Din intrebuintarile bastonului de cercetas

publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

Scara pana la izbanda

“Nu voi putea” – este raspunsul omului greu de miscat, fara vointa

“Nu pot” – inseamna ca nu vreau sa fac
“Nu stiu” – este raspunsul lenesului
“As dori sa pot” – este numai o dorinta, nu si vointa
“As putea” – inseamna ca te-ai desteptat
“Pot” – arata ca esti pe calea cea buna
“Voiesc” – inseamna ca lucrezi
“Am facut” – inspira incredere
Insumand raspunsurile tale la chemarea datoriei, poti, prin ajutorul acestei scari, sa stii exact treapta pe care te gasesti spre isbanda.

publicat de Capitan Ioan Dimancescu in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930

Istoricul Cercetasiei (II) - Introducerea cercetasiei in Romania

Cu prilejul comemorarii a 15 ani de cercetasie in Romania, dela recunoasterea legala a societatii,
dupa “Le livre de l’eclaireur” de D-l Colonel Royet si o “Scoala de imputernicire” de D-l G.D. Mugur,
de Valeriu Tebeica – Comandantul Cohortei IV Bucuresti si secretar al Marei Legiuni de Cercetasi

(continuare)

Introducerea cercetasiei in Romania

Cea dintai comunicare la noi asupra cercetasiei a facut-o raposatul profesor universitar Gh. Murgoci intr’o sedinta a Asociatiei Sportive. Calatorind prin Englitera a dat in plimbarile sale campenesti peste niste patrule de Boy Scouts. La inceput a suras de acesti baieti bizari cari ii aminteau prin imbracamintea lor de oamenii lui Mungo-Park, dar urmarindu-i de aproape in rosturile lor a ramas viu impresionat de educatia scout-ista. S’a pomenit deodata din sceptic ce era, un entuziast al acestei institutiuni de educatiune sociala facuta in mijlocul naturii si calauzita de ea.

Intors in tara a comunicat ideia Asociatiei Sportive si a propus intemeierea unei sectiuni de “Boy scouts”, sub numele de “Pandurii Romaniei”. Nu ar fi fost rau. Principele Carol ca fost de parere ca in loc de “panduri” sa li se zica “Cercetasi”. Numele acesta era sugerat de cuvantul “eclaireur”.

Aceasta comunicare, precum si propunerea numelui s’au consemnat in procesul-verbal al acelei sedinte, proces care s’a publicat spre lamurire si in “Buletinul Cercetasilor”.

Ideia comunicata de Gh. Murgoci ramasese cunoscuta unui numar restrans de persoane. Nu fusese adusa la cunostinta obsteasca. Aceasta o face d-l Gabriel Giurgea, care nu stia nimic despre comunicarea profesorului Murgoci. D-l Giurgea a publicat in anul 1913, in primele zile ale lui Noembrie sub initialele G.G., o brosura pe care a trimis-o directiunilor tuturor scoalelor secundare din tara, in care vorbea despre cercetasie. Aceasta brosura e intaia publicatiune in Romania, asupra Cercetasiei. Dela aparitia ei, Cercetasia incepe sa fie cunoscuta si la noi.

Intre comunicarea profesorului universitar Murgoci si publicatiunea d-lui Giurgea, in vara anului 1913, cativa elevi dela liceul “Lazar” – fratii Dimancescu, Berindei, Taranu, Mortun, Nistor, Babes, Bogdan si altii – inspirati de un articol asupra cercetasilor francezi, cetit intre ei in “Lectures pour tous”, formasera vre-o doua patrule de cercetasi a caror activitate s’a redus la cateva excursii prin Bucegi.

Entuziasmati de viata in natura, hotarara sa se organizeze dupa normele scoutismului englez.

In vremea aceasta apare si brosura d-lui Giurgea.

