concursul de stafeta pe skiuri pentru cupa ziarului “Dimineata”.

Cupa a fost castigata de echipa cohortei din Sinaia de sub conducerea prof. C. Ionescu. Aceasta cohorta a castigat de altfel cele mai multe concursuri.

Programul de azi

Astazi au loc concursurile de saniuta pentru cele trei categorii si concursul de patrule pe ski, cu aplicatiuni cercetasesti, pentru cupa Marii Legiuni.

Dupa amiaza va avea loc distribuirea premiilor.

Rezultate tehnice
Concursul de tehnica skiului
A) Cat. I cercetasi intre 10-13 ani, distanta de parcurs 2 km
1. Mihail G. (coh. Sinaia) 14’22”
2. Eliad Mircea (coh. Sinaia) 14’56”
3. Boteanu D. si Hinoiu I. (coh. Rasnov) 16’30”

B) Cat. A II-a cercetasi intre 14-16 ani, distanta de parcurs 4 km
1. E Vivareli Virgil (coh. Sinaia) 30’25”
2. Kroner Andrei (coh. Sinaia) 32’54”
3. Moldoveanu Stefan (coh. Busteni) 56’03”

C) Cat. A III-a cercetasi intre 17-21 ani, distanta de parcurs 9 km si 200 m
1. Samoila C. (coh. Brasov) 51’19”
2. Adam C. (coh. Sinaia) 57’19”
3. Geman Ion (coh. Sinaia) 58’05”

Concursul de stafeta pe skiuri pentru cupa ziarului “Dimineata”
Au participat sase cohorte
1. Cohorta Sinaia (Adam-Kroner-Gaman) 37’01”
2. Cohorta Predeal (Caladu-Fontareli-Petrison) 37’50”
3. Cohorta Brasov (Samoila-Lita-Loga) 37’51”
4. Cohorta Busteni
5. Cohorta Rasnov
6. Cohorta Sibiu

termik

sursa:
Concursurile cercetasilor la Predeal, Dimineata, 7 ianuarie 1934, colectia Dimancescu

citeste si:

• Concursurile de ski ale cercetasilor, 1923

Activitati cercetasesti de primavara

1933

Cohortele de cercetasi si cercetase din Bucuresti au sarbatorit duminica 9 aprilie 1933 (de Florii) sosirea primaverii si Unirea cu Basarabia printr-o grandioasa serbare a sadirii pomilor in comuna Pasarea, din judetul Ilfov.
Conducatorii au aratat in cuvinte impresionante insemnatatea acestei zile pentru poporul romanesc si dupa oficierea unei slujbe religioase, cercetasii si cercetasele au procedat la sadirea pomilor. (1)

[foto 1: cercetasele indreptandu-se catre Padurea Cercetasilor,
a carei plantare a inceput inca de anul trecut (1932)]

[foto 2: un grup de cercetasi plantand pomi
sub conducerea profesorilor si a sefilor de cohorte]

[foto 3: cercetase frigand miei pentru masa tuturor cercetasilor]

[foto 4: masa cercetasilor in bivuac]

1936

In ziua de Duminica Floriilor, un tren special compus din 19 vagoane a transportat cercetasi si oaspeti la locul unde a inceput sa se infiripe Padurea Cercetasilor, langa localitatea Pasarea.
Aici, an de an, incepand din 1932, cercetasii muncesc o zi plantand o suprafata de 5.000 mp cu 5.000 puieti. Alaturi de vlastarele anilor trecuti care se ridica viguroase in soare, se adauga in fiecare an noi mladite de viata tanara, spornica in nadejdi.
Serbarea s'a desfasurat in prezenta A.S.R. Principele Nicolae, Comandantul Marei Legiuni a Cercetasilor. Au luat parte d-l Subsecretar de stat Cancicof din partea ministerului de domenii, d. prof. universitar Simion Mehedinti, d. prof. Universitar Dracea, d. Dr. Stefan Soimescu reprezentand pe d. Ministru al Instructiunii, d. inginer Marin Radulescu, precum si toti functionarii superiori din ministerul de domenii si dela C.A.P.S. (Centrul de exploatare a padurilor statului, n.r.).