In rezumat,

ideea este comunicata intaia oara de profesorul Murgoci,

inceputul miscarii se datoreste elevilor de mai sus,

iar sistemul de educatie scoutist e adus la cunostiinta tuturor prin publicatiile domnului Giurgea…

Toti insa erau straini unii de altii.

D-l Marin Demetrescu, directorul liceului “Lazar” primeste cu bucurie miscarea elevilor sai, iar d-l Vladimir Ghidionescu, doctor in filosofie, care cunostea cercetasia din Germania si care urmarise inceputul acestei miscari in Elvetia, se asociaza la ideia elevilor si tine in localul acelui liceu cea dintai conferinta asupra Cercetasiei.

Vrajit de idee se asociaza la lucru si d-l Colonel adjutant Gr. Berindei, care ia asupra-si conducerea miscarii. D-l colonel Berindei studiaza organizarea de aiurea. Intra in legatura cu Cheradame si Borel si intereseaza o multime de persoane: profesori, ofiteri, ziaristi, oameni de litere etc. si executa cu primii cercetasi o serie de exercitii practice scoutistice, prin imprejurmile orasului Bucuresti.

Toti entuziastii ideii starnite, d-nii Colonel Berindei, Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, maiorii, azi generali, Manolescu, Uica, capitanii si locotenentii, azi coloneii Simboteanu, Panaitescu si Manicatide pun bazele primului comitet. Acest comitet restrans a fost samburele miscarii cercetasesti pe care Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice o lua sub auspiciile sale. Din el s’a desvoltat asociatia in formele ei de azi.

In vara anului 1914, isbucnind rasboiul european, acesta se resimte si la noi ca si peste tot.

De astadata cercetasia apare ca o necesitate, in viata noastra sociala si nationala, fapt care determina pe d-l col. Gr. Berindei ca intr’o audienta anume, sa arate Regelui Carol rostul cercetasilor, care si incepusera sa se organizeze in cuprinsul tarii. La aceasta audienta, au fost de fata si Regele Ferdinand, care imbratiseaza cu tot sufletul miscarea cercetaseasca, dandu-i in mod foarte larg tot sprijinul sau, sustinand infiintarea unei cohorte pe valea de sus a Prahovei. Si astfel, la Sinaia, in poiana pe care Marele Rege Ferdinand I a botezat-o “poiana Cercetasilor” incepe adevarata viata cercetaseasca, asa cum a visat-o si o traieste Lordul Baden-Powell, in mijlocul padurilor si campiilor din Englitera. Din experientele de acolo a esit forma din urma a organizatiei cercetasilor si s-a plamadit apoi, potrivit cu firea si cu traditiunile de viata ale poporului nostru, programul general de lucru. Acolo s’a vazut pentru ntaia oara – Principii Regali - instruind pe copiii oamenilor din popor si interesandu-se staruitor de toate amanuntele vietii lor sufletesti.

Odata cu intrarea Principilor Regali in cercetasie incepe si raspandirea ideii in celelalte orase ale tarii.

Ca prin farmec se constituie legiune dupa legiune purtand fiecare numele unui Voevod sau al unei Domnite din trecut.