La sosirea pe teren, A.S.R. Principele Nicolae, insotit de domnul Colonel Samboteanu Ulisse, a primit raportul dat de d-l Maior Ioan Dimancescu, comandantul legiunii "Pastorul Bucur". Apoi a trecut in revista unitatile cercetasesti. S'a procedat la solemnitatea ridicarii pavilionului national in cantecul Imnului Regal, intonat de 1.200 de cercetasi si 200 cercetase. A urmat apoi un serviciu divin oficiat de parintele Macarie Bradet dela Manastirea Cernica. [...]

S'a rostit apoi deviza cercetasului strajer *, legea micilor cercetase, legea cercetaselor, legea puilor de soim, legea cercetasilor. A luat cuvantul d-l ministru Cancicof care a spus ca [...] anul trecut (1935) 500.000 tineri au plantat 5.000.000 de copaci, iar anul acesta se vor planta 30.000.000 [...].
Au vorbit d-l St. Soimescu, d-l Simion Mehedinti si A.S. Regala.
Dupa cuvantari s'au plantat pomii. Alteta sa a plantat primul puet [...] A inceput munca cercetasilor si cercetaselor care au rasadit toti puetii. Cercetasilor li s-a servit o masa gustoasa de catre C.A.P.S.
Intreaga manifestare a fost deosebit de inaltatoare [...]. (2)

[foto 5: A.S. Regala Principele Nicolae sadind primul pom]

[foto 6, 7: A.S.R. Principele Nicolae participa la serbarea sadirii pomilor]

1931

Activitati ca cele de mai sus au fost posibile ca urmare a parafarii unui acord (mai, 1931) intre societatea "Progresul Silvic" si Marea Legiune a Cercetasilor. In baza acestuia, cercetasii vor colabora cu agronomi si silvicultori, pentru ca impreuna, sub auspiciile asociatiei Prietenilor Padurii, sa se ocupe de sadirea si ingrijirea pomilor.
Au fost revitalizate sarbatori ca: ziua arborilor, ziua primaverii, ziua muncii si sadirea "Stejarului Unirei".
"Legatura dintre padurari si cercetasi este una dintre cele mai stranse; intre om si natura este indisolubila, atunci cand cresc laolalta, cand el i-a legat ranile si a sadit cu mana sa un pom ce va creste odata cu sine" - A.S.R. Principele Nicolae.
Se urmareste formarea unei "noui mentalitati silvice" si constiinte forestiere. (3)

materiale de arhiva: Alin Dimancescu si Iulian Lipovanu

* cercetasul strajer => suntem in 1936 cand cei doi termeni (cercetas si strajer) coexista la nivel de organizatii si uniforme distincte; la inceputul anului 1937 cercetasia va fi desfiintata, singura organizatie pentru copii si tineret (obligatorie) ramanand Straja Tarii

foto:
-Realitatea Ilustrata, aprilie 1933 (1-4)
-Cercetasii la sadirea pomilor, Cercetasul, aprilie 1936 (5)
-Ilustratiunea Romana, 16 aprilie 1936 (6,7)

surse:
1 - Cercetasii Romaniei intampina primavara, Realitatea Ilustrata, aprilie 1933
2 - Cercetasii la sadirea pomilor, Cercetasul, aprilie 1936
3 - ing. Cezar Gr. Cristea, Cercetasii, Dinastia si Padurile, Cercetasul, nr. 18, octombrie 1931

Jamboreea de la Brasov (1936)

A patra jamboree nationala s-a desfasurat intre 9 si 27 august 1936 la Brasov, in Poiana. La buna desfasurare a evenimentului au contribuit autoritatile locale (primaria si prefectura) si cercetasii brasoveni (Legiunea Brasov si comandantii de legiune si cohorta, dr. Sterie Stinghe si Stefan Furnica). (1)

Festivitatea de deschidere a fost onorata de prezenta regelui Carol al II-lea.