Asociatia “Cercetasii Romaniei” numara in anul 1915 treizeci si patru Legiuni, cu cincizeci si opt Cohorte raspandite pe intreg cuprinsul Tarii, avand 192 comandanti si instructori si 12.966 cercetasi inscrisi.
Miscarea devine din ce in ce mai puternica si in primele luni ale anului 1915 membrii comitetului din Bucuresti au preocuparea de a potrivi regulile si intocmirile cercetasesti cu faptele ce se petrec in diferitele parti ale tarii. In acest scop se voteaza de catre comitetul central un nou Regulament de administratie, care se publica in Aprilie 1915, apoi un Regulament al Cercetasului care arata indatoririle speciale ale baietilor cercetasi.
Dupa aceste norme, Asociatiunea este formata dintr’un comitet central compus din 25 membri, care dirije si supravegheaza intreaga miscare a institutiei “Cercetasii Romaniei”.
Pentru inlesnirile lucrarilor, comitetul central a incredintat puterile sale unei delegatii compuse din presedinte, dintr’un vice-presedinte si din mai multi membrii, intre cari intra directorii serviciilor.
Gasesc nimerit sa comunic compunerea acestui birou: Principele Carol, Col. Gr. Berindei, Gh. D. Murgoci, L. Catargi, Th. Florescu, Gh. Adamescu, G. Giurgea, Gh. Murgoci, V. Ghidionescu, Gh. Pascu.
In urma intocmirii statutului si regulamentului si in baza jurnalului Consiliului de Ministri, Asociatia “Cercetasii Romaniei” a fost recunoscuta de persoana morala si juridica de catre Corpurile Legiuitoare prin legea promulgata la 8 Aprilie 1915.
Pentru a asigura bunul mers al activitatii cercetasilor s’a hotarat ca o data pe an sa se tina un congres al Comandantilor.
Astfel, in zilele de 15-18 Martie st. v. 1915 a fost primul congres al Comandantilor tinut la Bucuresti.
Al doilea Congres s’a tinut in zilele de 21-23 Aprilie st. v. 1916, tot la Bucuresti, cu ocazia caruia s’a organizat si un mare bivuac cercetasesc la Sosea, acesta fiind o frumoasa demonstratie de propaganda cercetaseasca.

Anii 1916-1918 sunt anii de epopee ai “Cercetasiei Romane”, legate de viata si soarta tarii noastre.

Anii 1919-923 sunt ani grei de refacere si oscilare ai cercetasiei, intre un trecut plin de incercari grele si un viitor frumos si stralucitor.
Perioada 1924-1928 marcheaza o etapa de stagnare si de dezorientare in viata Cercetasiei Romana pentru ca in

Anul 1929 sa recheme la o viata noua si activitate plina de energie, constructiva si unitara, tineretul romanesc de pretutindeni, prin Glasul viu al A.S.R. Principelui Nicolae Inalt Regent care a luat in mana fraiele si conducerea destinului Cercetasiei Romane.
La chemarea A.S.R. Principelui Nicolae, facuta in Ianuarie 1929, si manifestata prin primul Congres al Comandantilor tinut dupa Razboiul de Reintregire, intreaga suflare romaneasca, prin tineretul si intelectualii ei, profesori, militari etc. au alergat, punandu-se sub Inalta Comanda a S. Sale Regale, in slujba nobilei idei a Cercetasiei si a Patriei, legandu-se prin cuvantul de Cercetas si in fata altarului ca: vor sluji cu dragoste Patria si Regele, vor ajuta pe aproapele lor, se vor supune “Legii Cercetasului”.
Al doilea mare congres si bivuac al Comandantilor cercetasi, tinut dupa rasboiul de Intregire, in zilele de 23-25 Aprilie crt., este cel mai nimerit prilej pentru tot ce este “cercetas” sa dovedeasca intai Marelui lor Comandant A.S.R. Principelui Nicolae si apoi tarei intregi, cum au stiut sa-si respecte “cuvantul dat” pana acum, iar Tarii prilejul cel mai fericit, sa-si verifice fortele crescande ale neamului in “Cultul Patriei si al Eroilor” si al Iubirii de aproapele.
Congresul Comandantilor si cercetasilor din acest an este sarbatoarea noastra si a Tarii intregi, este chezasia a 15 generatii de cetateni puternici, constienti si demni cari manifesta si astazi cu acels cald entuziasm si idealism cu care au alergat acum 15 ani in randul Cohortelor de Cercetasi, convinsi ca prin aceasta vor fi si mai folositori Patriei si Regelui, insufland aceeas credinta atat de necesara tineretului de azi, pe care il conduc.
In memoria tuturor Comandantilor si Cercetasilor care au cazut la postul de onoare, fie in timp de rasboiu, fie in timp de pace si al caror nume se vor pomeni, la 23 Aprilie, cand veti depune voi toti cei noui in cercetasie Legamantul vostru in fata altarului, si cu ochii tinta la Marele Vostru Comandant, El insus un Erou, descoperiti-va.
Si Voi toti ceilalti, Comandanti si cercetasi, frati si camarazi, cu toti cei placati din mijlocul nostru, plecati-va capul, intr-o minuta de tacere, in semn de pioasa reculegere si recunostiinta.