[foto 1: Suveranul sosind la deschiderea jamboreei;
in stanga regelui: Nissa Camarasescu, ajutoarea Comandantei Marei Legiuni]

Instantanee de la jamboree, reconstituite din presa vremii sau din colectii cercetasesti:

[foto 2: vedere generala a taberei]

[foto 3: intrarea in tabara]

[foto 4: infrumusetarea portalelor]

[foto 5: umplerea saltelelor cu paie ]

[foto 6: pui de soimi in fata corturilor]

[foto 7: la bucatarie, curatand zarzavaturi ]

[foto 8: ora mesei]

[foto 9: concursuri]

[foto 10: lucrari in tabara]

Cu ocazia jamboreei de la Brasov s-a tiparit o emisiune filatelica compusa dintr-o serie de 3 timbre (2) [foto 11 ]

si au fost realizate insemne personalizate.

[foto 12, 13: insigna de baston si detaliu de baston]

[foto 14-15: ecuson, steag]

Dupa ce din 1934 Cercetasia fusese inclusa in Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR), jamboreea de la Brasov precede cu numai cateva luni reorganizarea Strajii Tarii (ianuarie 1937) si desfiintarea OETR (implicit si a cercetasiei).

Anul 1936 este varful coabitarii strajeriei cu cercetasia. Notiunea de strajer incepe sa fie folosita din ce in ce mai des, anuntand schimbarile iminente.

La Serbarile Restauratiei din acelasi an (8 Iunie 1936) regele Carol al II-lea apare in uniforma de strajer, iar principele Nicolae in uniforma de cercetas.

[foto 16: serviciul religios la Serbarile Restauratiei, in prezenta
M.S. Regelui Carol al II-lea, A.S.R. Principelui Nicolae
si a inaltilor demnitari (in randul doi, in centru: patriarhul Miron Cristea
si prim-ministrul Gheorghe Tatarascu]

Alin Dimancescu



citeste si:

• Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)
• A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)
• A treia Jamboree nationala (Mamaia, 1934)

surse:
1 - Cercetasul, februarie 1936
2 – Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1936 Scout Set, SOSSI Journal

foto:
Ilustratiunea Romana, miercuri 17 iunie 1936 (16)
Ilustratiunea Romana, miercuri 19 august 1936 (1, 10)
Ilustratiunea Romana, miercuri 26 august 1936 (2, 4, 5, 7, 8, 9, 10)
colectia Muzeului Militar National (15)

colectia Iulian Lipovanu (12, 13, 14)
colectia Ovidiu Gheorghian (3, 6)
colectia Dimancescu (11)

Jamboreea de la Mamaia (1934)

A treia jamboree nationala s-a desfasurat intre 5 si 30 iulie 1934 la Mamaia, sub patronajul principelui Nicolae.

Din comitetul de organizare au facut parte primul ministru Gheorghe Tatarascu, prefecti, primari, membri ai guvernului, profesori universitari, generali si ofiteri. (1)

[foto 1: viligeaturistii si localnicii asistand la deschiderea jamboreei cercetasesti]

[video arhiva]

In presa vremii (2) erau prezentate aspecte de la eveniment:

"La Mamaia a rasarit un oras de corturi ingrijite si artistice. E asezarea cercetasilor adunati in jamboree, la care participa si cercetasii francezi, cehoslovaci, olandezi, unguri, turci etc."

[foto 2: A.S.R. Principele Nicolae (1) asistand la solemnitateadeschiderii jamboreei, impreuna cu gen. I. Manolescu (2) si lt. col. Ulisse Samboteanu (3)]

[foto 3: cercetasi la lucru]

[foto 4: aspect general al taberelor, la marginea marii, cu corturile intinse]

[foto 5: Suveranul (regele Carol al II-lea), felicitand pe comandantul cercetasilor (gen. I. Manolescu) pentru reusita jamboreei de la Mamaia]

S-au emis insemne personalizate (plachete si insigne).

[foto 6: placheta, foto 7: fanion]

 

[foto 8, 9: insigna si insigna de baston]

Cu aceasta ocazie nu s-a lansat o serie dedicata de timbre, fiind utilizata emisiunea jamboreei precedente (Sibiu, 1932) supra-imprimata cu “Mamaia 1934”. S-a emis un total de 50,000 de seturi.

[foto 10]

Seria este celebra datorita existentei unui numar extrem de redus de exemplare la care imprimarea a fost facuta invers

[foto 11]

Se pare ca aceste raritati au facut parte din colectia de timbre a regelui Carol al II-lea. (3)

Alin Dimancescu


citeste si:

• Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)
• A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)
• A patra Jamboree nationala (Brasov, 1936)

surse:
1 - romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com
2 - Ilustratiunea Romana,18 iulie si 15 august 1934
3 - Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal, 1997, Scouts on Stamps Society International

foto:
-Ilustratiunea Romana (1-5)
-colectia Muzeului Militar National (6-7)
-colectia Iulian Lipovanu (8-9)
-Douglas J. Uzakewicz, The Romanian 1934 Scout Set, SOSSI Journal (10-11)

video: Arhiva Nationala de Filme (ANF)

Prima Jamboree nationala (Piatra Neamt, 1930)

La Congresul general al Cercetasilor (Arenele Romane, Bucuresti, 23-27 Aprilie 1930) lt. col. Ulisse Samboteanu prezenta un raport detaliat despre participarea Romaniei cu o delegatie la a 3-a jamboreea internationala de la Birkenhead/Marea Britanie – 1929 (un foarte mare succes de participare: 50,000 de cercetasi) (1).

Congresul prefateaza hotararea Principelui Nicolae, comandantul Marii Legiuni, de a se organiza jamboree nationale din 2 in 2 ani.

Prima jamboree nationala se desfasoara la Piatra Neamt intre 5 si 25 august 1930, pe un platou aflat in vecinatatea orasului Piatra Neamt, la poalelel muntelui Carlomanul (617m).


Audienta totala a fost estimata la 2,000 de participanti (27 de cohorte si 7 legiuni reprezentate). Pe langa cercetasii si comandantii romani au fost prezenti comandanti si cercetasi din Germania si delegati din Ungaria, Franta, Polonia si Cehoslovacia.

Conducerea Cercetasiei a fost reprezentata de A.S.R. Principele Nicolae - comandantul Marii Legiuni, generalul I.Manolescu - ajutorul comandantului Marii Legiuni, col. Ulisse Samboteanu - directorul Cercetasiei, lt. col. Panaitescu - comisarul general al jamboreei. Autoritatile locale au fost reprezentate de d-l N. Ioaniu - primarul orasului Piatra Neamt.

Comisarul general al jamboreei a fost ajutat de un secretariat general si 5 directii (administrativ; tehnic; organizarea si supravegherea taberei; excursii, cazare si transport; sport si concursuri).


Programul jamboreei a inclus: instalarea taberei, festivitatea de deschidere, excursii si tabara, concursuri si acordarea premiilor, festivitatea de inchidere, ridicarea taberei si plecarea.


Toti participantii au primit contra cost insigna, insigna pentru baston si o diploma. A fost primul eveniment cercetasesc din tara la care s-au emis insemne personalizate.

 

S-au acordat urmatoarele premii: cupa A.S.R. Principele Nicolae, statueta O.N.E.F., cupa "Cartea Romaneasca", statueta "Asociatia fostilor cercetasi din rasboi", statueta "Socec", cel mai frumos si util lucru de mana, cel mai frumos aranjament de corturi, cel mai frumos baston cercetasesc, cea mai frumoasa melodie cercetaseasca, topografie si semnalizare.
S-au mai acordat premii pentru concursuri de atletism, volei si tir, precum si numeroase mentiuni.


Fanionul de onoare al Marii Legiuni a fost castigat in urma clasarii pe primul loc in clasamentul general de catre Cohorta "Fantanele" din Cluj-Napoca, formatiune aflata sub comanda prof. A.I. Goia.


La festivitatea de inchidere s-a anuntat data si locul urmatoarei jamboree nationale: Dumbrava Sibiului, 1932.

Alin Dimancescu



citeste si:

• A doua Jamboree nationala (Sibiu, 1932)
• A treia Jamboree nationala (Mamaia, 1934)
• A patra Jamboree nationala (Brasov, 1936)

surse:
1 - Congresul general al Cercetasilor, Cercetasul nr.3 - mai 1930, pag.8
2 - Prima Jamboree Nationala a Cercetasiei Romane, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.1
3 - Vasile Militaru, Impresii de la Jamboreea Nationala de la Piatra Neamt, Cercetasul nr.6 - august-septembrie 1930, pag.12

insigna si insigna baston: colectia Iulian Lipovanu
foto: Cercetasul