articol publicat in Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, Nr.2, Aprilie 1930


vezi si:

• Istoricul Cercetasiei (I)

Colectii cercetasesti - Dimancescu

insemne

insigna Cercetasii din Rasboiul 1916-1919

insigna Cercetasia Romaniei (email) si miniatura (bronz)

insigne Cercetasii Romaniei (email) (denumite si Pajura Cercetaseasca)

insigna Cercetasii Romaniei (bronz)

insemne palarie Asociatia Cercetasii Romaniei (ACR) (cercetas si comandant)

insigna cu talpa (pentru rever haina)

inele esarfa Cercetasii Romaniei (CR)

inel esarfa

inel

catarama centura Cercetasii Romaniei

insigna de la Jamboreea Piatra Neamt (1930) si insigne de baston de cercetas de la Jamboreele Sibiu (1932) si Mamaia (1934)

insigna de baston si ecuson de la Jamboreea Brasov (1936)

insigna de la Jamboreea Cercetaselor (Breaza, 1935)

baston de cercetas (h=1,45m)

ordine de servici, recomandari
misiuni de voluntariat pe timpul razboiului (august-septembrie 1916)

misiune la Comana-Smardioasa pe timpul razboiului (23 septembrie 1916)

legitimatii, acreditari
carte de comandant al Centuriei Sinaia (1920)

carte de membru Asociatia "Cercetasii din Rasboiul 1916-1919" (1934->)

lista delegatiei Romaniei la conferinta internationala de cercetasie (1929)

invitatie la cina - Jamboreea Internationala din Anglia (1929)

invitatie la dineu - Jamboreea Internationala din Anglia (1929)

invitatie la parada si la sezatoare cercetaseasca, Jamboreea de la Sibiu (1932)

marci postale
Expozitia Cercetaseasca (1931)

Jamboreea de la Sibiu (1932)

Jamboreea de la Mamaia (1934)

Jamboreea de la Brasov (1936)

OETR (1935)

timbru fiscal "Cercetasii din rasboiul 1916-1919"

carti postale
colectia de carti postale cercetasesti a Cohortei I "Mircea cel Mare" Bucuresti

presa cercetaseasca
-Cercetasul, buletinul lunar al Asociatiei "Cercetasii Romaniei" (numere din prima serie / 1915-1916)

-Cercetasul, revista Cercetasilor Romaniei, organ oficial al Comandamentului Marii Legiuni (seria a doua, arhiva anii 1930-1932)

jurnal de cercetas
(1915-1916)

recunoastere activitate, decoratii, dedicatii
ordin de servici, mai 1916

adresa de la Asociatia "Cercetasii Romaniei" din partea Comandantului Marii Legiuni, G.D. Mugur, martie 1923

corespondenta de la gen. I. Manolescu (03.08.1930)

din partea Directoarei Biroului Central al Marii Legiuni a Cercetaselor, Viorica Litzica (februarie 1934)

dedicatie cu autograf de le gen. I. Manolescu (1934)

brevet Virtutea Cercetaseasca (1935)

Eroi la 16 ani, Alexandru Daia (cu dedicatie de la autor / 21.04.1983)

Cercetas in Razboiu, Stefan Dimitrescu-Ceterasu (cu dedicatie de la autor / 14.08.1938)

Diploma de cercetas erou, acordata cu ocazia reorganizarii miscarii cercetasesti dupa anul 1990

(sursa: colectia Dimancescu)


vezi si:

• alte colectii
• biblioteca